BusinessMagazin

Blog

  • Antreprenorul Mircea Tudor se pregăteşte să devină, din inovator de profesie, industriaş elveţian

    Mircea Tudor se află de 20 de ani într-o situaţie aparent paradoxală: a fondat un IMM care se ocupă de scanarea radioactivă, domeniu rezervat anterior giganţilor din industria tehnologică. După ce a convins toată lumea, Mircea Tudor se pregăteşte să devină, din inovator de profesie, industriaş elveţian.

    A fondat în urmă cu două decenii singurul IMM din lume care activează în domeniul tehnologiilor de scanare radioactivă, a câştigat de două ori Marele Premiu al Salonului de Invenţii de la Geneva, iar acum se pregăteşte să lupte pentru titlul de cel mai bun antreprenor din lume. Antreprenorul-inventator Mircea Tudor a mizat pe inovaţie, o carte riscantă,  la începutul anilor ’90, dar valoroasă. A înţeles mai devreme direcţia în care merge lumea, a gândit şi a realizat ceea ce alţii poate nu au avut curaj, încercând să remodeleze peisajul tehnologiilor de scanare, iar apoi a intrat în competiţie cu giganţi din concerne multinaţionale. Mircea Tudor va reprezenta România în vara acestui an la Monte Carlo în competiţia mondială EY World Entrepreneur of The Year, competiţie printre ai cărei câştigători se numără antreprenori din toată lumea care au schimbat paradigma industriilor în care operează şi au impus noi standarde.

    Mircea Tudor a lucrat la Centrala de Construcţii Căi Ferate (un colos înainte de 1989), a făcut presă scrisă şi televiziune în primii ani după Revoluţie, a fost cel mai mare distribuitor din România de alarme auto, pe care le importa din Coreea, şi ulterior a trecut la proiecte complexe de cercetare şi inovare prin firma MB Telecom înfiinţată în 1994, dar a ajuns la profit doar în 2008. Numai în cercetarea şi producţia scannerului de camioane Roboscan au fost investite 6 milioane de euro.

    Scannerul cumulează pe o platformă unică tehnologii complexe din fizica nucleară, electronică, informatică, software dedicat, telecomunicaţii, mecanică, hidraulică, pneumatică şi aşa mai departe.

    Inovaţia cere multă răbdare şi mulţi bani investiţi, iar câştigul nu vine imediat, afirmă Mircea Tudor: „Că inovarea nu aduce profit rapid este foarte adevărat. Drumul de la idee la concept, la validare, la modelul experimental şi prototip este foarte lung şi îi sperie pe mulţi. Dar există un revers al medaliei: după finalizarea proiectului, nu există limită de profit. Dacă investeşti într-un hotel, există un nivel maxim al profitului pe care îl poţi obţine. În inovaţie, dacă ai şansa să găseşti filonul de aur, investiţia se poate întoarce de zeci de mii de ori în timp. Trebuie să te diferenţiezi de ceilalţi, să evadezi din plutonul «me too», să găseşti o cale pe care ceilalţi nu au curajul sau nu au inspiraţia să meargă“.

    Mircea Tudor a gândit două sisteme de securitate revoluţionare, respectiv primul scanner mobil robotizat din lume pentru camioane şi primul scanner pentru avioane din lume. Dar rezultatele nu au venit peste noapte. Drumul de la o idee bună la o invenţie brevetată, la o afacere sustenabilă, este de multe ori anevoios, presărat cu multe obstacole, financiare, fiscale, birocratice sau de altă natură. „Cea mai mare dificultate în orice iniţiativă privată este capitalizarea în faza de început, când nimeni nu are încredere în tine. Eu am vândut casa, am cumpărat o locuinţă mai mică, iar suma de 50.000 de dolari am investit-o în afaceri. Să intri în afaceri vânzându-ţi casa este un act de sinucidere. Am încercat multe experienţe. În cele din urmă am hotărât să revin în matca mea professională: tehnologia. Treptat, lucrurile au început să se aşeze, să intre pe un făgaş normal“, povesteşte Mircea Tudor.

