BusinessMagazin

Blog

  • Curtea de Conturi: Nereguli privind deplasările şi recuperarea unor bani din publicitate, la TVR

    Ca urmare a efectuării misiunii de audit financiar la Societatea Română de Televiziune (SRTv) în 2013, Curtea de Conturi a constatat că “nu au fost respectate prevederile referitoare la întocmirea şi aprobarea deconturilor privind deplasările externe, precum şi rapoartele de activitate la întoarcerea din deplasări externe”.

    Pe de altă parte, potrivit Curţii de Conturi, în soldul contului “Debitori” al TVR, la 31 decembrie 2013 figurează sume care prezintă riscul de a fi prescrise, reprezentând: penalităţi de întârziere la plata veniturilor din publicitate realizate de SRTv în perioada 28 februarie 2009 – 31 decembrie 2013; penalităţi aferente taxei TV neîncasate şi înregistrate în evidenţa contabilă, conform proceselor-verbale încheiate de SRTv cu mandatarii (Enel, Electrica, EON), sume care la data de 31 decembrie 2013 îndeplineau condiţiile legale de scădere din evidenţa contabilă; drepturi salariale necuvenite, debit pentru care SRTv a urmărit în instanţă recuperarea sumelor datorate, proces câştigat de entitate. Biroul Executor Judecătoresc a constatat insolvabilitatea debitorului şi a adus la cunoştinţa SRTv încetarea executării silite a acestuia, se spune în raportul public pe anul 2013 al Curţii de Conturi.

    Potrivit raportului, trecerea pe cheltuieli a debitelor menţionate nu s-a operat până la sfârşitul anului 2013, cu explicaţia că rezultatele inventarierii nu au fost aprobate de conducerea entităţii până la data efectuării auditului, astfel încât situaţiile financiare la 31 decembrie 2013, prin valoarea creanţelor ce nu mai pot fi recuperate, sunt influenţate.

    De asemenea, potrivit Curţii de Conturi, în soldul contului “Creditori diverşi” au fost menţinute, nejustificat, sume prescrise la data de 31 decembrie 2013.

    De asemenea, potrivit Curţii de Conturi, inventarul patrimoniului public al statului aflat în administrarea SRTv nu a fost actualizat, menţinându-se nejustificat în contabilitate valoarea clădirii şi terenului, în sumă totală de 5.283.000 lei, ce au fost retrocedate, în anul 2007, Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei şi Societăţii Ortodoxe a Femeilor Române Iaşi, ceea ce a afectat situaţiile financiare încheiate în perioada 2007-2013.

    Conform Curţii de Conturi, inventarul centralizat al bunurilor, care alcătuiesc domeniul public al statului, nu a fost actualizat cu datele rezultate în urma operaţiunii de reevaluare a patrimoniului efectuat în anul 2012, precum şi cu datele rezultate cu ocazia efectuării măsurătorilor cadastrale, deşi entitatea a făcut demersuri în acest sens.

    Curtea de Conturi a mai constatat că s-au efectuat cheltuieli semnificative pentru producerea în TVR a unor spectacole de teatru şi filme, dar respectivele producţii nu au mai fost difuzate deoarece, anterior demarării producţiei, nu s-au încheiat contracte pentru drepturile de autor cu autorii pieselor originale.

    De asemenea, pentru încheierea contractului de furnizare de servicii privind difuzarea pe cale radioelectrică a serviciilor publice de televiziune semnat în anul 2013 între SRTv şi Societatea Naţională de Radiocomunicaţii SA nu s-a făcut dovada justificării/negocierii tarifelor practicate de către aceasta, în calitate de unic furnizor de servicii naţionale de redifuzare, nefiind asigurate condiţiile de transparenţă în utilizarea eficientă, de către SRTv, a fondurilor bugetare alocate.

    Curtea de Conturi a mai constatat că nu au fost respectate prevederile legale privind inventarierea şi înregistrarea în conturi speciale a garanţiilor de bună execuţie, inclusiv cele constituite cu scrisori de garanţie bancară.

