BusinessMagazin

Blog

  • Eric Olsen, vicepreşedinte Lafarge, va fi desemnat CEO-ul LafargeHolcim, după realizarea fuziunii

    Eric Olsen (51 de ani) este în prezent vicepreşedinte Lafarge, fiind responsabil pentru operaţiunile din mai multe state, printre care Franţa, SUA, Brazilia şi Egipt.

    El a intrat în grupul francez în 1999 şi este membru al comitetului executiv Lafarge din 2007.

    “Datorită experienţei şi expertizei deţinute pe pieţele noastre cheie, Olsen este cea mai potrivită persoană pentru a conduce noua companie”, afirmă, într-un comunicat, Wolfgang Reitzle, preşedinte al board-ului Holcim şi viitor co-preşedinte al LafargeHolcim.

    La rândul său, CEO-ul şi preşedintele Lafarge, Bruno Lafont, afirmă că are încredere în abilităţile viitorului director general de a contribui la dezvoltarea cu succes a noului grup. Lafont ca prelua poziţia de co-preşedinte al companiei rezultate în urma fuziunii.

    Holcim (Elveţia) şi Lafarge au convenit în aprilie 2014 o fuziune prin schimb de acţiuni, care ar crea cel mai mare producător de ciment din lume, cu vânzări anuale de aproximativ 40 de miliarde de euro.

    În luna decembrie a anului trecut, Comisia Europeană a aprobat fuziunea, care urma să se încheie în prima jumătate a acestui an, însă obţinerea acordului instituţiei europene a depins de renunţarea la unele dintre activele deţinute de cei doi mai producători de ciment la nivel mondial.

    În aceste condiţii, în luna februarie, Holcim şi Lafarge au ajuns la un acord cu producătorul irlandez CRH pentru ca acesta să cumpere cea mai mare parte dintre activele scoase la vânzare de cele două companii, inclusiv pe cele din România, pentru 6,5 miliarde de euro.

    În România, producătorul irlandez va prelua activele companiei franceze Lafarge, şi anume două fabrici de ciment, de la Medgidia şi Hoghiz, şi staţia de măcinare de la Târgu Jiu.

    Activele Holcim din România includ două fabrici de ciment, în Câmpulung şi Aleşd, o staţie de măcinare şi un terminal de ciment la Turda, 13 staţii ecologice de betoane, trei staţii de agregate, două staţii de lianţi speciali şi un terminal de ciment în Bucureşti.

    La 20 martie, Holcim şi Lafarge au ajuns la un acord privind revizuirea condiţiilor fuziunii anunţate anul trecut, după ce producătorul elveţian de ciment Holcim a arătat că nu va continua procesul de fuziune cu Lafarge în lipsa modificării înţelegerii iniţiale.

    Noii termeni ai înţelegerii prevăd o rată de schimb a titlurilor celor două companii de 9 acţiuni Holcim pentru 10 acţiuni Lafarge.

    Compania Eurocement Holding, al doilea mare acţionar al Holcim, va vota împotriva fuziunii producătorului elveţian de ciment cu grupul francez Lafarge, în cazul în care termenii acordului nu vor fi din nou modificaţi, potrivit unei surse apropiate situaţiei, citate de Wall Street Journal la finele lunii martie.

    Eurocement, care deţine 10,82% din acţiunile Holcim, considera că termenii acordului continuă să subevalueze compania elveţiană, în pofida revizuirii acestora.

    Unul dintre subiectele controversate a fost rolul directorului general al Lafarge, Bruno Lafont, care trebuia iniţial să conducă grupul nou format, dar care va deveni, potrivit acord revizuit, co-preşedinte fără rol executiv.

  • A pornit firma cu bani împrumutaţi şi a ajuns la vânzări anuale de peste 20 milioane euro

    Potrivit firmei, avansul evoMAG va fi superior evoluţiei pieţei de retail online IT&C, pentru care este estimat un avans de 10 – 15%. evoMAG.ro a realizat în 2014 o cifră de afaceri de 17 milioane euro.

