BusinessMagazin

Blog

  • Falcă: Ministerul Economiei blochează “cu rea-voinţă” investiţii de 10 milioane euro la CET Arad

    În cadrul unei şedinţe a Consiliului Local Arad, care a avut loc joi, primarul Gheorghe Falcă le-a cerut aleşilor să se gândească la o formă de protest împotriva Guvernului, pentru că Ministerul Economiei “blochează cu rea-voinţă” un proiect de retehnologizare a CET Arad, cu bani prevăzuţi din vânzarea certificatelor verzi.

    “Primăria şi CET au reuşit să acceseze aceste investiţii în cadrul unui program aprobat de Guvern şi Comisia Europeană încă din 2012. Lucrările trebuiau să înceapă anul trecut, dar Ministerul Economiei blochează cu rea-voinţă finanţarea”, le-a spus primarul consilierilor.

    Falcă a explicat că ministerul a solicitat, anul trecut, un studiu de fezabilitate mai complex decât cel trimis tot în 2014, dar cu toate acestea finanţarea nu va fi asigurată nici în 2015.

    “Nu ne dau banii nici anul acesta, deşi în 2014 s-a înregistrat chiar şi un excedent la certificatele verzi şi fondurile nu pot fi folosite în alte scopuri. Nu se doreşte să se înceapă programul pe care Aradul se bazează foarte mult. Niciun guvern nu poate scoate CET Arad din acest program, pentru că este aprobat de Comisia Europeană”, a adăugat edilul.

    Ulterior, Falcă le-a declarat jurnaliştilor că ministerul “nu a invocat nimic pentru blocarea acestui program”.

    “Este nevoie de un sprijin politic puternic la Bucureşti doar ca ministerul să-şi respecte hotărârea pe care o are. (…) Cred că trebuie să facem un protest la Prefectură, să motivăm această instituţie să mai lucreze şi ea în interesul arădenilor”, a spus primarul.

    În urmă cu trei ani, Primăria Arad anunţa, printr-un comunicat de presă, că oraşul va beneficia de finanţare pentru retehnologizarea CET, în sumă de aproximativ zece milioane de euro din fondul constituit din vânzarea de certificare verzi.

    Potrivit comunicatului, “Arad este singura municipalitate din România al cărei proiect a fost acceptat de Comisia Europeană”, iar din lista aprobată de CE mai fac parte investiţii la centralele electrotermice Turceni, Rovinari şi Işalniţa.

    Între timp, municipalitatea a investiti 8 milioane de euro în punerea în funcţiune a unui cazan care produce energia termică pe gaz, renunţându-se la cărbune. În a doua etapă, pentru care se aşteaptă finanţarea, se are în vedere retehnologizarea centralei, pentru ca preţul de producţie a energiei termice să scadă de la 31 de euro, la 16 euro gigacaloria.

  • Falcă: Ministerul Economiei blochează “cu rea-voinţă” investiţii de 10 milioane euro la CET Arad

    În cadrul unei şedinţe a Consiliului Local Arad, care a avut loc joi, primarul Gheorghe Falcă le-a cerut aleşilor să se gândească la o formă de protest împotriva Guvernului, pentru că Ministerul Economiei “blochează cu rea-voinţă” un proiect de retehnologizare a CET Arad, cu bani prevăzuţi din vânzarea certificatelor verzi.

    “Primăria şi CET au reuşit să acceseze aceste investiţii în cadrul unui program aprobat de Guvern şi Comisia Europeană încă din 2012. Lucrările trebuiau să înceapă anul trecut, dar Ministerul Economiei blochează cu rea-voinţă finanţarea”, le-a spus primarul consilierilor.

    Falcă a explicat că ministerul a solicitat, anul trecut, un studiu de fezabilitate mai complex decât cel trimis tot în 2014, dar cu toate acestea finanţarea nu va fi asigurată nici în 2015.

    “Nu ne dau banii nici anul acesta, deşi în 2014 s-a înregistrat chiar şi un excedent la certificatele verzi şi fondurile nu pot fi folosite în alte scopuri. Nu se doreşte să se înceapă programul pe care Aradul se bazează foarte mult. Niciun guvern nu poate scoate CET Arad din acest program, pentru că este aprobat de Comisia Europeană”, a adăugat edilul.

    Ulterior, Falcă le-a declarat jurnaliştilor că ministerul “nu a invocat nimic pentru blocarea acestui program”.

    “Este nevoie de un sprijin politic puternic la Bucureşti doar ca ministerul să-şi respecte hotărârea pe care o are. (…) Cred că trebuie să facem un protest la Prefectură, să motivăm această instituţie să mai lucreze şi ea în interesul arădenilor”, a spus primarul.

    În urmă cu trei ani, Primăria Arad anunţa, printr-un comunicat de presă, că oraşul va beneficia de finanţare pentru retehnologizarea CET, în sumă de aproximativ zece milioane de euro din fondul constituit din vânzarea de certificare verzi.

