BusinessMagazin

Blog

  • SCANDAL la VATICAN: Un preot este acuzat de homosexualitate, iar altul de crimă

    Părintele Gratien Alabi, din Republica Democrată Congo, este anchetat pentru crimă după descoperirea osemintelor unei femei sub lespezile unei vechi capele. Osemintele ar aparţine Guerrinei Piscaglia, în vârstă de 50 de ani, care a dispărut din Arezzo, în Toscana, în urmă cu un an, afirmă The Times.

    Cazul a generat interesul presei, unele ziare afirmând că părintele Alabi era implicat într-o relaţie amoroasă cu femeia, cu care ar fi avut un copil. Părintele Alabi a negat aceste acuzaţii, susţinând că nu este vinovat.

    Între timp, în nordul ţării, Curia locală se confruntă cu acuzaţiile formulate de un bărbat în vârstă de 32 de ani din Rovigo, localitate situată între Bologna şi Veneţia. Acesta s-ar fi adresat presei după ce autorităţile bisericeşti nu au luat atitudine după plângerea sa oficială la Curtea Ecleziastică din regiunea Puglia împotriva unui preot în vârstă de 50 de ani, a cărui identitate nu a fost dezvăluită.

    Tânărul a pretins că l-a cunoscut pe preot prin intermediul Facebook şi a legat o prietenie strânsă cu acesta, care i-a mărturisit că este homosexual. În plângerea sa, bărbatul a inclus o copie a conversaţiei sale cu preotul, afirmă publicaţia italiană Corriere del Mezzogiorno.

    În aceste interacţiuni online, preotul a recunoscut că a întreţinut relaţii sexuale cu alte figuri religioase, precum şi cu membri ai Gărzii Elveţiene de la Vatican, folosindu-se de Internet pentru a găsi noi parteneri.

    În urma implicării arhiepiscopului de Taranto Filippo Santoro, preotul respectiv a fost caterisit, odată ce s-a stabilit că acuzaţiile se susţin. El a adăugat că acuzaţiile includ comportament care este “absolut incompatibil cu preoţia”.

  • SCANDAL la VATICAN: Un preot este acuzat de homosexualitate, iar altul de crimă

    Părintele Gratien Alabi, din Republica Democrată Congo, este anchetat pentru crimă după descoperirea osemintelor unei femei sub lespezile unei vechi capele. Osemintele ar aparţine Guerrinei Piscaglia, în vârstă de 50 de ani, care a dispărut din Arezzo, în Toscana, în urmă cu un an, afirmă The Times.

    Cazul a generat interesul presei, unele ziare afirmând că părintele Alabi era implicat într-o relaţie amoroasă cu femeia, cu care ar fi avut un copil. Părintele Alabi a negat aceste acuzaţii, susţinând că nu este vinovat.

    Între timp, în nordul ţării, Curia locală se confruntă cu acuzaţiile formulate de un bărbat în vârstă de 32 de ani din Rovigo, localitate situată între Bologna şi Veneţia. Acesta s-ar fi adresat presei după ce autorităţile bisericeşti nu au luat atitudine după plângerea sa oficială la Curtea Ecleziastică din regiunea Puglia împotriva unui preot în vârstă de 50 de ani, a cărui identitate nu a fost dezvăluită.

    Tânărul a pretins că l-a cunoscut pe preot prin intermediul Facebook şi a legat o prietenie strânsă cu acesta, care i-a mărturisit că este homosexual. În plângerea sa, bărbatul a inclus o copie a conversaţiei sale cu preotul, afirmă publicaţia italiană Corriere del Mezzogiorno.

    În aceste interacţiuni online, preotul a recunoscut că a întreţinut relaţii sexuale cu alte figuri religioase, precum şi cu membri ai Gărzii Elveţiene de la Vatican, folosindu-se de Internet pentru a găsi noi parteneri.

    În urma implicării arhiepiscopului de Taranto Filippo Santoro, preotul respectiv a fost caterisit, odată ce s-a stabilit că acuzaţiile se susţin. El a adăugat că acuzaţiile includ comportament care este “absolut incompatibil cu preoţia”.

  • Dosarul ginerelui lui Traian Băsescu: Procurorul DIICOT Remus Tudoran Jurj, acuzat de complicitate la şantaj, verificat de IJ

    Inspectorii judiciari s-au sesizat din oficiu cu privire la activitatea procurorului Jurj.