    “Avem toate premisele să credem că anul acesta va fi superior lui 2014 din punct de vedere al vânzărilor. Spre exemplu, în 2014 am avut cu 30% mai multe comenzi decât în 2013. Iar anul acesta, spre deosebire de începutul anului trecut, avem cu 50% mai multe comenzi. Ne vom orienta în 2015 pe diversificarea portofoliului de produse, proces început încă de anul trecut, odată cu vânzarea produselor din segmentul auto, din zona decoraţiunilor interioare, securitate şi electrocasnice mari. Anul acesta vor intra în oferta noastră şi cărţi, articole sportive, îmbrăcăminte, încălţăminte şi dispozitive wearables”, a declarat Mihai Pătraşcu, directorul executiv al evoMAG.

    Potrivit sursei citate, creşterea numărului de achiziţii online coincide cu o scădere a valorii medii a unei comenzi, iar această tendinţă se va menţine pe întreg parcursul anului, în măsura în care achiziţiile din magazinele online se fac într-un ritm mai alert în comparaţie cu anii trecuţi.

    O altă tendinţă care va lua amploare anul acesta este utilizarea altor tipuri de platforme pentru navigarea şi finalizarea comenzilor în magazinele online, arată evoMAG.

    “Traficul de pe dispozitivele mobile s-a dublat în ultimul an. Astfel, în ianuarie 2014, 11% din traficul evoMAG era generat de platformele mobile. Un an mai târziu, această pondere ajunsese la peste 21%, iar la finalul lui 2015 credem că va urca la 30 – 35%. Acesta este un semn clar că pe parcursul acestui an şi în viitor, tot mai multe comenzi vor fi făcute de pe telefoanele mobile, iar mesajele şi ofertele noastre sunt văzute mult mai rapid ca în trecut”, mai spune Mihai Pătraşcu, precizând că fidelizarea clienţilor este cea mai mare provocare pentru anul în curs.

    Magazinul online are disponibile la vânzare un număr de peste 130.000 de produse din domeniile IT&C, electrocasnice, auto, de îngrijire personală, electrocasnice mari şi produse destinate nou-născuţilor şi este vizitat zilnic de peste 50.000 de persoane.

    Magazinul este deţinut de firma Evolution Prest Systems, controlată de Mihai Pătraşcu.

  • Deficit comercial de 384 milioane de euro în februarie. Importurile au crescut mai mult decât exporturile

    Faţă de luna ianuarie, exporturile au crescut cu 4,9%, iar importurile cu 9,4%, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    În primele două luni, exporturile FOB au însumat 8,57 miliarde euro, cu 3,6% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar importurile CIF au totalizat 9,13 miliarde euro, în creştere cu 3,3%.

    Astfel, deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada analizată a fost de 563,3 milioane euro, mai mic cu 4,7 milioane euro decât cel înregistrat în primele două luni din 2014.

    Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra-UE28) în ianuarie-februarie a fost de 6,35 miliarde euro la expedieri şi de 7,1 miliarde euro la introduceri, reprezentând 74,1% din total exporturi şi 77,7% din total importuri.

    Valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra-UE28) în intervalul menţionat a fost de 2,22 miliarde euro la exporturi şi de 2,03 miliarde euro la importuri, reprezentând 25,9% din total exporturi şi 22,3% din total importuri

    Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (43,9% la export şi 36,9% la import) şi alte produse manufacturate (33,7% la export şi respectiv 31,3% la import).

  • Investiţii de 850.000 de euro în reţeaua Stihl, în 2015

    “Ne concentrăm pe dezvoltarea de astfel de magazine, centre de vânzare şi consultanţă pentru companiile şi consumatorii casnici care deţin sau se gândesc să achiziţioneze motounelte. Aceste magazine sunt localizate în toată ţara, cu precădere în marile oraşe reşedinţe de judeţ şi în Bucureşti. Investiţia în magazine vine cu un efort consistent atât din partea noastră, cât şi de la partenerii pe care îi avem. O parte din dealerii noştri aveau deja prevăzute astfel de investiţii,” declară Ioan Mezei, director general al Stihl România.