    Potrivit comunicatului, “Arad este singura municipalitate din România al cărei proiect a fost acceptat de Comisia Europeană”, iar din lista aprobată de CE mai fac parte investiţii la centralele electrotermice Turceni, Rovinari şi Işalniţa.

    Între timp, municipalitatea a investiti 8 milioane de euro în punerea în funcţiune a unui cazan care produce energia termică pe gaz, renunţându-se la cărbune. În a doua etapă, pentru care se aşteaptă finanţarea, se are în vedere retehnologizarea centralei, pentru ca preţul de producţie a energiei termice să scadă de la 31 de euro, la 16 euro gigacaloria.

  • Aurescu: UE trebuie să se implice mai hotărât în vecinătăţile sale. Dacă eşuăm, ce rol global ne putem asuma?

    “Contextul actual de securitate din vecinătatea UE, atât vecinătatea estică, cât şi vecinătatea sudică impune cu necesitate o reflecţie strategică a celor mai bune modalităţi de răspuns la nivelul Uniunii Europene (…) MAE a fost activ pe această dimensiune la nivelul UE, am elaborat un document de poziţie care a circulat recent la Bruxelles şi în toate statele membre, el conţine viziunea noastră asupra modalităţii în care UE trebuie să se raporteze la evoluţiile de securitate actuale şi viitoare”, a declarat, joi, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, la lansarea seriei de dezbateri interactive “Dialoguri@MAE“, dedicate unui schimb de idei nemijlocit şi contactului direct între reprezentanţii MAE şi cei ai societăţii civile, în scopul informării asupra temelor relevante de politică externă şi a facilitării dialogului pe aceste subiecte.

    Tema primei dezbateri a fost revizuirea Strategiei europene de securitate, în contextul în care Consiliul European din iunie este dedicat securităţii şi apărării, urmând să abordeze reexaminarea acestui document care datează din 2003.

    “Am propus revizuirea Strategiei de securitate a UE. Un asemenea demers ne permite să convenim împreună asupra riscurilor şi ameninţărilor la care este supus continentul şi statele noastre şi să elaborăm, inclusiv prin prioritizare, un răspuns comun (…) Din perspectiva noastră, UE are un rol important nu doar în plan politic, economic, social, sau al asistenţei şi dezvoltării dar şi în sfera securităţii. Acest rol a fost pus în evidenţă în 2003 când actuala Strategie europeană de securitate a fost adoptată”, a afirmat Bogdan Aurescu, subliniind că, între timp, mediul internaţional de securitate s-a schimbat în mod semnificativ.

    “Pe fondul instalării crizei financiare globale, aspectele de securitate la nivelul UE au fost împinse cumva la nivel secundar, această situaţie s-a modificat fundamental odată cu transformările majore la care asistăm astăzi în vecinătatea UE, la est şi la sud. Din nefericire, UE se confruntă astăzi cu un veritabil arc de instabilitate profundă la frontierele sale iar răspunsul nostru trebuie să fie cât mai unitar şi coordonat (…) Ne aflăm în prezent într-o nouă etapă care necesită o reexaminare atentă a actualelor realităţi. Această reexaminare poate lua forma unei strategii de securitate noi sau revizuite sau, eventual, a unei strategii globale a UE”, a subliniat şeful diplomaţiei, precizând că MAE a promovat încă din 2012 necesitatea revizuirii strategiei de securitate.

    Bogdan Aurescu a atras atenţia că securitatea europeană este afectată la est de “asertivitatea în creştere a Federaţiei Ruse, care a recurs la schimbările ale frontierelor şi la o conduită în afara dreptului internaţionale”.

    “Alterarea integrităţii unui stat, recurgerea la forme hibride de război, utilizarea altor tipuri de presiuni politice sau economice, inclusiv în domeniul energiei, reprezintă acţiuni cu impact negativ şi pe termen lung asupra întregului continent şi constatăm, din păcate, că aceste acţiuni sunt însoţite şi de luări de poziţie ameninţătoare sau provocatoare”, a spus Aurescu, referindu-se la declaraţiile din ultimul timp ale MAE rus.

    În acest sens, ministrul de Externe a salutat poziţia de miercuri a NATO, reiterând faptul că ea “reflectă întocmai poziţia României faţă de aceste mesaje”. “Repet faptul că nu suntem deloc intimidaţi de acest tip de retorică”, a susţinut oficialul român.

    Totodată, ministrul de Externe a subliniat faptul că în sud UE trebuie să facă faţă “dispariţiei controlului efectiv al unor frontiere pe largi segmente de teritoriu”, fapt ce fragilizează statele şi “generează probleme multiple şi interconectate, terorism, migraţie necontrolată, trafic ilegal de persoane şi substanţe interzise”, precum şi probleme structurale cum sunt cele referitoare la radicalizare, lipsa oportunităţilor şi educaţiei pentru tinerele generaţii.

