Blog

  • STUDIU: Muzica îi ajută pe chirurgi să fie mai eficienţi şi mai puţin anxioşi în sala de operaţii

    O echipă de cercetători de la Cardiff University Hospital din Ţara Galilor a analizat ce cântece sunt cele mai potrivite pentru a fi ascultate în sălile de operaţii şi a întocmit o listă “amuzantă” cu piese pop şi rock ce pot fi utilizate în timpul intervenţiilor chirurgicale, dar şi una cu melodii care, în mod clar, nu sunt o idee bună, potrivit bbc.com.

    Astfel, pe lista cântecele indicate se află piesele “Stayin’ Alive”, a trupei Bee Gees, “Smooth Operator”, a lui Sade, “Wake me up before you go-go”, a trupei Wham, “Comfortably Numb”, cântată de Pink Floyd, şi “Fix You” a trupei Coldplay.

    Pe de altă parte, cântecele “Another one bites the dust”, al trupei Queen, “Everybody hurts”, interpretat de REM, “Knives Out” de la Radiohead, “Scar Tissue”, al trupei Red Hot Chilli Peppers, şi “Knockin’ on heaven’s door” al lui Bob Dylan sunt considerate total nepotrivite pentru a fi ascultate în timpul unei operaţii.

    Deşi lista întocmită de cercetători se vrea a fi doar o modalitate de distracţie, publicată cu ocazia sărbătorilor de iarnă, beneficiile muzicii, atât în cazul pacienţilor, cât şi al chirurgilor, reies dintr-un studiu serios.

    Potrivit cercetătorilor, circa 80% dintre medicii şi asistentele care participă la intervenţii chirurgicale au declarat că muzica îi ajută atunci când operează. De asemenea, participanţii la studiu au spus că muzica este ascultată în 62% – 72% din timpul petrecut în sala de operaţii, melodiile fiind alese, cel mai adesea, de chirurgul principal.

    Studiul, publicat în ediţia de Crăciun a British Medical Journal, mai arată că echipele medicale consideră că muzica îmbunătăţeşte comunicarea între membrii săi, reduce anxietatea şi îmbunătăţeşte eficienţa.

    De asemenea, doctorii au spus că performanţele medicale sunt îmbunătăţite de muzică, prin creşterea capacităţii de concentrare asupra sarcinii ce trebuie executate, mai ales în rândul chirurgilor care ascultă muzică în mod regulat.

    Potrivit autorilor acestui raport, criticii susţin că ascultatul muzicii “acaparează o parte din capacitatea cognitivă, reduce vigilenţa, împiedică procesul de comunicare şi se dovedeşte a abate atenţia în momentul în care apar probleme ce ţin de anestezie”. În acelaşi timp, aceştia spun că “ascultă muzică în sala de operaţii atunci când situaţia o permite”.

  • TVR solicită un buget de 180,8 milioane lei în 2015, iar Radioul Public cere 192,9 milioane lei

    Potrivit proiectului de buget al Societăţii Române de Televiziune (SRTv) pe 2015, SRTv solicită de la bugetul de stat o sumă de 180.835.000 de lei, cu 5,49% mai puţin faţă de anul acesta, când instituţia a beneficiat de la bugetul de stat de o sumă de 191.349.000 de lei.

    Suma solicitată de SRTv de la buget de stat reprezintă 34,30% din totalul finanţării TVR, restul de 65,70% provenind din venituri proprii.

    În general, banii primiţi de Televiziunea Română de la bugetul de stat sunt pentru funcţionarea TVRi (957.000 de lei) şi pentru Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, care asigură emisia canalelelor TVR (163.200.000 de lei). De asemenea, TVR trebuie să plătească o sumă de 14.050.000 de lei pentru închirierea satelitului pe care sunt emise televiziunile din portofoliul SRTv şi 364.000 de lei pentru închirierea transmisiei Video Over IP.

    Totodată, la capitolul “Maşini, echipamente şi mijloace de transport”, TVR solicită o sumă de 2.264.000 de lei.

    SRTv cuprinde în prezent televiziunile TVR 1,TVR 2,TVR 3, TVR Internaţional, TVR News şi TVR HD, dar şi cinci studiouri teritoriale: TVR Cluj, TVR Iaşi, TVR Timişoara, TVR Craiova, TVR Târgu-Mureş, portalul www.tvr.ro şi platforma www.tvrplus.ro.

    În 2015, între priorităţile TVR, se numără dezvoltarea şi consolidarea pe orizontală. De asemenea, TVR 1, TVR 2 şi TVR International au ca obiective prioritare îmbunătăţirea programelor şi creşterea audienţei, inclusiv prin atragerea de noi segmente de public, concomitent cu îndeplinirea misiunii lor publice.