    Un alt program pe care Stihl îl dezvoltă intens în spaţiul de service este cel de diagnoză tehnică. Investiţiile în echipamentele de investigaţie au fost iniţiate acum un an şi vor continua în 2015, cumulând până la finalul anului aproximativ 50.000 mii euro. “Până la sfârşitul anului, 90 de ateliere Stihl din România vor avea echipamente IT cu soft specializat pentru service-ul modelelor de motounelte dotate cu subansamble electronice. Toate aceste reconfigurări tehnice împreună cu respectarea planului de business, vor duce în final la volume mai mari şi la afaceri durabile,” declară Ioan Mezei.

    Este evident că pe piaţa din România concurenţa devine din ce în ce mai puternică pe segmentul motouneltelor. Alegerea unui echipament adecvat nevoilor fiecărui client ţine de gradul de competenţă a “omului de la raft” în cele mai multe cazuri, dar şi de nivelul reputaţiei în ceea ce priveşte calitatea personalului din service. “Un rol important în reuşita programului nostru de dezvoltare îl va avea şi investiţia în pregătirea personalului din reţeaua distribuitorilor. Această pregătire va înseamna creşterea eficienţei dealerilor, deci o performanţă economică mai bună,” adaugă Ioan Mezei.

    În prezent, reţeaua Stihl din România este formată din 200 de dealeri, care operează 300 de magazine şi spaţii de service. Stihl este o afacere de familie originară din Germania, fondată în 1926 de către Andreas Stihl. Veniturile grupului  în 2013 au fost de 2,8 miliarde de euro, în creştere cu 1,4% faţă de 2012. Compania are peste 13.800 angajati, deţine 6 fabrici, 34 de centre naţionale de vânzare, fiind în contact cu  120 de importatori şi având o prezenţă în 160 de ţări. Filiala din România este o companie deţinută 100% de firma mamă şi a fost înfiinţată în 1997. În prezent Stihl România importă motounelte sub brandurile Stihl şi Viking.

  • Ponta a schimbat conducerea Agenţiei de Cadastru, la propunerea lui Dragnea

    Agenţia funcţionează în subordinea Ministerului Dezvoltării.

    În iunie anul trecut, Marius Ursu era numit din nou director general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, la doar trei luni după ce demisionase de la conducerea aceleiaşi instituţii, actul de numire fiind semnat de Ponta, după ce tot Ponta îl revocase de la ANCPI.

    În decizia premierului prin care Marius Ursu era reinstalat la şefia ANCPI se arăta că numirea este efectuată la propunerea vicepremierului Liviu Dragnea.

    Pe 24 martie 2014, Marius Ursu demisionase de la ANCPI, post pe care îl ocupa de doi ani, iar Ponta semnase decizia de revocare, la cerere, pe 27 martie, atribuţiile de conducere a instituţiei fiind preluate temporar de către directorul general adjunct, Marcel Grigore.

    Anterior, Ursu a condus Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Timiş, având sprijinul PSD.

    Ursu demisionase de la ANCPI la doar trei zile după ce în Monitorul Oficial era publicată ordonanţa de urgenţă privind reorganizarea noului Guvern, care prevedea, printre altele, că Autoritatea Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară trece din coordonarea secretarului general al Guvernului în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, condus de Liviu Dragnea.

    În luna mai 2012, în prima şedină a Guvernului USL, Inspectoratul de stat în Construcţii şi Oficiul pentru Cadastru au fost transferate din gestionarea Ministerului Dezvoltării, condus până atunci de Elena Udrea (din partea PDL) în subordinea Executivului, premierul Victor Ponta afirmând atunci că cele două structuri au fost trecute anterior la minister “mai mult pe criterii personale” decât funcţionale.