    Verificările sunt făcute în urma unui alt control al Inspecţiei Judiciare, cu privire la cauzele nesoluţionate de mai mult de cinci ani, aflate pe rolul parchetelor. Astfel, în urma acelui control, în luna martie, IJ s-a sesizat din oficiu şi a început să verifice mai mulţi procurori, între aceştia aflându-se şi Remus Tudoran Jurj, conform sursei citate.

    Reprezentanţii Inspecţiei Judiciare au precizat că, deocamdată, nu a fost formulată nicio concluzie cu privire la activitatea procurorului DIICOT.

    Magistratul Remus Tudoran Jurj este implicat în acelaşi dosar în care Radu Pricop, ginerele fostului preşedinte Traian Băsescu, este urmărit penal pentru complicitate la şantaj, respectiv în cazul în care Sergiu Lucinschi este acuzat că a constrâns un om de afaceri să îi dea patru milioane de euro.

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arăta, într-un comunicat de presă, că a fost pusă în mişcare urmărirea penale şi s-a dispus măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, începând din 3 aprilie, faţă de Radu Petru Pricop, avocat în Baroul Bucureşti, pentru complicitate la şantaj.

    În acelaşi dosar, Constantin Comăneanu, ofiţer de poliţie la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, este acuzat de luare de mită, iar procurorul DIICOT Remus Tudoran Jurj, de complicitate la şantaj.

    Instanţa supremă a decis, în 1 aprilie, cercetarea sub control judiciar a lui Sergiu Lucinschi şi arestarea preventivă a lui Constantin Comăneanu, după, ce cu o noapte înainte, ambii au fost reţinuţi pentru 24 de ore.

    Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în perioada decembrie 2014 – martie 2015, Sergiu Lucinschi, ajutat de avocatul Radu Pricop şi de procurorul Remus Tudoran Jurj, l-a constrâns pe omul de afaceri Alexandru Horpoş să îi dea patru milioane de euro, pentru a-şi retrage o plângere formulată la DIICOT, care face obiectul unui dosar penal, pentru mai multe infracţiuni, printre care şi gestiune frauduloasă.

    De asemenea, inculpatul i-ar fi promis omului de afaceri că va face demersurile necesare astfel încât să fie schimbată încadrarea juridică a tuturor faptelor în infracţiunea de “gestiune frauduloasă”, pentru care, la retragerea plângerii prealabile, ancheta încetează.

    Radu Pricop l-ar fi sprijinit în activitatea infracţională pe Sergiu Lucinschi prin redactarea, în anul 2013, a plângerii penale care face obiectul unui dosar penal şi prin formularea ulterioară, în perioada decembrie 2014 – martie 2015, a mai multor soluţii nelegale, pentru remiterea sumei de patru milioane de euro către Lucinschi, inclusiv cea privind recunoaşterea unei datorii fictive, care a fost acceptată de omul de afaceri, “sub imperiul constrângerilor repetate”, susţin procurorii.

    Anchetatorii mai spun că în perioada ianuarie 2015-martie 2015, Remus Tudoran Jurj, în calitate de procuror DIICOT, având în instrumentare două dosare penale care îl priveau pe acelaşi om de afaceri, l-a sprijinit în mod constant pe Sergiu Lucinschi, prin dirijarea unor momente ale anchetei penale într-o manieră fie favorabilă, fie nefavorabilă omului de afaceri cercetat, în funcţie de cum decurgeau discuţiile pentru remiterea banilor.

    Astfel, în 19 februarie 2015, procurorul DIICOT Jurj Tudoran a emis, cu încălcarea dispoziţiilor legale, o ordonanţă prin care i-a permis omului de afaceri părăsirea pentru cinci zile a teritoriului României, cu destinaţia Zambia.

    Ulterior, în 6 martie 2015, cu prilejul prelungirii măsurii controlului judiciar în cazul omului de afaceri, într-una dintre cauze, procurorul Jurj Tudoran i-a comunicat acestuia că are în lucru şi alt dosar penal şi că, dacă cele sesizate se vor confirma, va lua măsurile care se impun.

    Alexandru Horpoş a fost arestat la domiciliu în decembrie 2014, în dosarul DIICOT în care este cercetat şi Dan Besciu, asociat şi administrator la Euroconstruct 98 Trading, pentru fapte de evaziune, spălare de bani şi delapidare cu un prejudiciu de aproximativ 34 de milioane de lei.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus atunci măsura arestului la domiciliu pentru Dan Besciu, asociat şi administrator la SC Euroconstruct 98 Trading SRL, Josef Hornegger, administratorul SC Swietelsky Construcţii Feroviare SRL, Alexandru Horpoş şi Vlad Ionel Vameşu, asociaţi şi administratori ai SC Straco Group SRL. Ulterior, în ianuarie 2015, măsura arestului la domiciliu a fost înlocuită pentru Horpoş şi ceilalţi trei inculpaţi cu controlul judiciar.