    De asemenea, Curtea de Conturi spune că, la nivelul TVR, nu s-a urmărit respectarea termenelor de facturare şi de plată a chiriilor lunare convenite între părţi, în cazul a trei contracte privind închirierea unor spaţii ale SRTv (cu societăţi care au amplasat distribuitoare automate de alimente, băuturi sau cafea, antene de telefonie mobilă, bancomate etc. sau care au închiriat spaţii cu destinaţia de bar sau cantină) şi nu au fost calculate, încasate şi virate la bugetul de stat penalităţile de întârziere aferente.

    Totodată, Curtea de Conturi recomandă TVR scoaterea din evidenţa contabilă a sumelor aferente imobilizărilor corporale, care nu se mai află în administrarea SRTv şi actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, concomitent cu actualizarea documentaţiei suport a propunerilor de modificare.

    Curtea de Conturi precizează că la TVR achiziţia serviciilor de transmitere terestră radioelectrică a programelor naţionale trebuie să se efectueze în condiţiile respectării prevederilor în materia achiziţiilor publice, inclusiv prin încheierea unui acord-cadru, urmat de încheierea de contracte subsecvente, după aprobarea bugetului de stat în care sunt prevăzute fondurile pentru această achiziţie, cu încadrarea în limitele acestora.

    Totodată, la recomandarea Curţii de Conturi, TVR trebuie să extindă analiza asupra tuturor clienţilor şi să calculeze, evidenţieze, înregistreze, factureze, urmărească şi încaseze penalităţile aferente sumelor achitate cu întârziere, total sau parţial, precum şi a celor neachitate. Veniturile din penalităţi datorate bugetului statului, aferente contractelor de închiriere a spaţiilor din domeniul public al statului, vor fi virate la bugetul de stat.

    În plus, TVR trebuie să analizeze soldul contului “Debitori” în componenţa căruia se regăsesc sume prescrise şi reglarea acestora, astfel încât situaţiile financiare întocmite de societate să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare şi a performanţelor societăţii. SRTv trebuie şi să verifice soldurile contului “Creditori diverşi” şi să clarifice componenţa acestuia, virarea acestora la bugetul de stat sau înregistrarea ca venituri proprii.

  • Grecia va face toate eforturile pentru a ajunge luni la un acord cu creditorii

    Miniştrii Finanţelor din zona euro se întâlnesc luni pentru a lua o decizie în legătură cu situaţia din Grecia, după ce miercuri o reuniune extraordinară a Eurogrup s-a încheiat fără un acord între Grecia şi partenerii săi din zona euro.

    Ulterior, premierul grec Alexis Tsipras a convenit cu preşedintele Eurogrup, Jeroen Dijsselbloem, ca oficiali greci să aibă vineri întrevederi cu reprezentanţi ai creditorilor internaţionali pentru a discuta termenii tehnici ai propunerii pe care guvernul grec o va înainta luni, transmite Reuters.

    “Întâlnirea de luni va fi dificilă, este o şedinţă care va fi decisivă. Trebuie să ajungem la un acord. Tsipras trebuie să-şi respecte promisiunile şi, în acelaşi timp, noi, europenii, sunt pregătiţi să vedem ce spaţiu de manevră avem la dispoziţie“, a afirmat Moscovici.

    Guvernul de la Atena vrea să renegocieze cu creditorii săi, Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, termenii pachetului de ajutor financiar în valoare de 240 de miliarde de euro primit în 2010. În acest sens, Tsipras a declarat că guvernul său caută un acord pe şase luni, care să ducă apoi la un “nou contract” cu zona euro.

    BCE a decis joi să suplimenteze fondurile puse la dispoziţie băncilor elene prin facilitatea de finanţare de urgenţă (ELA) cu 5 miliarde de euro, la 65 de miliarde de euro.

    Principalul dezavantaj al creditele acordate prin ELA este nivelul mai mare al dobânzii, de 1,55% pe an, faţă de rata de 0,05% pe an pe care BCE o cere băncilor centrale din zona euro pentru împrumuturile obişnuite.

    BCE a decis săptămâna trecută să nu mai permită băncilor din Grecia folosirea obligaţiunilor guvernamentale ca garanţii pentru noi credite accesate de la BCE, punând presiune pe banca centrală a Greciei şi pe guvernul condus de Alexis Tsipras pentru renegocierea datoriei publice.