    “Acestea creează un mediu propice ascensiunii de entităţi non-statele precum ISIL sau Daesh, care pun sub semnul întrebării prin acţiunea lor valorile şi principiile noastre din cadrul UE”, a afirmat Aurescu, subliniind că în acest context UE trebuie să aibă o viziune strategică, deoarece dispune de resurse relativ limitate, iar economiile multor state membre continuă să se confrunte cu dificultăţi.

    “În ce ne priveşte considerăm că vecinătăţile UE trebuie să fie mai bine reflectate într-un viitor document programatic (…) Trebuie ca UE să se implice mult mai hotărât atât în est cât şi în sud, inclusiv prin recurgerea la abordarea cuprinzătoare în materie de conflicte, inclusiv cele prelungite, şi crize. Dacă eşuăm în imediata noastră vecinătate, ce rol ne-am mai putea asuma ca Uniune la nivel global?”, a afirmat Bogdan Aurescu, apreciind că UE trebuie să continue dezvoltarea capacităţilor sale civile şi militare, în condiţiile în care dispune de “o experienţă bogată” acumulată în peste 30 misiuni civile şi militare.

    Şeful diplomaţiei a punctat faptul că România e “pro-activă” în susţinerea politicii comune de securitate şi apărare, ultimele statistici plasându-ne pe locul şase între contributorii UE cu personal secondat la misiunile şi operaţiunile sub egida Politicii de securitate şi de apărare comună şi pe locul întâi la personal contractat.

    De asemenea, Bogdan Aurescu a evidenţiat faptul că relaţia UE-NATO se impune să fie “mai bine valorizată”.

    În ceea ce priveşte securitatea energetică, este important ca UE să dezvolte conceptul de realizare a Uniunii Energetice. “Aceasta va avea un rol major în întărirea coeziunii şi solidarităţii între statele membre, implicit fiind consolidată capacitatea Uniunii de a face faţă crizelor sau presiunilor externe”, a spus ministrul.

  • Aurescu: UE trebuie să se implice mai hotărât în vecinătăţile sale. Dacă eşuăm, ce rol global ne putem asuma?

    “Contextul actual de securitate din vecinătatea UE, atât vecinătatea estică, cât şi vecinătatea sudică impune cu necesitate o reflecţie strategică a celor mai bune modalităţi de răspuns la nivelul Uniunii Europene (…) MAE a fost activ pe această dimensiune la nivelul UE, am elaborat un document de poziţie care a circulat recent la Bruxelles şi în toate statele membre, el conţine viziunea noastră asupra modalităţii în care UE trebuie să se raporteze la evoluţiile de securitate actuale şi viitoare”, a declarat, joi, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, la lansarea seriei de dezbateri interactive “Dialoguri@MAE“, dedicate unui schimb de idei nemijlocit şi contactului direct între reprezentanţii MAE şi cei ai societăţii civile, în scopul informării asupra temelor relevante de politică externă şi a facilitării dialogului pe aceste subiecte.

    Tema primei dezbateri a fost revizuirea Strategiei europene de securitate, în contextul în care Consiliul European din iunie este dedicat securităţii şi apărării, urmând să abordeze reexaminarea acestui document care datează din 2003.

    “Am propus revizuirea Strategiei de securitate a UE. Un asemenea demers ne permite să convenim împreună asupra riscurilor şi ameninţărilor la care este supus continentul şi statele noastre şi să elaborăm, inclusiv prin prioritizare, un răspuns comun (…) Din perspectiva noastră, UE are un rol important nu doar în plan politic, economic, social, sau al asistenţei şi dezvoltării dar şi în sfera securităţii. Acest rol a fost pus în evidenţă în 2003 când actuala Strategie europeană de securitate a fost adoptată”, a afirmat Bogdan Aurescu, subliniind că, între timp, mediul internaţional de securitate s-a schimbat în mod semnificativ.

    “Pe fondul instalării crizei financiare globale, aspectele de securitate la nivelul UE au fost împinse cumva la nivel secundar, această situaţie s-a modificat fundamental odată cu transformările majore la care asistăm astăzi în vecinătatea UE, la est şi la sud. Din nefericire, UE se confruntă astăzi cu un veritabil arc de instabilitate profundă la frontierele sale iar răspunsul nostru trebuie să fie cât mai unitar şi coordonat (…) Ne aflăm în prezent într-o nouă etapă care necesită o reexaminare atentă a actualelor realităţi. Această reexaminare poate lua forma unei strategii de securitate noi sau revizuite sau, eventual, a unei strategii globale a UE”, a subliniat şeful diplomaţiei, precizând că MAE a promovat încă din 2012 necesitatea revizuirii strategiei de securitate.

    Bogdan Aurescu a atras atenţia că securitatea europeană este afectată la est de “asertivitatea în creştere a Federaţiei Ruse, care a recurs la schimbările ale frontierelor şi la o conduită în afara dreptului internaţionale”.