    Avocatul Radu Pricop mai este urmărit penal de procurorii DNA, într-un alt caz, pentru fals şi înşelăciune în dosarul “Moşia Brătienilor”, privind retrocedări ilegale de terenuri din Argeş, în care este implicată şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, ca parte civilă.

    Presa a relatat că dosarul vizează un teren de 90 de hectare din localitatea Ştefăneşti (Argeş), care a aparţinut familiei Brătianu şi care ar fi fost retrocedat ilegal.

    Astfel, Radu Pricop ar fi cumpărat, împreună cu cele 11 persoane vizate în dosar, drepturi de moştenire asupra terenului respectiv de la urmaşii familiei Brătianu. După ce a câştigat mai multe procese în instanţă cu statul român, Radu Pricop şi partenerii săi au obţinut de la ANRP despăgubiri de 10 milioane de euro, folosind însă documente false.

  • Dosarul ginerelui lui Traian Băsescu: Procurorul DIICOT Remus Tudoran Jurj, acuzat de complicitate la şantaj, verificat de IJ

    Inspectorii judiciari s-au sesizat din oficiu cu privire la activitatea procurorului Jurj.

    Verificările sunt făcute în urma unui alt control al Inspecţiei Judiciare, cu privire la cauzele nesoluţionate de mai mult de cinci ani, aflate pe rolul parchetelor. Astfel, în urma acelui control, în luna martie, IJ s-a sesizat din oficiu şi a început să verifice mai mulţi procurori, între aceştia aflându-se şi Remus Tudoran Jurj, conform sursei citate.

    Reprezentanţii Inspecţiei Judiciare au precizat că, deocamdată, nu a fost formulată nicio concluzie cu privire la activitatea procurorului DIICOT.

    Magistratul Remus Tudoran Jurj este implicat în acelaşi dosar în care Radu Pricop, ginerele fostului preşedinte Traian Băsescu, este urmărit penal pentru complicitate la şantaj, respectiv în cazul în care Sergiu Lucinschi este acuzat că a constrâns un om de afaceri să îi dea patru milioane de euro.

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arăta, într-un comunicat de presă, că a fost pusă în mişcare urmărirea penale şi s-a dispus măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, începând din 3 aprilie, faţă de Radu Petru Pricop, avocat în Baroul Bucureşti, pentru complicitate la şantaj.

    În acelaşi dosar, Constantin Comăneanu, ofiţer de poliţie la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, este acuzat de luare de mită, iar procurorul DIICOT Remus Tudoran Jurj, de complicitate la şantaj.

    Instanţa supremă a decis, în 1 aprilie, cercetarea sub control judiciar a lui Sergiu Lucinschi şi arestarea preventivă a lui Constantin Comăneanu, după, ce cu o noapte înainte, ambii au fost reţinuţi pentru 24 de ore.

    Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în perioada decembrie 2014 – martie 2015, Sergiu Lucinschi, ajutat de avocatul Radu Pricop şi de procurorul Remus Tudoran Jurj, l-a constrâns pe omul de afaceri Alexandru Horpoş să îi dea patru milioane de euro, pentru a-şi retrage o plângere formulată la DIICOT, care face obiectul unui dosar penal, pentru mai multe infracţiuni, printre care şi gestiune frauduloasă.

    De asemenea, inculpatul i-ar fi promis omului de afaceri că va face demersurile necesare astfel încât să fie schimbată încadrarea juridică a tuturor faptelor în infracţiunea de “gestiune frauduloasă”, pentru care, la retragerea plângerii prealabile, ancheta încetează.

    Radu Pricop l-ar fi sprijinit în activitatea infracţională pe Sergiu Lucinschi prin redactarea, în anul 2013, a plângerii penale care face obiectul unui dosar penal şi prin formularea ulterioară, în perioada decembrie 2014 – martie 2015, a mai multor soluţii nelegale, pentru remiterea sumei de patru milioane de euro către Lucinschi, inclusiv cea privind recunoaşterea unei datorii fictive, care a fost acceptată de omul de afaceri, “sub imperiul constrângerilor repetate”, susţin procurorii.