    Datoria Greciei se ridică la aproximativ 315 miliarde de euro şi reprezintă 175% din PIB.

  • Grupul Naspers cumpără firma care deţine site-ul de anunţuri tocmai.ro

    “Schibsted a ajuns la un acord cu Naspers pentru preluarea operaţiunilor din Ungaria. Schibsted va vinde operaţiunile deţinute în România şi Portugalia către Naspers”, se arată în anunţul companiei norvegiene, care nu precizează valoarea tranzacţiei.

    Site-ul de anunţuri tocmai.ro este deţinut de Sibmedia Interactive Sibiu, societate controlată în proporţie de 95% de Schibsted Classified Media.

    Grupul norvegian a intrat în structura acţionariatului Sibmedia Interactive în iunie 2011, când a preluat 55% din capital de la Salcia Invest (Luxemburg). Ulterior, prin majorări de capital, Schibsted Classified Media şi-a majorat participaţia la 95%.

    La începutul anului 2011, Salcia Invest a cumpărat integral Sibmedia Interact de la Ştefan Radu Tocca, cetăţean român.

    În 2013, afacerile Sibmedia Interact au crescut cu 170%, la 2,83 milioane de lei, iar pierderile s-au majorat de la 9,2 milioane de lei la 25,3 milioane de lei.

    În România, Naspers controlează Allegro Online Services Romania SRL, societatea care administrează site-ul de anunţuri www.olx.ro (fost www.mercador.ro până în iunie 2014).

    Mercador.ro a fost lansat în România în 2010.

    Allegro Online Services Romania a avut în 2013 pierderi de 20,498 milioane lei la afaceri de 5,36 milioane de lei.

    Prezentă în 107 ţări şi 42 de limbi, platforma online OLX (OnLine Exchange) fost înfiinţată în 2006 de antreprenorii web Fabrice Grinda şi Alec Oxenford.

    Din 2010, OLX este parte a grupului media Naspers.

  • Condamnarea definitivă a lui Mitrea, după doi ani de procese şi două anchete ale procurorilor

    Luarea unei mite de 520.000 de lei, sub forma unor lucrări executate la casa mamei sale, mită dată de Irina Jianu pentru a fi menţinută în funcţiile de inspector-şef adjunct şi, ulterior, inspector-şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii, este motivul pentru care Miron Mitrea îşi va petrece următorii doi ani în spatele gratiilor.

    Problemele lui Miron Mitrea cu legea au început în septembrie 2007, atunci când procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) i-au cerut preşedintelui României să încuviinţeze urmărirea penală faţă de fostul ministru, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, instigare la fals în înscrisuri oficiale şi uz de fals.

    În ianuarie 2008, preşedintele Traian Băsescu a dat aviz pozitiv pentru începerea urmăririi penale a lui Miron Mitrea, ministru al Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei în perioada decembrie 2000 – iunie 2003, respectiv al Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului în perioada iunie 2003 – decembrie 2004.

    Ulterior, în aprilie 2008, procurorii anticorupţie au cerut Camerei Deputaţilor încuviinţarea urmăririi penale faţă de Miron Mitrea. Răspunsul colegilor parlamentari a venit în august 2008, atunci când deputaţii au respins solicitarea DNA. Social-democratul Miron Mitrea şi-a anunţat, la începutul lunii septembrie 2008, în plenul Camerei Deputaţilor, demisia din acest for, motivând că recurge la acest gest pentru a nu i se mai spune că se ascunde în spatele imunităţii.

    În aceste condiţii, procurorii anticorupţie au putut să îl trimită în judecată pe Miron Mitrea, chiar dacă ulterior acesta a obţinut un mandat de senator (2008 – 2012) şi un nou mandat de deputat (2012 – 2016).

    În martie 2009, pe masa judecătorilor de la instanţa supremă ajungea dosarul fostului ministru, acuzaţiile fiind acelea de luare de mită, instigare la fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals. Alături de Miron Mitrea erau trimişi în judecată şi fostul inspector-şef adjunct al Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC), Irina Paula Jianu, precum şi fostul arhitect şef în cadrul Primăriei Voluntari, Nicolae Popescu.