  • Povestea lui Marc Benioff, fondatorul Salesforce.com

    Benioff s-a născut în San Francisco şi a absolvit un liceu local, după care a urmat cursurile Universităţii din Carolina de Sud, obţinând o diplomă în administrarea afacerilor. Pasionat de informatică, Benioff a dezvoltat şi vândut prima sa aplicaţie încă din timpul liceului. La 15 ani a fondat compania Liberty Software, realizând jocuri pentru platforma Atari. La 16 ani, Marc Benioff câştiga peste 1.500 de dolari pe lună, bani suficienţi pentru a-şi plăti taxele de colegiu.

    Profesorii de la universitate i-au recomandat să lucreze în zona aplicaţiilor realizate pentru clienţi, aşa că Benioff s-a an-gajat la Oracle, unde a rămas timp de 13 ani. El a ocupat diverse funcţii în departamentele de vânzări, marketing şi dezvoltare.

    Marc Benioff a pus bazele Salesforce.com în martie 1999 într-un apartament închiriat din San Francisco. Compania a fost creditată cu schimbarea modului în care software-ul este dezvoltat şi distribuit. Scopul lui Benioff, după cum el a de-clarat, este înlocuirea completă a conceptului tradiţional de cloud; Salesforce.com permite clienţilor să folosească infrastruc-tura companiei pentru a-şi dezvolta propriile aplicaţii.

    În 2010, revista Fortune l-a numit unul dintre cei mai inteligenţi 50 de oameni din industria tehnologiei, precum şi unul din-tre cei mai importanţi 50 de oameni din business. San Francisco Business Times l-a numit ”Liderul anului„, argumentând că Benioff nu a ţinut cont de condiţiile economice dificile şi a ajutat la dezvoltarea unei industrii. Preşedintele american George W. Bush l-a numit pe Marc Benioff ca membru în Consiliul pentru Informaţie şi Tehnologie între anii 2003 şi 2005.

    Salesforce.com a primit numeroase premii, printre care cel acordat de Wall Street Journal celei mai inovatoare companii din lume. Revista Forbes a trecut compania în lista celor mai importante din Statele Unite.

    Marc Benioff este cel care a lansat modelul filantropic 1/1/1, prin care o companie contribuie la binele comunităţii cu 1% din profit, 1% din acţiuni şi 1% din programul angajaţilor. Sistemul a fost adoptat de numeroase alte companii, printre care şi Google.

    În iunie 2010, Benioff şi soţia Lynne au donat 100 de milioane de dolari pentru construirea unui spital de copii în San Francisco.

    Marc Benioff are o avere estimată la 3,5 miliarde de dolari.

  • Cea mai tânără femeie manager din boardul OMV Petrom

    Lăcrămioara Diaconu-Pinţea a apărut în prima ediţie a Top 100 Tineri Manageri, în acelaşi an când Mariana Gheorghe prelua funcţia de CEO al OMV Petrom. 10 ani mai târziu, Mariana Gheorghe şi Lăcrămioara Diaconu-Pinţea sunt singurele doamne şi singurele persoane de naţionalitate română din boardul companiei.

    În urmă cu zece ani, Lăcrămioara Diaconu-Pinţea coordona în cadrul OMV Petrom un departament care se ocupa, teoretic, de M&A. Structura companiei de la acel moment, în curs de trecere la standardele noii companii-mamă, presu-punea însă ca departamentul condus de Diaconu-Pinţea să fie, practic, o punte de legătură între noua cultură şi noii colegi şi vechea structură a fostei companii de stat.

    În 2006, Lăcrămioara Diaconu-Pinţea vorbea despre efervescenţa din departamentul pe care îl conducea punând simple virgule între proiecte cu valoare de zeci de milioane de euro: ”În plus faţă de corporate development, care presupune proiecte de zeci de milioane precum achiziţia staţiilor OMV sau proiecte de investiţii în Kazahstan, în care suntem profund implicaţi, ne ocupăm de proiectele de investiţii, de activele non-core (vânzarea Carpatina, vânzarea platformelor marine), de tot ce înseamnă zona de investor relations şi de interfaţa cu investitorii, în special cu  fondurile de investiţii (cam 20 care investesc în acţiunile noastre)„.