    Anchetatorii mai spun că în perioada ianuarie 2015-martie 2015, Remus Tudoran Jurj, în calitate de procuror DIICOT, având în instrumentare două dosare penale care îl priveau pe acelaşi om de afaceri, l-a sprijinit în mod constant pe Sergiu Lucinschi, prin dirijarea unor momente ale anchetei penale într-o manieră fie favorabilă, fie nefavorabilă omului de afaceri cercetat, în funcţie de cum decurgeau discuţiile pentru remiterea banilor.

    Astfel, în 19 februarie 2015, procurorul DIICOT Jurj Tudoran a emis, cu încălcarea dispoziţiilor legale, o ordonanţă prin care i-a permis omului de afaceri părăsirea pentru cinci zile a teritoriului României, cu destinaţia Zambia.

    Ulterior, în 6 martie 2015, cu prilejul prelungirii măsurii controlului judiciar în cazul omului de afaceri, într-una dintre cauze, procurorul Jurj Tudoran i-a comunicat acestuia că are în lucru şi alt dosar penal şi că, dacă cele sesizate se vor confirma, va lua măsurile care se impun.

    Alexandru Horpoş a fost arestat la domiciliu în decembrie 2014, în dosarul DIICOT în care este cercetat şi Dan Besciu, asociat şi administrator la Euroconstruct 98 Trading, pentru fapte de evaziune, spălare de bani şi delapidare cu un prejudiciu de aproximativ 34 de milioane de lei.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus atunci măsura arestului la domiciliu pentru Dan Besciu, asociat şi administrator la SC Euroconstruct 98 Trading SRL, Josef Hornegger, administratorul SC Swietelsky Construcţii Feroviare SRL, Alexandru Horpoş şi Vlad Ionel Vameşu, asociaţi şi administratori ai SC Straco Group SRL. Ulterior, în ianuarie 2015, măsura arestului la domiciliu a fost înlocuită pentru Horpoş şi ceilalţi trei inculpaţi cu controlul judiciar.

    Avocatul Radu Pricop mai este urmărit penal de procurorii DNA, într-un alt caz, pentru fals şi înşelăciune în dosarul “Moşia Brătienilor”, privind retrocedări ilegale de terenuri din Argeş, în care este implicată şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, ca parte civilă.

    Presa a relatat că dosarul vizează un teren de 90 de hectare din localitatea Ştefăneşti (Argeş), care a aparţinut familiei Brătianu şi care ar fi fost retrocedat ilegal.

    Astfel, Radu Pricop ar fi cumpărat, împreună cu cele 11 persoane vizate în dosar, drepturi de moştenire asupra terenului respectiv de la urmaşii familiei Brătianu. După ce a câştigat mai multe procese în instanţă cu statul român, Radu Pricop şi partenerii săi au obţinut de la ANRP despăgubiri de 10 milioane de euro, folosind însă documente false.

  • UE: Declaraţiile privind unirea Kosovo cu Albania sunt provocatoare şi inacceptabile

    O purtătoare de cuvânt a UE, Maja Kocjiancic, a declarat pentru agenţia balcanică dtt-net.com că Albania şi Kosovo au o “perspectivă europeană clară”, dar trebuie să-şi onoreze angajamentele în acest sens “cu respectarea deplină a principiilor şi standardelor UE”, relatează publicaţia electronică EUObserver.

    “Angajamentele includ cooperare regională, reconciliere şi relaţii de bună vecinătate. Orice declaraţii provocatoare în acest sens nu sunt acceptabile”, a adăugat ea.

    Premierul albanez Edi Rama a avertizat marţi că ţara sa şi Kosovo “se vor uni după modelul clasic” dacă Uniunea Europeană “nu deschide calea integrării Kosovo”, potrivit postului B92.

    Există “două alternative” în vederea unei viitoare unificări a Albaniei şi Kosovo, a declarat Rama într-un interviu pentru postul Klan TV din Priştina, pe care l-a acordat împreună cu vicepremierul kosovar Hashim Thaci, totodată ministru de Externe. Premierul albanez a subliniat că “totul depinde de UE”.

    Prima este unificarea în cadrul UE, a spus Rama. “Dacă UE continuă să închidă uşa integrării Kosovo”, atunci cele două ţări vor fi nevoite să se unească “după modelul clasic”, a avertizat premierul albanez. El a adăugat că ambele ţări susţin unificarea prin statutul de membre UE.

    Thaci a declarat apoi că afirmaţiile lui Rama nu reprezintă “o ameninţare la adresa UE”, ci “realitatea care se poate adeveri în viitor şi care poate fi rezultatul izolării Kosovo de UE”.