    “Alterarea integrităţii unui stat, recurgerea la forme hibride de război, utilizarea altor tipuri de presiuni politice sau economice, inclusiv în domeniul energiei, reprezintă acţiuni cu impact negativ şi pe termen lung asupra întregului continent şi constatăm, din păcate, că aceste acţiuni sunt însoţite şi de luări de poziţie ameninţătoare sau provocatoare”, a spus Aurescu, referindu-se la declaraţiile din ultimul timp ale MAE rus.

    În acest sens, ministrul de Externe a salutat poziţia de miercuri a NATO, reiterând faptul că ea “reflectă întocmai poziţia României faţă de aceste mesaje”. “Repet faptul că nu suntem deloc intimidaţi de acest tip de retorică”, a susţinut oficialul român.

    Totodată, ministrul de Externe a subliniat faptul că în sud UE trebuie să facă faţă “dispariţiei controlului efectiv al unor frontiere pe largi segmente de teritoriu”, fapt ce fragilizează statele şi “generează probleme multiple şi interconectate, terorism, migraţie necontrolată, trafic ilegal de persoane şi substanţe interzise”, precum şi probleme structurale cum sunt cele referitoare la radicalizare, lipsa oportunităţilor şi educaţiei pentru tinerele generaţii.

    “Acestea creează un mediu propice ascensiunii de entităţi non-statele precum ISIL sau Daesh, care pun sub semnul întrebării prin acţiunea lor valorile şi principiile noastre din cadrul UE”, a afirmat Aurescu, subliniind că în acest context UE trebuie să aibă o viziune strategică, deoarece dispune de resurse relativ limitate, iar economiile multor state membre continuă să se confrunte cu dificultăţi.

    “În ce ne priveşte considerăm că vecinătăţile UE trebuie să fie mai bine reflectate într-un viitor document programatic (…) Trebuie ca UE să se implice mult mai hotărât atât în est cât şi în sud, inclusiv prin recurgerea la abordarea cuprinzătoare în materie de conflicte, inclusiv cele prelungite, şi crize. Dacă eşuăm în imediata noastră vecinătate, ce rol ne-am mai putea asuma ca Uniune la nivel global?”, a afirmat Bogdan Aurescu, apreciind că UE trebuie să continue dezvoltarea capacităţilor sale civile şi militare, în condiţiile în care dispune de “o experienţă bogată” acumulată în peste 30 misiuni civile şi militare.

    Şeful diplomaţiei a punctat faptul că România e “pro-activă” în susţinerea politicii comune de securitate şi apărare, ultimele statistici plasându-ne pe locul şase între contributorii UE cu personal secondat la misiunile şi operaţiunile sub egida Politicii de securitate şi de apărare comună şi pe locul întâi la personal contractat.

    De asemenea, Bogdan Aurescu a evidenţiat faptul că relaţia UE-NATO se impune să fie “mai bine valorizată”.

    În ceea ce priveşte securitatea energetică, este important ca UE să dezvolte conceptul de realizare a Uniunii Energetice. “Aceasta va avea un rol major în întărirea coeziunii şi solidarităţii între statele membre, implicit fiind consolidată capacitatea Uniunii de a face faţă crizelor sau presiunilor externe”, a spus ministrul.

  • KPMG: Astra discută eşalonarea celor 95 de milioane lei cu executorul trimis de CNADNR

    În urma iniţierii procedurii de executare a sumei de aproximativ 95 milioane lei datorată de Astra către CNADNR, cu titlu de garanţie, conform deciziei Curţii de Apel Bucureşti în dosarul Romstrade, Administratorul Special al Astra, KPMG Advisory a înaintat către executorul judecătoresc o propunere de eşalonare la plată a sumei, a anunţat joi KPMG.

    “La începutul acestei săptămâni au fost purtate primele discuţii cu executorul judecătoresc cu privire la propunerea de eşalonare înaintată. Propunerea Astra a fost primită pozitiv de către executor, urmând ca acesta să revină cu un răspuns în urma consultării cu reprezentanţii CNADNR. Eşalonarea propusă permite societăţii să-şi continue activitatea, inclusiv efectuarea plăţilor de daune, fiind alocată pe o perioadă ce asigură capacitatea de onorare a acestei obligaţii, având în vedere nivelul disponibilităţilor curente, precum şi operaţiunea de majorare a capitalului social în curs de desfăşurare”, se arată într-un anunţ al KPMG Advisory.

    ASF a anunţat miercuri, printr-un comunicat, că a audiat şi dezbătut informarea KPMG cu privire la declanşarea urmăririi silite de către BEJ Trancă Bogdan Ovidiu în favoarea creditorului CNADNR, respectiv declanşarea procedurii de executare silită prin înfiinţarea popririi asupra tuturor conturilor.