    De asemenea, proiectul face referire la faptul că TVR şi Societatea Naţională de Radiocomunicaţii derulează un program pilot pentru trecerea, până în iunie 2015, de la emisia terestră analogică la emisia terestră digitală.

    În proiect este abordată şi relansarea TVR în Republica Moldova, care “a fost însoţită de mari aşteptări, în special în rândul publicului fidel (romanofon)”. TVR precizează totodată că se solicită în Republica Moldova difuzarea de filme şi seriale străine cu subtitrare în limba română, filme româneşti de cinematecă şi emisiuni produse în România. De asemenea, SRTv precizează că se străduieşte să amenajeze studioul TV din Republica Moldova, dar lipsa banilor îngreunează această situaţie.

    Pe de altă parte, Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) a solicitat de la bugetul de stat, pentru a-şi desfăşura activitatea în 2015, o sumă totală de 192.948.000 de lei. Suma este în scădere cu 7,07% faţă de 2014, când Radioul Public a beneficiat de o sumă de 207.633.000 de lei de la bugetul de stat.

    Din suma totală, 167.500.000 de lei reprezintă plata către Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, care asigură emisia canalelelor Radioului Public, 8.248.000 de lei este suma necesară pentru funcţionarea Direcţiei Radio România Internaţional, 16.000.000 de lei – pentru funcţionarea Direcţiei Formaţii Muzicale, iar 1.200.000 de lei – pentru funcţionarea Radio Chişinău.

    Suma solicitată de Radioul Public de la buget de stat reprezintă 47,24% din totalul finanţării TVR, restul de 52,76% provenind din venituri proprii.

    Societatea Română de Radiodifuziune deţine în prezent posturile Radio România Actualităţi, Radio România Internaţional, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Antena Satelor, Radio3Net, Radio Bucureşti, peste 10 staţii regionale şi locale şi Radio Chişinău. Acestora li se adaugă postul online pentru copii Radio Junior şi agenţia de presă Rador.

    Potrivit Legii numărul 41 din 1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, sursele financiare ale celor două societăţi se constituie din alocaţii de la bugetul de stat, din venituri proprii şi din alte surse.

    Veniturile proprii ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune provin, după caz, din: sume încasate din realizarea obiectului de activitate; taxe pentru serviciul public de radiodifuziune, respectiv pentru serviciul public de televiziune; penalităţi de întârziere pentru neachitarea la termen a taxelor datorate; sume încasate din publicitate; sume încasate din amenzi şi despăgubiri civile; donaţii şi sponsorizări etc.

    Bugetul instituţiilor finanţate de stat va fi discutat în Parlament în următoarea perioadă.

  • Un om de afaceri din Hong Kong a plasat cea mai mare comandă din istoria Rolls Royce

    Evaluată la 20 de milioane de dolari, flota va fi operată de către hotelul Louis XIII din Macau pentru a plimba clienţii înstăriţi. Localitatea este cunoscută ca fiind un paradis al jocurilor de noroc, iar Hung a promis că hotelul va fi unul dintre cele mai luxoase din lume.

    Cel mai scump apartament din hotelul de 22 de etaje va costa 130.000 de dolari pe noapte, notează cei de la Business Insider.

    “Suntem încântaţi şi onoraţi de faptul că dl. Hung a ales Rolls Royce pentru această comandă”, a declarat Torsten Mueller-Oetvoes, CEO al producătorului auto. “Flota de la Louis XIII va fi una dintre cele mai impresionante imagini văzute până acum în Macau, atunci când maşinile vor fi livrate în 2016. Această comandă reafirmă poziţia Rolls Royce ca primă alegere a celor care vor să experimenteze luxul”.

    Fiecare maşină va fi customizată şi vor avea instrumente de măsură produse de Graff Luxury Watches; în interior, anumite elemente vor fi îmbrăcate în aur.

    Pe lângă livrarea maşinilor, Rolls Royce va oferi asistenţă şi celor care realizează drumul de acces la hotel. Compania va oferi de stagii de pregătire şoferilor care ajung să fie angajaţi de hotel.

  • Cele mai importante momente din tehnologie în 2014

    1. În ianuarie, Google a achiziţionat Nest Labs pentru 3,2 miliarde de dolari.

    2. Facebook a cumpărat, în februarie, serviciul de mesagerie WhatsApp. Tranzacţia a fost evaluată la 19 miliarde de dolari.

    3. O altă investiţie a Facebook a fost în Oculus VR, o companie care dezvoltă dispozitive de realitate virtuală. Pentru pachetul majoritar, Zuckerberg a plătit 2 miliarde de dolari.