    Rama a denunţat drept “ruşinos” faptul că UE nu finalizează procesul de liberalizare a vizelor pentru cetăţenii kosovari, care sunt, în opinia sa, “singurii din regiune care nu se bucură de acest” tratament. Thaci a insistat că ţara sa şi-a “respectat deja toate obligaţiile cu privire la liberalizarea vizelor”.

    Premierul sârb Aleksanadar Vucici i-a răspuns lui Rama că Albania şi Kosovo “nu se vor uni după modelul clasic”. “Îi promit premierului Rama că Albania şi Kosovo nu se vor uni niciodată, aşa cum a spus el, după modelul clasic”, a scris Vucici într-un mesaj postat pe Twitter. “Îndemn liderii albanezi să înceteze să destabilizeze regiunea!”, a adăugat el.

    Kosovo, în care majoritatea populaţiei este de origine albaneză, şi-a declarat unilateral independenţa faţă de Serbia, la începutul lui 2008. Însă Serbia nu recunoaşte independenţa fostei sale provincii de sud.

  • UE: Declaraţiile privind unirea Kosovo cu Albania sunt provocatoare şi inacceptabile

    O purtătoare de cuvânt a UE, Maja Kocjiancic, a declarat pentru agenţia balcanică dtt-net.com că Albania şi Kosovo au o “perspectivă europeană clară”, dar trebuie să-şi onoreze angajamentele în acest sens “cu respectarea deplină a principiilor şi standardelor UE”, relatează publicaţia electronică EUObserver.

    “Angajamentele includ cooperare regională, reconciliere şi relaţii de bună vecinătate. Orice declaraţii provocatoare în acest sens nu sunt acceptabile”, a adăugat ea.

    Premierul albanez Edi Rama a avertizat marţi că ţara sa şi Kosovo “se vor uni după modelul clasic” dacă Uniunea Europeană “nu deschide calea integrării Kosovo”, potrivit postului B92.

    Există “două alternative” în vederea unei viitoare unificări a Albaniei şi Kosovo, a declarat Rama într-un interviu pentru postul Klan TV din Priştina, pe care l-a acordat împreună cu vicepremierul kosovar Hashim Thaci, totodată ministru de Externe. Premierul albanez a subliniat că “totul depinde de UE”.

    Prima este unificarea în cadrul UE, a spus Rama. “Dacă UE continuă să închidă uşa integrării Kosovo”, atunci cele două ţări vor fi nevoite să se unească “după modelul clasic”, a avertizat premierul albanez. El a adăugat că ambele ţări susţin unificarea prin statutul de membre UE.

    Thaci a declarat apoi că afirmaţiile lui Rama nu reprezintă “o ameninţare la adresa UE”, ci “realitatea care se poate adeveri în viitor şi care poate fi rezultatul izolării Kosovo de UE”.

    Rama a denunţat drept “ruşinos” faptul că UE nu finalizează procesul de liberalizare a vizelor pentru cetăţenii kosovari, care sunt, în opinia sa, “singurii din regiune care nu se bucură de acest” tratament. Thaci a insistat că ţara sa şi-a “respectat deja toate obligaţiile cu privire la liberalizarea vizelor”.

    Premierul sârb Aleksanadar Vucici i-a răspuns lui Rama că Albania şi Kosovo “nu se vor uni după modelul clasic”. “Îi promit premierului Rama că Albania şi Kosovo nu se vor uni niciodată, aşa cum a spus el, după modelul clasic”, a scris Vucici într-un mesaj postat pe Twitter. “Îndemn liderii albanezi să înceteze să destabilizeze regiunea!”, a adăugat el.

    Kosovo, în care majoritatea populaţiei este de origine albaneză, şi-a declarat unilateral independenţa faţă de Serbia, la începutul lui 2008. Însă Serbia nu recunoaşte independenţa fostei sale provincii de sud.

  • Grecia a plătit către FMI o tranşă de 450 de milioane de euro din împrumut, scadentă în aprilie

    Directorul executiv al FMI, Christine Lagarde, a anunţat luni, în urma unei întrevederi informale cu ministrul grec de finanţe, Yanis Varoufakis, că guvernul de la Atena va achita tranşa scadentă în această săptămână.

    Un oficial grec a declarat marţi că Grecia nu va mai putea plăti o tranşă scadentă în luna mai către FMI, dacă nu va reuşi să-i convingă pe oficialii din zona euro să deblocheze noi fonduri. Guvernul de la Atena ar trebui să ramburseze Fondului 950 de milioane de euro luna viitoare.

    În 2010, Grecia a încheiat un acord cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană pentru un împrumut în valoare de 240 de miliarde, pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.