    Dosarul nu a fost însă soluţionat prea curând, întrucât la sfârşitul lunii ianuarie 2011 un complet de trei judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis restituirea cazului la Direcţia Naţională Anticorupţie, apreciind că sunt animite vicii de procedură, precum lipsa avizului Senatului de punere sub acuzare a politicianului.

    După mai bine de un an de la restituirea dosarului la parchet, în aprilie 2012, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie îl anunţau pe deputatul PSD că încep din nou urmărirea penală împotriva lui.

    După încă un an şi jumătate, în octombrie 2013, procurorii anticorupţie îl trimit din nou în judecată pe fostul ministru al Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei pentru luare de mită, instigare la fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals, ultimele două infracţiuni în legătură directă cu infracţiunea de luare de mită.

    La finalul a 25 de termene de judecată, derulate între 15 noiembrie 2013 şi 15 octombrie 2015, un complet format din judecătorii Corina Jîjîie, Lavinia Lefterache şi Lucia Rog au decis, în primă instanţă, condamnarea fostului parlamentar la doi ani de închisoare cu executare.

    Fostul ministru, dar şi procurorii anticorupţie au contestat sentinţa.

    Magistraţii completului de cinci judecători de la instanţa supremă la care a ajuns dosarul în faza de apel au avut nevoie de doar o lună şi trei termene pentru a stabili sentinţa definitivă în cazul lui Miron Mitrea. Astfel, completul condus de Ionuţ Matei şi format din judecătorii Rodica Cosma, Mariana Ghena, Mădălina Alexandrescu şi Ştefan Piscol a decis, vineri, condamnarea la doi ani de închisoare cu executare pentru fostul ministru, fiind găsit vinovat de luare de mită, achitândul pentru instigare la fals. Instanţa a mai dispus încetarea procesului penal împotriva lui Mitrea pentru uz de fals.

    Pe tot parcursul procesului, Miron Mitrea şi-a susţinut nevinovăţia, iar cu puţin timp înainte de soluţionarea definitivă a cazului său, respectiv la începutul lui februarie, a demisionat din Parlament. El a refuzat să declare care sunt motivele retragerii sale din politică, susţinând că nu vrea să facă “spectacol”.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 16 februarie 2015

    COVER STORY:  Sfaturi pentru mine tânăr. Cei mai puternici manageri români răspund

    „Ce sfaturi mi-aş da mie însumi/însămi dacă aş avea din nou 20 de ani, dar cunoştinţele şi experienţa de astăzi?“. Cei mai admiraţi antreprenori şi executivi din România răspund în premieră la această întrebare şi vorbesc despre lucrurile pe care le-ar fi putut face diferit.

     

    MANAGEMENT: Depăşirea crizei şi goana cu care femeile încep să cumpere rujuri

    2015 este cumva un an de hotar pentru Coty România. Compania plănuieşte ca în următorii trei ani să dubleze vânzările de cosmetice decorative, iar anul acesta cifra de afaceri să crească cu un procent de două cifre, ca şi în anii trecuţi. În plus, hub-ul de la Bucureşti ar putea să înglobeze în anii urmætori operaţiunile din mai multe ţări vecine.

     

    AUTO: Goana Skoda după clienţi tineri interesaţi de maşini noi

    Cu noua linie de design a Skoda, marca doreşte să atragă şi pe piaţa locală clienţi mai tineri, care nu aleg un automobil după preţ şi specificaţii, ci şi după design. Strategia Skoda se potriveşte cum nu se poate mai bine cu profilul clientului care va accesa programul Prima Maşină.