    La zece ani distanţă de la interviul în care managerul povestea cum Petrom se integrează în stilul de business aus-triac, Lăcrămioara 
Diaconu-Pinţea revine la Bucureşti pentru a intra în boardul OMV Petrom, după trei ani petrecuţi la Viena. A doua româncă intrată în directoratul OMV Petrom SA are 41 de ani, a absolvit Finanţe în cadrul ASE Bucureşti în 1997 şi a absolvit un program MBA la Wirtschaftsuniversität Wien (Universitatea de Economie din Viena) în 2009. A început să lucreze la scurt timp după terminarea facultăţii (în 1998) în cadrul Petrom, în cadrul departamentului de Strategie, Planificare şi Dezvoltare. Ulterior a deţinut diverse poziţii de management în cadrul OMV Petrom, de la direc-tor dezvoltare corporativă cu atribuţii în fuziuni şi achiziţii, strategie şi relaţia cu investitorii la director al proiectului cen-tralei electrice, de la debutul acestuia în octombrie 2007.

    Timp de doi ani, începând din ianuarie 2012, Lăcrămioara Diaconu-Pinţea a fost VP pentru relaţia cu investitorii în cadrul grupului OMV, iar ulterior a devenit responsabilă pentru Business Support Explorare şi Producţie în cadrul OMV E&P GmbH. La mijlocul lunii aprilie, va prelua funcţia de membru al Directoratului OMV Petrom responsabil cu activi-tatea de Downstream Gas, ca urmare a încetării mandatului lui Cristian Secoşan. Fostul director al Siemens şi anterior al E.ON Electrica Moldova şi al ABB va pleca din companie la începutul acestei luni. Anunţul plecării lui Cristian Secoşan nu a fost făcut public de Petrom, managerul urmând să plece din Petrom după doi ani şi jumătate, la expirarea mandatu-lui, care nu a mai fost prelungit. Plecarea lui Cristian Secoşan este legată de performanţele slabe ale diviziei pe care a condus-o, performanţe care ar fi dus la scăderea de 56% a profitului raportat de Petrom anul trecut. 

    Numirea Lăcrămioarei Diaconu-Pinţea a avut loc la sfârşitul lunii martie, când Consiliul de Supraveghere al Petrom a redenumit segmentele de activitate ale OMV Petrom, fără a modifica modul de organizare a companiei. Decizia a fost luată pentru a reflecta denumirile segmentelor de activitate la nivelul grupului OMV şi pentru a facilita astfel comparabilitatea rezul-tatelor financiare raportate în IFRS. Astfel, segmentul de Explorare şi Producţie devine Upstream, segmentul de Rafinare şi Marketing devine Downstream Oil, iar segmentul de Gaze şi Energie devine Downstream Gas.

    În urmă cu zece ani, Lăcrămioara Diaconu-Pinţea estima că va termina proiectele în care era angrenată abia în câţiva ani, iar viitorul, deşi neclar, părea corporatist: ”Peste 3-4 ani abia dacă vom termina ce facem acum: integrare, evaluare şi vânzare a activelor etc. Apoi, grupul are posibilitatea de job rotation, aşa că mă aştept să plec din ţară şi să creez un nucleu pe baza căruia să construiesc mai mult în acelaşi domeniu. Cât despre posibilitatea de a deveni antre-prenor – asta e o discuţie pe care am putea să o purtăm peste câţiva ani; am avut acest gând acum ceva ani (când am cumpărat o mică podgorie unde am fi dorit să producem vin), dar acest plan s-a diluat mult în ultimii ani şi în ultimul an foarte mult„.

  • Distribuitorul de carburanţi Oscar Downstream construieşte depozite care să acopere toată ţara

    Minimum 10%. Este cifra la care se raportează oficialii de la Oscar Downstream când vine vorba despre creşterea businessului în 2015. Creşterea va veni din două sensuri: o dată din investiţiile în logistică, în infrastructură şi în creşterea prezenţei companiei la nivel naţional, pe care compania a început-o din 2013 odată cu demararea unui program de investiţii, dar şi din potenţiala creştere a pieţei, după o scădere destul de mare anul trecut: „Pentru 2014 s-a observat o scădere cu 17% a vânzărilor la nivel naţional, iar scăderea din zona retail B2B a fost între 17 şi 21%. Deşi vânzările au scăzut, piaţa carburanţilor are loc de creştere până la 20-25% în condiţiile unei reduceri a TVA-ului la 20% şi ale renunţării la creşterea de 0,7 eurocenţi/litru pentru acciză, creştere ce a condus la migrarea multor beneficiari către statele vecine“.