    MB Telecom a implementat proiecte integrate de securizare a frontierelor în România, Letonia, Dubai, Mozambic şi Franţa, totalizând afaceri de peste 
60 de milioane de euro în ultimii 10 ani. A avut discuţii cu reprezentanţi guvernamentali şi privaţi din SUA, Brazilia, Mexic, Ecuador, Tanzania, Gabon, Arabia Saudită, Australia, Emiratele Arabe Unite şi alte state pentru implementarea unor proiecte de securizare de mare complexitate, fiecare având o valoare de ordinul milioanelor de euro. „Avem dialoguri deschise cu 70 de potenţiali parteneri din 70 de ţări“, spune Mircea Tudor, care va putea onora toate contractele odată cu atingerea capacităţii maxime de producţie la fabrica din Elveţia pe care o construieşte şi care este destinată producţiei scannerelor pentru avioane.

  • Două antreprenoare din Bucureşti vor să transforme învăţământul din România printr-o metodă inedită

    Nicoleta Surdu şi Dana Rădulescu, două antreprenoare din Bucureşti, vor să transforme învăţământul din România printr-o metodă inedită, în cadrul căreia doar cursanţii pot vorbi. Metoda, lansată în anii ’60 de către un matematician egiptean, pare să aibă succes în Franţa, Germania sau Statele Unite.

    Dana Rădulescu (38 de ani) şi-a început cariera ca profesoară de limba engleză, predând atât elevilor de gimnaziu cât şi celor de liceu. După ce a plecat din învăţământ, a pornit alături de soţul ei o afacere despre care spune că este acum „pe picioare, dezvoltată şi în siguranţă“. Nicoleta Surdu (39 de ani) a activat, după absolvirea Facultăţii de Limbi Străine, în zona de traduceri.

    Afacerea celor două antreprenoare, Cursevo, a început în anul 2014, însă ideea exista încă din timpul facultăţii: înfiinţarea unui centru de limbi străine „diferit“. Iniţial, cele două tinere au pornit de la ideea de a se adresa cursanţilor bazându-se pe tipurile de inteligenţă care diferenţiază stilurile de învăţare şi de înţelegere ale oamenilor. Au încercat să afle ce metode se folosesc în străinătate şi au descoperit un sistem care le-a atras imediat atenţia.

    Nicoleta Surdu şi Dana Rădulescu au contactat centrul european aflat în Versailles, Franţa, pentru a prelua licenţa de folosire a Silent Way. Pentru a înţelege cum trebuie să predea „silenţios“, ele şi ceilalţi profesori au trecut prin training-uri şi printr-o evaluare pentru obţinerea certificării de predare, care au costat 3.000 de euro. „Ne-a luat luni de zile să cercetăm, să ne pregătim, să luăm legătura cu profesori care folosesc această metodă în străinătate. Sunt oameni foarte deschişi şi ne ajută cu orice avem nevoie“, spune Dana Rădulescu. Până în momentul de faţă, investiţia în Cursevo se ridică la aproximativ 40.000 de euro.

    Metoda Silent Way a fost inventată în 1963 de matematicianul egiptean Caleb Gattengo, iar în prezent este folosită în centre de cursuri de limbi străine, şcoli şi facultăţi din sistemul de învăţământ public şi privat din Franţa, Polonia, Germania, Japonia, Elveţia şi Statele Unite.

    Profesorul se foloseşte mult de mimică şi gestică, adică explică sunetul fără însă a-l pronunţa cu voce tare. Astfel, cur-sanţii trebuie să fie atenţi la ceea ce exprimă chipul profesorului pentru a reproduce, cu voce tare în cazul lor, sunetul. În plus, consideră fondatoarele Cursevo, se dezvoltă o dinamică a cursanţilor astfel încât aceştia să nu se plictisească. Prin motivarea reciprocă, apare colaborarea constructivă în cadrul grupului.

    Fiecare sunet din limbă este asociat cu o culoare pe planşele metodei Silent Way, astfel încât cursanţii îşi folosesc la început abilităţile vizuale de deprindere a sunetelor corect pronunţate în limba respectivă. Chiar dacă profesorul tace, cur-sanţii vorbesc şi pot adresa întrebări. La sfârşitul fiecărui curs, participanţii vor primi acasă lecţia, nu însă şi teme.