    SPECIAL: Contrastul dintre curăţenia elveţiană şi banii murdari: 
cum a ascuns HSBC peste 100 de miliarde de dolari aparţinând unor traficanţi, vedetelor şi politicienilor corupţi

    Unda de şoc provocată de liberalizarea cursului francului elveţian de cætre  Banca Elveţiei nu s-a disipat încă, dar iată că un nou scandal uriaş loveşte industria financiară internaţională. Divizia elveţiană a HSBC, a doua mare bancă din lume, a ajutat la ascunderea de fisc a peste 100 de miliarde de dolari, aparţinând unor organizaţii criminale, traficanţi de arme şi diamante, lista deponenţilor incluzând şi familii regale, miliardari influenţi, precum şi clienţi din România.

     

    STRATEGIE: Trecerea ERP 
din zona „aşa spune 
manualul“ în „aşa spune 
clientul“

    Alin Ivan este consultant în management, pasionat de muzică, matematică şi ştiinţa economică, se ocupă şi de afaceri de 
familie, dar şi de Opera din Viena; acum vrea să schimbe paradigma aplicaţiiilor ERP, totul într-un produs testat deja. Pe scurt, „Management 2.1“.

     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Directorul Romarm, arestat pentru abuz în serviciu, nu poate justifica 100.000 dolari şi 35.000 euro

    Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a constatat că există o diferenţă nejustificată de 100.000 de dolari şi 35.000 de euro între averea dobândită şi veniturile realizate de Dan Tache, director general al Companiei Naţionale Romarm SA şi fost director general adjunct al SC Carfil SA, în perioada 30 iulie 2010 – 27 august 2013.

    “Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Braşov în vederea începerii acţiunii de control cu privire la modificările patrimoniale intervenite şi veniturile realizate de către Tache Dan în perioada exercitării funcţiilor publice”, se arată într-un comunicat de presă al ANI.

    Potrivit sursei citate, Dan Tache a fost informat despre declanşarea procedurii de evaluare şi elementele identificate, însă directorul Romarm nu a depus la dosar un punct de vedere.

    Dan Tache şi şeful sucursalei Romarm din Braşov, Aurel Velţan, au fost arestaţi în 11 februarie, pentru abuz în serviciu, în legătură cu încheierea ilegală a unor contracte de prestări servicii cu SC Gold Trans Tur SRL, care a încasat peste 770.000 de lei fără a executa serviciile prevăzute.

    În acelaşi dosar, Tribunalul Braşov a decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Daniel Liliac, administratorul SC Gold Trans Tur SRL, acuzat de complicitate la abuz în serviciu, în formă continuată, şi complicitate la tentativă la infracţiunea de abuz în serviciu.

    Potrivit DNA, în perioada iulie 2013 – iulie 2014, la iniţiativa directorului general al Romarm, Dan Tache, şi în urma unei înţelegeri cu Daniel Liliac, Aurel Velţan, în calitate de director general al SC Carfil SA (filială a Romarm), a încheiat şase contracte de prestări servicii cu SC Gold Trans Tur SRL, cu încălcarea procedurilor de achiziţie publică. De asemenea, Velţan ar fi întocmit şi alte înscrisuri pentru perfectarea acestor contracte (decizii de comitet director, procese verbale, referate).

    Conform procurorilor anticorupţie, contractele aveau acelaşi obiect, respectiv igienizarea, curăţarea, ecologizarea unor spaţii, hale de producţie, din incinta societăţii braşovene, contaminate cu substanţe toxice, metale grele şi cianuri rezultate din procesul tehnologic de producţie.

    Anchetatorii mai spun că, acţionând în acelaşi mod şi pentru a-l favoriza pe Daniel Liliac, directorul general Aurel Velţan a încheiat un alt contract, având ca obiect cumpărarea a două mijloace fixe, un strung şi o maşină de filetat, pentru preţul de total de 48.646 lei, contract perfectat cu încălcarea procedurilor de achiziţie publică, ştiind că toate ofertele pentru această achiziţie au fost depuse de Daniel Liliac, cel care era adevăratul beneficiar al contractului. Contractul nu a mai fost executat datorită intervenţiei organelor judiciare, după efectuarea percheziţiei la sediul Carfil SA contractul fiind reziliat.