    “CNADNR a obţinut în justiţie o hotărâre judecătorească definitivă şi executorie care a obligă Astra la plata sume de 95 milioane de lei, în baza unei poliţe. KPMG, în calitate de administrator special al societăţii Astra Asigurări, a informat ASF că un executor judecătoresc a blocat marţi conturile Astra prin înfiinţarea popririi asupra acestora. În perioada următoare, Astra va efectua plata acestei sume. Astra a atacat sentinţa prin recurs, care nu s-a încheiat”, a declarat miercuri pentru MEDIAFAX prim-vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Cornel Coca-Constantinescu.

    În octombrie 2014, Curtea de Apel Bucureşti a respins apelul Astra Asigurări împotriva unei sentinţe a instanţei din decembrie 2013 prin care asigurătorul a fost obligat să plătească CNADNR aproape 95 de milioane de lei.

    La finele anului 2013, Tribunalul Bucureşti a admis cererea de chemare în judecată formulată în martie 2013 de CNADNR în contradictoriu cu Astra şi a obligat compania de asigurări la plata către CNADNR a sumei de 93,93 milioane de lei, cu titlu de garanţie, şi a sumei de 955.749 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

    Astra trebuie să achite către CNADNR suma de 93,93 milioane de lei în baza unei poliţe emise în favoarea Romstrade, companie aflată în insolvenţă, pentru realizarea unui tronson de autostradă.

    Pretenţiile solicitate Astra Asigurări în 2.886 de dosare se ridică la 1,08 miliarde de lei, din care 151 milioane de lei pentru două poliţe emise pentru Romstrade în favoarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, reiese din datele asigurătorului, prezentate în luna august 2014.

    Tot în decembrie 2013, Tribunalul Bucureşti a admis cererea CNADNR pentru constituirea de sechestru asigurător pe bunuri ale Astra până la concurenţa sumei de 93,9 milioane de lei. În luna aprilie 2014, tribunalul a respins un apel al Astra împotriva sechestrului, ca fiind nefondat.

    Astra este cel mai mare asigurător local după nivelul subscrierilor aferente anului 2013. În 2014, compania s-a plasta pe locul 3, după Allianz-Ţiriac şi Omniasig.

    Cu un capital social de 257,8 milioane de lei, societatea este controlată de The Nova Group Investments România SA – 72,754% şi Epsilon Estate Provider SRL- 26,289%, alături de mai multe persoane fizice şi juridice, cu o participaţie reprezentând 0,957% din capitalul social. Cele două societăţi sunt controlate de omul de afaceri Dan Adamescu.

    În februarie 2014, ASF a instituit procedura de redresare financiară prin administrare specială la Astra Asigurări, a suspendat dreptul de vot al acţionarilor şi conducerea şi a numit KPMG Advisory ca administrator special.

    Potrivit KPMG, Astra are nevoie de o infuzie de capital de 490 milioane de lei până la finalul anului.

    Până în prezent acţionarii asigurătorului au adus 65 de milioane de lei la capitalul societăţii.

    La finele anului 2013, compania ocupa primul loc pe piaţa piaţa asigurărilor din România, cu subscrieri de 921,5 milioane de lei şi pierderi de 917,3 milioane de lei.

  • Darius Vâlcov, adus din nou din arest la DNA pentru a fi audiat în dosarul de corupţie

    Procurorii l-au citat pe Darius Vâlcov să se prezinte la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pentru acte procedurale, acesta fiind adus de poliţişti din Arestul Poliţiei Capitalei, unde este încarcerat din 2 aprilie, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

    Vâlcov a fost şi luni la DNA, surse judiciare declarând atunci, pentru MEDIAFAX, că fostul ministru a fost citat de procurori pentru a da noi declaraţii.

    Procurorii DNA au cerut marţi instanţei supreme emiterea unui nou mandat de arest preventivă pentru Darius Vâlcov, însă solicitarea a fost respinsă, decizia nefiind definitivă. Măsura a fost propusă de procurori după ce Senatul a avizat, în 1 aprilie, cererile de extindere a urmăririi penale, reţinere şi arestare preventivă pentru noile fapte de care este suspectat Darius Vâlcov.

    Potrivit procurorilor, începând din 2011 şi până la data reţinerii sale, Darius Vâlcov a efectuat operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţia de primar, senator şi ministru. Vâlcov s-ar fi folosit de informaţiile obţinute când a ocupat cele trei funcţii pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură, deţinute de fostul ministru al Finanţelor, dar administrate prin interpuşi.

    Fostul ministru al Finanţelor a fost audiat de procurorii DNA şi în 2 aprilie, după ce Senatul a avizat noua cerere a procurorilor de arestare a acestuia.

    Darius Vâlcov a stat în arest la domiciliu din 26 martie până în 2 aprilie, când a fost arestat preventiv pentru 23 de zile, până în 24 aprilie inclusiv. Instanţa supremă a admis în 2 aprilie contestaţia procurorilor DNA în cazul deciziei de arestare la domiciliu a lui Vâlcov luată de un judecător de drepturi şi libertăţi de la ICCJ. Decizia a fost luată după ce procurorii l-au acuzat de trafic de influenţă, pentru că ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

    Fostul ministru al Finanţelor le-a propus procurorilor să încheie un acord de recunoaştere a vinovaţiei sale, însă a fost refuzat, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din rândul anchetatorilor.