    Potrivit planului de returnare a acestui împrumut, Grecia trebuie să plătească 9 miliarde de euro anul acesta către FMI.

    Mai mulţi oficiali ai Fondului s-au arătat dispuşi să renegocieze calendarul pentru returnarea împrumutului, dacă Grecia acceptă înnoirea acordului cu FMI, posibilitate pe care guvernul de la Atena nu vrea să o ia în calcul, potrivit Financial Times.

    Grecia mai poate accesa o tranşă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programul de ajutor financiar încheiat cu creditorii internaţionali în 2010, însă aceştia au condiţionat acordarea tranşei de adoptarea unor reforme de austeritate.

    În acest sens, guvernul de la Atena a trimis săptămâna trecută oficialilor din zona euro o nouă listă de reforme, estimate să aducă 6 miliarde euro la bugetul de stat în acest an.

    Miniştrii de finanţe ai statelor din zona euro se întâlnesc pe 24 aprilie în cadrul unei şedinţe de lucru, în care vor discuta şi despre posibilitatea de a debloca noi fonduri pentru Grecia.

    Randamentul obligaţiunilor pe trei ani ale Greciei au scăzut cu 54 de puncte de bază, la 20,08%, în timp ce randamentele obligaţiunilor pe cinci ani au coborât cu 30 de puncte de bază, la 14,98%, după ce guvernul de la Atena a plătit suma de 450 de milioane de euro către FMI.

  • Grecia a plătit către FMI o tranşă de 450 de milioane de euro din împrumut, scadentă în aprilie

    Directorul executiv al FMI, Christine Lagarde, a anunţat luni, în urma unei întrevederi informale cu ministrul grec de finanţe, Yanis Varoufakis, că guvernul de la Atena va achita tranşa scadentă în această săptămână.

    Un oficial grec a declarat marţi că Grecia nu va mai putea plăti o tranşă scadentă în luna mai către FMI, dacă nu va reuşi să-i convingă pe oficialii din zona euro să deblocheze noi fonduri. Guvernul de la Atena ar trebui să ramburseze Fondului 950 de milioane de euro luna viitoare.

    În 2010, Grecia a încheiat un acord cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană pentru un împrumut în valoare de 240 de miliarde, pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.

    Potrivit planului de returnare a acestui împrumut, Grecia trebuie să plătească 9 miliarde de euro anul acesta către FMI.

    Mai mulţi oficiali ai Fondului s-au arătat dispuşi să renegocieze calendarul pentru returnarea împrumutului, dacă Grecia acceptă înnoirea acordului cu FMI, posibilitate pe care guvernul de la Atena nu vrea să o ia în calcul, potrivit Financial Times.

    Grecia mai poate accesa o tranşă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programul de ajutor financiar încheiat cu creditorii internaţionali în 2010, însă aceştia au condiţionat acordarea tranşei de adoptarea unor reforme de austeritate.

    În acest sens, guvernul de la Atena a trimis săptămâna trecută oficialilor din zona euro o nouă listă de reforme, estimate să aducă 6 miliarde euro la bugetul de stat în acest an.

    Miniştrii de finanţe ai statelor din zona euro se întâlnesc pe 24 aprilie în cadrul unei şedinţe de lucru, în care vor discuta şi despre posibilitatea de a debloca noi fonduri pentru Grecia.

    Randamentul obligaţiunilor pe trei ani ale Greciei au scăzut cu 54 de puncte de bază, la 20,08%, în timp ce randamentele obligaţiunilor pe cinci ani au coborât cu 30 de puncte de bază, la 14,98%, după ce guvernul de la Atena a plătit suma de 450 de milioane de euro către FMI.

  • Transgaz, investigată de Comunitatea Energiei pentru nerespectarea reglementărilor UE

    “Este inacceptabil pentru un membru UE să nu publice date transparente. Se poate ca Transgaz să fi încălcat reglementările din cel de-al treilea pachet energetic”, a declarat Janez Kopac, directorul Secretariatului Comunităţii Energiei, pentru site-ul ICIS, specializat în ştiri din domeniul energiei.

    De asemenea, oficialul european a afirmat că o viitoare investigaţie realizată de Comunitatea Energiei şi Comisia Europeană va evalua cazul Transgaz.

    Reprezentanţii Comunităţii Energiei au cerut Transgaz să explice motivele pentru nerespectarea cerinţelor prevăzute de legislaţia Uniunii Europene în legătură cu furnizarea transparentă a datelor privind tranzitul gazelor naturale din Rusia la punctele de intrare şi ieşire cu Ucraina şi Bulgaria, potrivit ICIS.