  • Timişoara are cele mai mari proiecte de spaţii industriale în construcţie. Bucureştiul niciunul

    “Livrările din Timişoara nu vor afecta rata de ocupare a stocului din oraş având în vedere că ambele proiecte sunt deja pre-închiriate, unul către Continental (45.360 metri pătraţi) şi celălalt către TT Electronics (20.000 metri pătraţi). În Bucureşti nu există niciun proiect în construcţie, cu toate că investiţii totalizând aproape un milion de metri pătraţi sunt planificate şi ar putea fi activate odată ce piaţa va continua să crească sau vor avea pre-închirieri”, se arată într-un raport al companiei de consultanţă imobiliară.

    Timişoara a atras de altfel şi cele mai multe contracte noi pentru spaţii industriale anul trecut, cea mai mare tranzacţie de închiriere fiind cea prin care compania germană Elster Rometrics a pre-închiriat 7.000 de metri pătraţi în Timişoara Airport Park.

    “Dacă sunt incluse şi reînnoirile de contracte, Timişoara se plasează pe locul doi, după Bucureşti cu 95.000 metri pătraţi“, se menţionează în raport.

    Pe partea de investiţii, cea mai mare tranzacţie înregistrată anul trecut a fost preluarea de către grupul P3 a Europolis Logistics Park din Bucureşti (cel mai mare parc industrial din România, 215.000 metri pătraţi, plus teren adiacent) de la grupul austriac CA Immo, pentru o sumă estimată la 120 milioane de euro.

    “Această tranzacţie duce totalul tranzacţiilor cu proiecte industriale de anul trecut la 193 milioane de euro, în urcare spectaculoasă faţă de 2013“, menţionează sursa citată.

    Consultanţii Cushman apreciază că pe piaţă există mai mult optimism, cu un nivel crescut al cererii, dar cu o ofertă redusă de proiecte disponibile.

  • Armata SUA a aprobat o terapie hormonală pentru Chelsea Manning

    Deţinuta – al cărei prenume era Bradley şi care la momentul faptelor era bărbat – a declarat la o zi după ce a fost condamnată, în august 2013, că este femeie. Un an mai târziu s-a aflat că ea a intentat un proces pentru că i s-a “interzis accesul la un tratament medical necesar” în tulburarea sa de gen.

    Comandantul Bărăcilor Disciplinare de la Fort Leavenworth, în Kansas, unde Manning îşi ispăşeşte pedeapsa, a aprobat printr-o notă internă, pe 5 februarie, terapia hormonală în cadrul tratamentului lui Manning, potrivit ziarului USA Today.

    Nota citează recomandări potrivit cărora terapia este “adecvată şi necesară medical”

    Consilierul care o asistă pe Manning în proces a salutat vestea. “Suntem încântaţi că Guvernul a fost într-un final de acord să iniţieze terapia hormonală în cadrul tratamentului”, a declarat Chase Strangio, un avocat de la Uniunea Americană pentru Libertăţi Civile (ACLU). “Este un prim pas important în tratamentul Chelseei şi în conformitate cu recomandările medicilor şi prevederile celui de-al Optulea Amendament” al Constituţiei americane, a adăugat el.

    Însă Strangio a declarat că aprobarea terapiei este doar o victorie parţială. “Armata refuză în continuare să-i permită să-şi lase părul lung, o parte importantă în tratamentul recomandat de medici”, a spus el.

    De asemenea, întârzierea accesului la tratamentul hormonal “a avut un cost semnificativ pentru Chelsea şi sănătatea ei mintală”, a subliniat Strangio.

    Manning a spus că a fost diagnosticată în 2013 cu disforie de gen. Un judecător din Kansas i-a aprobat fostului analist de informaţii al armatei cererea de a-şi schimba numele în Chelsea Elizabeth Manning.

    Ea a fost condamnată anul trecut pentru furtul a 750.000 de pagini de documente şi înregistrări video, pe care le-a tranmis WikiLeaks în cadrul celei mai mari scurgeri de materiale clasificate din istoria Statelor Unite. Maning a fost găsită vinovată de 20 dintre cele 22 de capete de acuzare formulate împotriva ei, inclusiv încălcarea Espionage Act.