    Procurorul de caz nu a considerat că în cazul lui Darius Vâlcov poate fi aplicat articolul 478 din Codul de Procedură Penală, potrivit căruia în cursul urmăririi penale, după începerea acţiunii penale, inculpatul şi procurorul pot încheia un acord, ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei de către inculpat. “Acordul de recunoaştere a vinovăţiei se poate încheia numai cu privire la infracţiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult şapte ani”, potrivit articolului 480 din Codul de Procedură Penală.

    Potrivit DNA, Darius Vâlcov ar fi obţinut mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei, precum şi sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei. Anchetatorii susţin că banii şi bunurile au fost depozitate într-un seif.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că seiful se afla în casa deputatului PSD Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanţelor.

    Procurorii DNA au făcut, în 26 martie, şase percheziţii în localităţi din judeţul Olt, în municipiul Slatina şi în Bucureşti, fiind căutate tablourile care ar fi fost achiziţionate de Darius Vâlcov, prin interpuşi, de la case celebre de licitaţii, cu bani presupus obţinuţi din fapte de corupţie.

    În urma percheziţiilor, anchetatorii au găsit 101 tablouri, pe care figurează semnătura unor pictori celebri, cum ar fi Pablo Picasso (două gravuri şi un desen în cărbune), Andy Warhol, Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Constantin Piliuţă, Corneliu Baba, Horia Bernea sau Octav Băncilă, potrivit DNA.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că recent fostul ministru al Finanţelor a predat procurorilor alte 47 de tablouri, pe lângă cele peste 100 de opere de artă ridicate deja de anchetatori. Tablourile predate au fost inventariate şi predate unui muzeu.

    Potrivit surselor citate, că Darius Vâlcov intenţiona să deschidă o galerie de artă în Bucureşti, iar în acest scop luase un spaţiu şi începuse amenajarea, dar, din cauza cercetărilor, ar fi ascuns tablourile la patru persoane de încredere. Anchetatorii ar fi găsit unele tablouri prin dulapuri sau pe sub paturi, din cauza faptului că Vâlcov şi oamenii săi de încredere s-ar fi grăbit să le ascundă.

    Galeria de artă pe care Darius Vâlcov intenţiona să o deschidă în Capitală este pe strada Stockholm, din Sectorul 1, unde anchetatorii au găsit la percheziţii 29 de tablouri. Darius Vâlcov ar fi dat un milion de lei unui intermediar, în 2013, pentru achiziţia de tablouri, au precizat sursele citate.

    Operele de artă găsite de procurori la adresa din Sectorul 1 sunt semnate, printre alţii, de Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Corneliu Baba, Nicolae Vermont, Nicolae Dărăscu, Mircea Mihai Ciobanu, Rudolf Negely, Ştefan Câlţia, Adam Bălţatu, Aurel Băieşu, Dumitru Ghiaţă, Iosif Iser, Samuel Mutzner, George Catargi, Francisc Chiuariu, Constantin Piliuţă, Constantin Păuleţ, Andy Worhol şi Mihai Sârbulescu. Tot la aceeaşi adresă au fost găsite şi obiecte decorative semnate Pablo Picasso şi Victor Brauner, au precizat sursele citate.

    Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

    Din august 2014 şi până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar de la sfârşitul anului trecut şi până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanţelor Publice.

  • Complex de 324 locuinţe în zona Mihai Bravu. Cum va arăta proiectul de 20 de milioane de euro – VIDEO

    Complexul, denumit GViTown, cuprinde 324 de locuinţe, este construit pe Şoseaua Vântului din sectorul 3, şi este dezvoltat în parteneriat cu firma Real-Sol, deţinută de Shimon Galon, fostul şef al companiei de dezvoltare imobiliară GTC.

    Proiectul fi dezvoltat în patru faze, în primă etapă urmând să fie construite 81 de apartamente – studio-uri şi apartamente cu 2 camere, cu suprafeţe începând de la 50 metri pătraţi.

    “Am început deja construcţia complexului şi avem încredere că este un produs bun, bine adaptat pieţei româneşti. Este un moment bun ca dezvoltatorii să reia proiectele începute în România înainte de izbucnirea crizei, având în vedere că cererea de locuinţe noi este încă uriaşă, în timp ce dezvoltările de calitate au fost modeste în ultimii şase-şapte ani”, a declarat, într-un comunicat Galon.

    Preţurile de vânzare a locuinţelor din complex încep de la 54.500 de euro, iar finalizarea primei etape a proiectului este prevazută pentru primavara anului viitor, urmând ca livrarea completă să se realizeze la sfârşitul anului 2017.