    Pentru anul acesta, Oscar Downstream are în plan să investească 10 milioane de euro, care se vor împărţi între construcţia de depozite, creşterea flotei şi deschiderea a noi puncte de vânzare: „Pentru 2015 este planificată deschiderea a trei noi depozite la Arad, zona Clujului şi unul în jumătatea de nord a Moldovei, la Roman, dar şi creşterea capacităţii depozitului de la Fundulea, urmărind ca în 2016 să avem la dispoziţie o capacitate totală proprie de depozi-tare de aproximativ 50.000 mc“, arată reprezentanţii companiei.

    Strategia de extindere a capacităţii de stocare a Oscar Downstream (care deţinea la momentul respectiv un depozit la Craiova) a început în 2013, când a fost achiziţionat depozitul de la Fundulea, cu o capacitate de 5.800 metri cubi. Fundulea a fost primul pas mare din planul de investiţii care îi va asigura distribuitorului de carburanţi o capacitate de depozitare care să acopere toată ţara şi care să poată deservi atât clienţii, cât şi staţiile proprii. În 2014, compania a continuat planul de dezvoltare cu depozitul de la Şercaia, Braşov, cu capacitate de 7.000 mc. Acum, compania deţine şase depozite, la Bucureşti, Oradea, Craiova, Constanţa, Oneşti şi Braşov. 

    Planul de dezvoltare a capacităţii de depozitare a Oscar este singular pe piaţa locală, deşi investiţii au mai fost. Cele mai multe companii din domeniu au cumpărat spaţiile de depozitare prin procesul de privatizare, acestea fiind legate fie de rafi-nării – cea mai importantă capacitate de depozitare a Lukoil este în rafinăria Petrotel (80.000 mc) – , fie de puncte strategice precum apropierea de Bucureşti (depozitul de la Jilava al Petrom are 30.000 mc), fie de centrul ţării (toate companiile din domeniu sunt prezente la Braşov sau în împrejurimi), fie de zonele maritimo-fluviale (Lukoil are capacitate de depozitare la Oil Terminal, Rompetrol depozitează la Petromidia, Petrom are depozit la Constanţa şi tot acolo plănuieşte o deschidere şi Oscar Downstream). Mol şi-a asigurat anul trecut prezenţa la Giurgiu, prin deschiderea unui depozit cu capacitate de 7.000 mc, aceasta fiind una dintre foarte puţinele investiţii noi în domeniu ale companiilor de pe piaţa locală controlate de jucători regionali.

  • Grecia vrea să fie o punte de legătură între Europa şi Rusia, în problema sancţiunilor

    În urma întâlnirii, Putin a spus că a discutat cu Tsipras despre cooperarea bilaterală, relatează Sputnik

    “Am convenit să dăm mai multă atenţie investiţiilor, am discutat despre cooperarea în sectorul energiei, despre posibilitatea de a furniza gaze ruseşti Greciei prin intermediul Tukish Stream”, a declarat preşedintele rus.

    El a adăugat că discuţiile s-au mai referit la cooperarea în domeniul turismului, la embargoul asupra importurilor ruseşti din Europa şi la relaţiile Rusia-UE.

    “I-am asigurat pe colegii greci de intenţia Rusiei de a implementa acordurile de la Minsk pentru rezolvarea conflictului din estul Ucrainei”, a arătat preşedintele rus.

    Tsipras a spus că este recunoscător preşedintelui Putin pentru extinderea relaţiilor ruso-elene.