     

  • Curtea de Conturi constată nereguli legate de achiziţia unor maşini, la Radioul Public

    Ca urmare a efectuării misiunii de audit financiar la Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) în 2013, Curtea de Conturi a constatat că s-au menţinut nejustificat în contul “Creditori diverşi” sume care, la 31 decembrie 2013, erau prescrise, reprezentând contravaloarea mandatelor poştale nesosite în unitate şi încasări de la persoane fizice pentru societăţi comerciale neidentificate.

    De asemenea, potrivit Curţii de Conturi, nu s-au înregistrat în conturile speciale: “Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate” obligaţii aferente mijloacelor de transport achiziţionate prin leasing operaţional (31 de autoturisme Hyundai şi 1 autoturism Ford Mondeo); “Dobânzi de plătit” dobânzi aferente contractelor de leasing financiar prin care s-au achiziţionat 13, respectiv 5 autoturisme marca Hyundai; “Giruri şi garanţii primite” toate garanţiile de participare la licitaţie şi de bună execuţie, constituite în favoarea entităţii.

    De asemenea, în evidenţa specială a SRR nu au fost evidenţiate unele obligaţii şi drepturi, iar unele elemente patrimoniale nu au fost inventariate, se spune în raportul public pe anul 2013 al Curţii de Conturi.

    În raport se mai spune că programul anual al achiziţiilor publice efectuate atât din surse proprii ale SRR, cât şi din surse de la bugetul de stat, pentru anul 2013, nu a fost aprobat în termenul legal şi nu a fost actualizat cu toate achiziţiile efectuate de entitate în anul 2013.

    Curtea de Conturi recomandă verificarea, în totalitate, a soldurilor analitice ale contului “Creditori diverşi” şi clarificarea componenţei acestora pentru depistarea sumelor prescrise.

    Totodată, Curtea de Conturi recomandă Radioului Public analiza tuturor operaţiunilor economice de leasing operaţional efectuate până în prezent, pentru reflectarea în evidenţa extrabilanţieră a obligaţiilor aferente acestor tranzacţii, dar şi analiza tuturor operaţiunilor de leasing financiar, aflate în desfăşurare, pentru a se asigura reflectarea în evidenţa extrabilanţieră a dobânzilor de plată stipulate în contractele aferente.

    SRR trebuie să analizeze şi garanţiile de participare la licitaţii şi de bună execuţie constituite cu instrumente de garantare efectuate până în prezent şi înregistrarea acestora în contul special “Giruri şi garanţii primite”.

    În plus, Curtea de Conturi recomandă Radioului Public să respecte, în totalitate, prevederile legale privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii şi valorificarea rezultatelor inventarierii.

  • Directorul general al CFR Marfă a demisionat

    “Până la numirea unui director interimar, conducerea executivă a societăţii va fi asigurată conform Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al SNTFM CFR Marfă SA”, se arată într-un comunicat al companiei.

    CFR Marfă nu precizează motivele demisiei lui Buruiană.

    Compania a bugetat pentru acest an venituri de 877,1 milioane lei, în scădere cu 21,5% faţă de nivelul preconizat pentru 2014, şi un profit brut de 3 milioane lei, de aproape opt ori mai mic faţă de câştigul prognozat anul trecut.

    Printre principalii clienţi ai companiei de stat se numără companiile Rofersped, Azomureş, Conpet, CEO Oltenia, Holzindustrie Schweighofer, CE Turceni şi Kronospan.

    Compania CFR Marfă, controlată de stat prin Ministerul Transporturilor, este cel mai mare transportator feroviar de marfă local, secondat de Grup Feroviar Român.

    Ministerul Transporturilor va lansa procedura de selectare a consultantului pentru reluarea procesului de privatizare a companiei CFR Marfă, a anunţat, luni, premierul Victor Ponta, confirmând astfel informaţiile MEDIAFAX privind rezultatul negocierilor dintre Guvern şi FMI pe această temă.

    Guvernul a încercat în 2013 să privatizeze CFR Marfă, însă procesul nu a fost finalizat. După eşecul privatizării, Guvernul s-a angajat faţă de FMI la o restructurare agresivă a companiei, fiind decisă disponibilizarea a 2.500 de angajaţi, reprezentând circa 30% din numărul total de personal.