    Proiectul va fi lansat la ediţia din această primăvară a Târgului ImobiliarNaţional – tIMOn care va avea loc între 16 şi 19 aprilie, în Piaţa Constituţiei.

    Gindi Group este specializat în domeniul construcţiilor rezidenţiale de lux, dar şi pentru clasa medie, iar în ultimii zece ani a dezvoltat peste 5.500 de apartamente în 12 oraşe din Israel, inclusive Tel Aviv.

    Proiectul GViTown este primul dintr-o serie de investiţii pe care Gindi Group intenţionează să le realizeze pe piaţa românească, potrivit reprezentanţilor companiei.

    Firma Real-Sol, înfiinţată anul trecut de Shimon Galon, care a fost implicat în dezvoltarea mai multor proiecte imobiliare, precum complexul de birouri City Gate din Bucureşti, America House şi Europe House, dar şi complexul de locuinţe Rose Garden de lângă Obor, asigură servicii integrate în domeniul imobiliar – financing, engineering & marketing – atât pentru dezvoltatori cât şi pentru clienţii finali.

  • Elveţia a acordat României finanţări de aproape 200 de milioane de euro în programul de cooperare

    Angajarea întregii contribuţii elveţiene reprezintă baza pentru asigurarea unui grad înalt de absorbţie. Factorul decisiv în reuşita angajării totale a fondurilor constă în cooperarea excelentă dintre autorităţile române şi cele elveţiene, precum şi între autorităţi şi sectorul nonguvernamental. Autorităţile române şi elveţiene vor urmări în continuare respectarea angajamentelor asumate prin proiecte, astfel încât etapa de implementare să aducă progrese concrete pentru dezvoltarea domeniilor care beneficiază de finanţare.

    Peste 200 de proiecte au fost aprobate în perioada de angajare. Domeniile şi proiectele au fost selectate din perspectiva relevanţei lor pentru dezvoltarea României: promovarea creşterii economice şi susţinerea mediului de afaceri, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, promovarea gestionării durabile a energiei, îmbunătăţirea siguranţei şi securităţii publice, educaţie, cercetare şi susţinerea societăţii civile.

    Cele mai importante proiecte finanţate de statul elveţian în România sunt:

    Metrorex

    • Suma totală a proiectului: CHF 12’400’000
    • Contribuţia elveţiană : CHF 8’500’000
    • Durata proiectului: 2013-2016

    Bucureştiul se confruntă cu dificultăţi tot mai mari în asigurarea transportului public de bună calitate pentru cetăţenii săi. Îmbunătăţirea şi extinderea reţelei de metrou este prin urmare imperativă. Prin proiectul Metrorex, Elveţia sprijină elaborarea de studii de pre-fezabilitate şi fezabilitate pentru extinderea liniei M4 de la staţia Gara de Nord la staţia Gara Progresu, care va lega centrul oraşului de zona de sud a Bucureştiului.

    Poliţia comunitară

    • Suma totală a proiectului: CHF 2’320’000
    • Contribuţia elveţiană : CHF 1’970’000

    Din anul 2000 Elveţia a sprijinit Poliţia Română în introducerea poliţiei comunitare în oraşe; prezentul proiect ţinteşte la extinderea acestei abordări la zonele rurale prin furnizarea training-ului necesar şi sprijinului logistic pentru 97 de comune sărace. O atenţie specială este acordată îmbunătăţirii înţelegerii dintre poliţie şi grupurile de populaţie dezavantajate, cum ar fi minoritatea romă.

    Programul pentru întreprinderi mici şi mijlocii

    • Suma totală a proiectului: CHF 35’000’000
    • Contribuţia elveţiană : CHF 24’500’000

    Întreprinderile mici şi mijlocii joacă un rol cheie în dezvoltarea economică a României. Totuşi, dificultatea în accesarea unui capital de investiţie pe termen lung în condiţii rezonabile le restricţionează abilitatea de a-şi realiza potenţialul. Acest proiect furnizează prin intermediul CEC Bank împrumuturi de pâna la 100.000 franci elvetieni IMM-urilor din industria manufacturieră, precum şi din sectoarele turism, sănătate şi cleantech.

    Uită-te la abilităţi, uită dizabilităţile 

    • Suma totală a proiectului: CHF 292’709.55
    • Contribuţia elveţiană: CHF 249’974

    Sunt mai mult de 137.000 de români cu dizabiltăţi fizice, inclusiv utilizatori de scaune cu rotile. Aceştia rămân unul din grupurile sociale cele mai vulnerabile. Scopul proiectului este de a sprijini practicienii români printr-un parteneriat cu o instituţie elveţiană specializată să incorporeze principii orientate pe abilităţi în servicille furnizate pentru cei cu dizabilităţi fizice.

    zefiR – Împreună pentru abilitare

    • Suma totală a proiectului: CHF 3’397’216
    • Contribuţia elveţiană : CHF 3’000’000

    În România, unul dintre grupurile cele mai vulnerabile în termeni de excludere socială şi discriminare sunt romii. Prin proiectul zefiR comunităţile selectate din judeţele Dolj, Gorj şi Olt au primit acces îmbunătăţit la educaţie de calitate în grădiniţe şi şcoli primare, ca şi la servicii de sănătate. Prin proiect aceştia sunt împuterniciţi să identifice şi să se ocupe de problemele cu care se confruntă comunitatea.