    Gazoductul în discuţie este Trans-Balkan, care transportă gaze naturale ruseşti pe teritoriul Ucrainei, Republicii Moldova, României, Bulgariei şi Turciei.

    Transgaz a răspuns miercuri solicitării instituţiei şi a recunoscut că nu a respectat legislaţia europeană în acest caz, invocând în acest sens motive “obiective” legate de contractele cu compania rusească Gazprom, conform ICIS.

    De asemenea, compania a precizat că orice încălcare a termenilor comerciali din contractele cu Gazprom ar putea conduce la iniţierea unor litigii de către producătorul din Rusia, la cererea unor despăgubiri sau la punerea în pericol a securităţii energetice din regiune.

    Publicaţia online precizează că Transgaz şi Gazprom nu au răspuns la întrebările ICIS până la apariţia articolului.

    Contactaţi de MEDIAFAX, reprezentanţii Transgaz nu au dorit să comenteze.

    Comunitatea Energiei şi-a arătat îngrijorarea legată de punctele de interconectare ale României cu Ucraina, notând că Transgaz nu face publice date referitoare la tranzitul de gaze pentru punctele Isaccea II şi III.

    “Deşi punctele Isaccea I, II şi III sunt considerate ca punste relevante de ANRE, nu există date referitoare la capacitatea asociată cu acestea. Articolul 18 din reglementările Comisiei Europene cere publicarea informaţiilor legate de capacităţile tehnice, disponibile şi contractate pentru toate punctele relevante”, se arată în scrisoarea trimisă de Comunitatea Energiei către Transgaz.

    Instituţia europeană explică în respectivul document că orice excepţie de la această reglementare trebuie aprobată de Comisia Europeană, însă chiar şi în aceste condiţii Transgaz ar fi trebuit să publice date despre capacitatea disponibilă, fără să indice cifre exacte.

    În răspunsul trimis Comunităţii Energiei, Transgaz arată că Bulgargaz a contractat capacitatea Isaccea I până la 31 decembrie 2016.

    “Ca urmare a înţelegerii cu Bulgargaz legată de publicarea datelor despre Isaccea I, Transgaz va trece la publicarea acestora cât de curând posibil, în acord cu reglementările europene”, se arată în scrisoare trimisă către Comunitatea Energiei.

    De asemenea, Transgaz indică faptul că punctele de interconectare Isaccea II şi III au fost stabilite în 1986 şi, respectiv 1996, în urma unor acorduri între guvernele României şi Uniunii Sovietice/Federaţiei Ruse, care se vor încheia în 31 decembrie 2015 şi, respectiv 31 decembrie 2023.

    “Orice încercare a Transgaz de a încheia unilateral aceste contracte ar avea consecinţe ostile, de la litigii, cereri de despăgubiri şi punerea în pericol a securităţii energetice a regiunii. Situaţia neconfortabilă în care este Transgaz de a nu putea publica date despre Isaccea II şi III rezultă din lipsa înţelegerii cu partea rusă asupra publicării datelor”, se arată în răspunsul companiei de stat.

    Totodată, potrivit transportatorului de gaze, CE deţine informaţii detaliate cu privire la situaţia punctelor de interconectare România-Bulgaria şi România-Ucraina şi instituţia europeană apreciază eforturile depuse de companie pentru a se conforma regulilor UE.

    Comunitatea Energiei este formată din statele membre UE, plus Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru, Serbia şi Ucraina. Instituţia internaţională funcţionează din 2006 şi are ca scop extinderea pieţei energiei din UE astfel încât să cuprindă şi ţări din Europa de Sud-Est.

    În acest sens, Comunitatea Energiei lucrează pentru adoptarea legislaţiei UE din domeniul energiei şi de către statele din afara Uniunii, pentru atragerea de investiţii şi pentru asigurarea securităţii energetice în Europa. De asemenea, instituţia faca recomandări şi impune măsuri pe care statele membre trebuie să le implementeze pentru aplicarea legislaţiei europene din domeniul energiei.

  • Transgaz, investigată de Comunitatea Energiei pentru nerespectarea reglementărilor UE

    “Este inacceptabil pentru un membru UE să nu publice date transparente. Se poate ca Transgaz să fi încălcat reglementările din cel de-al treilea pachet energetic”, a declarat Janez Kopac, directorul Secretariatului Comunităţii Energiei, pentru site-ul ICIS, specializat în ştiri din domeniul energiei.