    “Am extins relaţiile ruso-elene. Grecia este un stat suveran şi ne vom folosi de rolul geopolitic, ca ţară europeană. Ne vom folosi de toate oportunităţile pentru dezvoltarea cooperării cu Rusia”, a arătat premierul elen.

    El şi-a exprimat totodată speranţa că Grecia poate deveni un centru energetic în Europa.

    În legătură cu sancţiunile împotriva Rusiei, Tsipras a spus că problema europeană nu este una elenă.

    “Acesta este motivul pentru care am venit aici, să întărim legăturile economice cu Rusia. Nu împărtăşim în totalitate poziţia europeană în privinţa sancţiunilor împotriva Rusiei. Vom promova noi soluţii, bazate pe dialog”, a spus Tispras.

    El a adăugat că Grecia “dezaprobă în mod deschis” sancţiunile europene împotriva Rusiei, pentru că războiul economic al UE împotriva Rusiei poate duce la un nou Război Rece.

    Preşedintele Putin a spus la rândul său că sancţiunile au afectat cooperarea ruso-elenă în domeniul agricol.

    Putin a sugerat totodată că Moscova ar putea ridica embargoul asupra importurilor de alimente din Grecia.

    Ca reacţie la sancţiunile occidentale, Rusia a interzis anul trecut importurile anumitor alimente, inclusiv legume şi brânzeturi din UE, măsură care a afectat în mod special importurile din Grecia.

    Putin i-a spus lui Tsipras, la începutul discuţiilor, că vizita acestuia are loc la momentul potrivit şi că le dă şansa să analizeze ce pot face pentru refacerea comerţului bilateral între Rusia şi Grecia, care a scăzut cu 40% de la introducerea embargoului, potrivit publicaţiei elene Kathimerini.

    Exporturile Greciei în Rusia au atins anul trecut 357 de milioane de euro, fiind cu 12% sub nivelul din 2013.

    Putin s-a referit şi la semnificaţia vizitei lui Tsipras înainte de Paştele ortodox, afirmând că, mai mult ca orice, Rusia şi Grecia au rădăcini spirituale comune, ca naţiuni predominant ortodoxe.

    Ministrul Dezvoltării Economice din Rusia, Alexei Uliukaiev, a declarat agenţiilor ruse de presă că guvernul a pregătit propuneri referitoare la embargou, pe care le va discuta la o întâlnire de joi cu premierul Dmitri Medvedev.

    Un acord în acest sens ar putea readuce fermierilor din Grecia profiturile de milioane de euro obţinute pe piaţa din Rusia.

    Guvernul condus de Tsipras a ajuns la putere în ianuarie cu promisiunea de a renunţa la austeritatea impusă de programul internaţional de susţinere financiară, în valoare totală de 240 de miliarde de euro.

    Tispras, a cărui vizită la Moscova va continua şi joi, a cultivat impresia că Atena ar putea considera Rusia un posibil mijloc de presiune în negocierile actuale cu creditorii internaţionali, respectiv UE şi FMI.

    Grecia, dependentă de fondurile de salvare din 2010, va rămâne fără lichidităţi în câteva săptămâni, dacă nu va ajunge la un acord cu creditorii pentru deblocarea unei noi tranşe.

     

  • Kremlinul, despre atacurile cibernetice din SUA: “Blamarea Rusiei pentru orice este un fel de sport”

    “În privinţa surselor postului CNN, nu ştim ce surse au. Dar ştim că a blama Rusia pentru orice a devenit un fel de sport”, a spus Peskov, citat de agenţia Sputnik.

    Potrivit unor oficiali americani citaţi de CNN, hackeri ruşi au accesat neautorizat sistemele informatice ale Casei Albe în noiembrie 2014, preluând informaţii despre programul preşedintelui Barack Obama.

    Autorităţile americane nu au confirmat că în spatele atacului cibernetic s-ar afla Rusia.

    Administraţia de la Washington a atribuit Rusiei nenumărate atacuri cibernetice, fără însă a oferi dovezi.

    Autorităţile federale americane (FBI), Secret Service şi serviciile secrete cercetează atacul cibernetic care a vizat sistemele Preşedinţiei SUA.