    Calitatea şi performanţele sistemului de iluminat public din municipiul Suceava vor fi îmbunătăţite semnificativ printr-un proiect din cadrul Programului de Cooperare Elveţiano – Român vizând reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse.

    Proiectul vizează instalarea a peste 3.800 de corpuri de iluminat cu tehnologie LED, coordonate printr-un sistem de telemanagement specializat.

    În afara îmbunătăţirii aspectului şi a siguranţei traficului rutier şi pietonal din Suceava, prin acest proiect sunt estimate economii anuale de peste 1.000.000 de lei la costurile de întreţinere, un consum de energie redus cu peste 60% şi o reducere a poluării, faţă de actualul sistem, cu peste 1.400 de tone de CO2 în fiecare an.

    Proiectul se va derula pe o perioadă de 18 luni, având un buget total de 6.417.314 CHF, din care 5.238.108 CHF reprezintă grantul acordat de Elveţia.

    În acest sens, în data de 2 aprile 2015, Acordurile de Proiect şi de Implementare ale proiectului „Management modern şi eficient al iluminatului public din municipiul Suceava” au fost semnate la Bucureşti de către Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice din Elveţia, prin intermediul Ambasadei Elveţiei, alături de Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de Unitate Naţională de Coordonare, de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), în calitate de Organism Intermediar, şi de Municipiul Suceava, în calitate de Beneficiar.

    În data de 2 aprilie 2015, Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice al Elvetiei şi Guvernul României au semnat Acordul de proiect pentru Instituţionalizarea European Energy Award în România.

    Obiectivul acestui proiect cu un buget de 411.765 CHF (din care 350.000 CHF reprezintă grantul elveţian) este crearea, prin intermediul unui parteneriat instituţional cu o organizaţie din Elveţia, unei entităţi (ROEEA) care va implementa la nivel naţional conceptul de European Energy Award (EEA), în conformitate cu practicile şi procedurile europene.

    ROEEA va desfăşura, printre altele, activităţi de: sprijinire a oraşelor din România în gestionarea politicilor în domeniul energiei şi schimbărilor climatice prin utilizarea instrumentelor EEA, facilitare a schimbului internaţional de experienţă cu oraşe europene care implementează în mod activ politici în domeniul energiei, facilitare a parteneriatelor între oraşe din Elveţia şi România vizând domenii precum urbanizare şi energie, şi sprijin în vederea consolidării capacităţii administrative a consultanţilor români şi a administraţiilor oraşelor în materie de dezvoltare energetică sustenabilă.

  • Asociaţie: Vânzările de ouă au crescut cu 50% înaintea Paştelui

    El spune că într-o lună obişnuită se vând în România aproximativ 120 de milioane de ouă, dar cu o lună înainte de Paşte vânzările cresc cu 50%.

    “Astfel, în ultima lună s-au vândut în România peste 180 de milioane de ouă, şi ne referim doar la cele din ferme, nu şi la ce vând ţăranii”, a spus Van.

    Acesta a adăugat că preţul de vânzare la poarta fermei este de 0,24 lei bucata, dar în magazine ouăle se vând cu peste 0,5 lei.

    Din aceste date reiese că românii plătesc special pentru cele 60 de milioane de ouă cumpărate pentru Paşte în jur de 7 milioane de euro.

  • Ungaria vrea să construiască o instalaţie de eliminare a combustibilului nuclear uzat

    Construirea instalaţiei pentru combustibilul uzat de la Centrala Nucleară de la Paks ar putea creşte costurile viitoarei extinderi a centralei cu jumătate, subliniază Nepszabadsag.

    Potrivit publicaţiei, nicăieri în lume nu operează vreo instalaţie de stocare pe termen nedefinit a deşeurilor nucleare puternic radioactive, însă se construiesc asemenea instalaţii.

    O asemenea instalaţie destinată combustibilului nuclear uzat de la cele patru reactoare ale centralei de la Paks ar costa aproximativ 1,671 miliarde de forinţi (peste 5,6 milioane de forinţi.

    Publicat a efectuat acest calcul pe baza unor date de la Fundaţia Energetică Levai Andras din cadrul Academiei ungare de Ştiinţă şi de la compania ungară de stat pentru managementul deşeurilor radioactive RHK.

    Fundaţia a estimat costurile capacităţii suplimentare cauzate de extinderea centralei nucleare de la Paks la suma de 1,150 miliarde de forinţi (aproximativ 5 milioane de euro).