    4. Steve Ballmer a renunţat la postul de CEO al Microsoft în februarie, după 14 ani la conducerea companiei. În locul său a fost numit Satya Nadella, fostul şef al Bing.

    5. King Digital, compania care a produs Candy Crush Saga, s-a listat pe bursa de la New York în Martie. După prima zi de tranzacţionare acţiunile au scăzut cu aproape 16%, devenind astfel cea mai slabă lansare pe bursă a anului.

    6. Tot în Martie, Newsweek dezvăluie că fondatorul Bitcoin este Satoshi Nakamoto, de 64 de ani, din California.

    7. La sfârşitul lunii mai, Apple anunţă preluarea companiei Beats Electronics (Beats by Dre) pentru 3 miliarde de dolari.

    8. În iunie, aplicaţia de mesagerie cu un singur cuvânt Yo ajunge de la 600.000 la un milion de utilizatori în doar o săptămână.

    9. De-a lungul verii, peste 17 milioane de utilizatori ai Facebook au urcat clipuri din seria ALS Ice Bucket Challenge, inclusiv figuri cunoscute precum Bill Gates, Elon Musk, Larry Page sau Sergey Brin.

    10. În septembrie, Apple prezintă iPhone 6, iPhone 6 Plus, Apple Watch şi sistemul Apple Pay.

    11. Alibaba s-a listat pe bursă pe 19 septembrie. Oferta publică iniţială de 150 de miliarde de dolari a fost cea mai mare din istoria bursei de la New York, transformându-l pe Jack Ma în cel mai bogat om din China, cu o avere estimată la 25 de miliarde de dolari.

    12. În luna decembrie, Sony Pictures Entertainment a fost ţinta unor atacuri cibernetice repetate. Grupul de hackeri numit Gardienii Păcii a furat de pe serverele companiei mii de documente şi patru filme, dintre care trei nelansate.

  • Cine şi când comandă de pe tabletă şi smartphone?

    Lucrurile nu se vor opri aici: „Telefonul a devenit, practic, dispozitivul cel mai apropiat de consumator, prin intermediul căruia acesta poate comanda tot: voce, date, foto, calendar, banca, muzica, distracţie, cumpărăturile zilnice. Până la finalul anului 2015, ne aşteptăm ca, pentru prima dată în istoria comerţului online românesc, traficul de pe telefon şi tabletă să-l depăşească pe cel de pe desktop. În termeni de vânzări, anticipăm că 30% din numărul total de comenzi va veni tot din dispozitivele mobile în anul care urmează”, spune Bogdan Axinia, vicepreşedinte la eMAG.

    Înainte de a fi o sursă de comenzi, dispozitivele mobile reprezintă primul pas în experienţa de informare şi achiziţie a clienţilor. În 2014, aproximativ 25% din comenzile primite de eMAG au inclus în procesul de decizie cel puţin o interacţiune cu smartphone-urile şi tabletele.

     „Vorbim despre un nou mod în care interacţionăm cu clientul, mai simplu şi personalizat. Experienţa de utilizare este foarte importantă, deci punem accent pe viteza, simplitatea şi calitatea interacţiunii. Clienţii pot alcătui liste de produse favorite, pot ajunge rapid şi în mai multe moduri la produsele dorite şi au acces în orice moment la istoricul comenzilor şi la alte date din cont. Aplicaţia va continua să se dezvolte, clienţii vor vedea din ce în ce mai multe beneficii aduse de aplicaţia eMAG”, explică Bogdan Axinia.

    eMAG a pus accent pe dezvoltarea zonei de mobile, cu echipă dedicată, din 2011, când a lansat versiunea de mobil a paginii. O echipă dedicată formată din product manageri, designeri, specialişti user experience, precum şi o echipă de dezvoltatori PHP, iOS şi Android au lucrat la aplicaţia eMAG.ro. În primul trimestru din 2015, aplicaţia va fi lansată şi pentru eMAG Bulgaria şi eMAG Ungaria.

    Ponderea vizitelor de pe dispozitivele mobile are o tendinţă de creştere accelerată: dacă în 2013, aproximativ 16% din vizitele online pe eMAG.ro au venit de pe dispozitive mobile, în 2014 procentul s-a dublat şi a urcat la 32%.

    Peste 85% dintre utilizatorii care comandă online de pe telefoane şi tablete au vârste cuprinse între 18 şi 44 de ani, iar cei mai mulţi, 40% dintre ei, comandă în timpul dimineţii, de la 6:00 la 12:00.  

    Cele mai căutate produse de clienţii care vin de pe mobile sunt jucării, copii&bebe (15,6%), electrocasnicele mici (9,7%), telefoanele mobile (8,6%), cărţi (6,4%) şi produsele de îngrijire personală (5,7%).