    De asemenea, oficialul european a afirmat că o viitoare investigaţie realizată de Comunitatea Energiei şi Comisia Europeană va evalua cazul Transgaz.

    Reprezentanţii Comunităţii Energiei au cerut Transgaz să explice motivele pentru nerespectarea cerinţelor prevăzute de legislaţia Uniunii Europene în legătură cu furnizarea transparentă a datelor privind tranzitul gazelor naturale din Rusia la punctele de intrare şi ieşire cu Ucraina şi Bulgaria, potrivit ICIS.

    Gazoductul în discuţie este Trans-Balkan, care transportă gaze naturale ruseşti pe teritoriul Ucrainei, Republicii Moldova, României, Bulgariei şi Turciei.

    Transgaz a răspuns miercuri solicitării instituţiei şi a recunoscut că nu a respectat legislaţia europeană în acest caz, invocând în acest sens motive “obiective” legate de contractele cu compania rusească Gazprom, conform ICIS.

    De asemenea, compania a precizat că orice încălcare a termenilor comerciali din contractele cu Gazprom ar putea conduce la iniţierea unor litigii de către producătorul din Rusia, la cererea unor despăgubiri sau la punerea în pericol a securităţii energetice din regiune.

    Publicaţia online precizează că Transgaz şi Gazprom nu au răspuns la întrebările ICIS până la apariţia articolului.

    Contactaţi de MEDIAFAX, reprezentanţii Transgaz nu au dorit să comenteze.

    Comunitatea Energiei şi-a arătat îngrijorarea legată de punctele de interconectare ale României cu Ucraina, notând că Transgaz nu face publice date referitoare la tranzitul de gaze pentru punctele Isaccea II şi III.

    “Deşi punctele Isaccea I, II şi III sunt considerate ca punste relevante de ANRE, nu există date referitoare la capacitatea asociată cu acestea. Articolul 18 din reglementările Comisiei Europene cere publicarea informaţiilor legate de capacităţile tehnice, disponibile şi contractate pentru toate punctele relevante”, se arată în scrisoarea trimisă de Comunitatea Energiei către Transgaz.

    Instituţia europeană explică în respectivul document că orice excepţie de la această reglementare trebuie aprobată de Comisia Europeană, însă chiar şi în aceste condiţii Transgaz ar fi trebuit să publice date despre capacitatea disponibilă, fără să indice cifre exacte.

    În răspunsul trimis Comunităţii Energiei, Transgaz arată că Bulgargaz a contractat capacitatea Isaccea I până la 31 decembrie 2016.

    “Ca urmare a înţelegerii cu Bulgargaz legată de publicarea datelor despre Isaccea I, Transgaz va trece la publicarea acestora cât de curând posibil, în acord cu reglementările europene”, se arată în scrisoare trimisă către Comunitatea Energiei.

    De asemenea, Transgaz indică faptul că punctele de interconectare Isaccea II şi III au fost stabilite în 1986 şi, respectiv 1996, în urma unor acorduri între guvernele României şi Uniunii Sovietice/Federaţiei Ruse, care se vor încheia în 31 decembrie 2015 şi, respectiv 31 decembrie 2023.

    “Orice încercare a Transgaz de a încheia unilateral aceste contracte ar avea consecinţe ostile, de la litigii, cereri de despăgubiri şi punerea în pericol a securităţii energetice a regiunii. Situaţia neconfortabilă în care este Transgaz de a nu putea publica date despre Isaccea II şi III rezultă din lipsa înţelegerii cu partea rusă asupra publicării datelor”, se arată în răspunsul companiei de stat.

    Totodată, potrivit transportatorului de gaze, CE deţine informaţii detaliate cu privire la situaţia punctelor de interconectare România-Bulgaria şi România-Ucraina şi instituţia europeană apreciază eforturile depuse de companie pentru a se conforma regulilor UE.

    Comunitatea Energiei este formată din statele membre UE, plus Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru, Serbia şi Ucraina. Instituţia internaţională funcţionează din 2006 şi are ca scop extinderea pieţei energiei din UE astfel încât să cuprindă şi ţări din Europa de Sud-Est.

    În acest sens, Comunitatea Energiei lucrează pentru adoptarea legislaţiei UE din domeniul energiei şi de către statele din afara Uniunii, pentru atragerea de investiţii şi pentru asigurarea securităţii energetice în Europa. De asemenea, instituţia faca recomandări şi impune măsuri pe care statele membre trebuie să le implementeze pentru aplicarea legislaţiei europene din domeniul energiei.