    „Cursurile Silent Way înseamnă, în primul rând, învăţare prin conştientizare. Profesorul este tăcut, nu scoate niciun sunet, pentru că este foarte important ca elevul să ajungă să descopere sunetul, să ştie cum să îl producă. Atunci când vorbeşti foloseşti o grămadă de muşchi, şi pe aceia trebuie să înveţi să îi foloseşti. În limba germană, spre exemplu, sunt sunete care nu există în limba română; eu dacă îl spun, îl spun degeaba pentru că intră pe o ureche, iar noi nu vorbim cu urechile“, ex-plică Nicoleta Surdu.

    Printre avantaje, consideră Dana Rădulescu, se numără şi interacţiunea sporită dintre cursanţi. „Este o metodă mult mai eficientă, nu presupune atât de mult timp petrecut în faţa cărţilor şi a caietelor, luptându-te singur cu nişte noţiuni pe care nu le stăpâneşti. Acasă nu ai cu cine să te sfătuieşti, iar timpul petrecut la un curs predat în mod tradiţional este relativ scurt, profesorul nu se poate ocupa de o clasă întreagă şi există nişte lacune cu care te confrunţi permanent. În metoda Silent Way nu mai există aşa ceva, profesorul se asigură că pe parcursul celor două ore toţi cursanţii sunt şi rămân un grup compact. Sunt implicaţi 100% în exerciţiul şi pronunţia limbii străine studiate. Profesorul este cel care stă în umbră şi ghidează cursan-ţii, dar aceştia sunt actorii principali“, spune antreprenoarea.

    Durata unei şedinţe este de două ore, iar un modul durează nouă săptămâni. Pentru a ajunge de la zero la cunoaşterea în profunzime a unei limbi străine, un cursant are nevoie de un an. Primii cursanţi care au urmat modulul de începători au trecut acum la a doua serie, lucru care le încurajează pe cele două antreprenoare.
    Costul unui modul pleacă de la 1.180 de lei pentru predarea limbii engleze şi 1.320 pentru predarea limbii germane, în funcţie de categoria de vârstă. Pentru copiii care ar dori să înveţe, dar nu îşi pot permite să urmeze un astfel de curs, fonda-toarele Cursevo au pus la dispoziţie un număr de cinci burse.

    Cele două antreprenoare au pregătit şi un atelier pentru profesori şi speră să convingă cât mai mulţi dascăli să preia această metodă de lucru. Pentru perioada următoare, fondatoarele Cursevo se aşteaptă la o creştere a numărului de cur-sanţi, dar în măsura în care acest lucru să nu afecteze calitatea lecţiilor predate.

  • Business Magazin, ediţie tematică – Cum găseşti un partener de afaceri?

    Ediţia tematică “Cum găseşti un partener de afaceri?” cuprinde informaţii despre participanţii care s-au înscris la Futurallia, care povestesc de ce au făcut acest lucru, dar şi informatii referitoare la participarea IMM-urilor româneşti la alte manifestări, deopotrivă forumuri, târguri, expoziţii.

    Prezentăm avantajele şi dezavantajele acestor participări. Oferim şi informaţii despre organizarea de evenimente de afaceri în spaţii cum sunt Romexpo (unde are loc Futurallia), dar şi alte spaţii, ca Sala Polivalentă şi, într-un spectru mai larg, spaţiul expoziţional de la Koln.

    Ediţia cuprinde opinii din partea asociaţiilor de producători (de carne şi mobilă), din partea ministerului economiei, care are un buget pentru sprijinirea companiilor în participarea la târguri. În plus, vom face referire şi la alte manifestări de tip forum, aşa cum este Cluj Innovation Day.

    Proiect susţinut de

    Ediţia tematică “Cum găseşti un partener de afaceri?” a revistei Business Magazin este disponibilă, începând cu 4 mai 2015, în reţelele Inmedio şi Relay.

  • Business Magazin, ediţie tematică – Cum găseşti un partener de afaceri?

    Ediţia tematică “Cum găseşti un partener de afaceri?” cuprinde informaţii despre participanţii care s-au înscris la Futurallia, care povestesc de ce au făcut acest lucru, dar şi informatii referitoare la participarea IMM-urilor româneşti la alte manifestări, deopotrivă forumuri, târguri, expoziţii.

    Prezentăm avantajele şi dezavantajele acestor participări. Oferim şi informaţii despre organizarea de evenimente de afaceri în spaţii cum sunt Romexpo (unde are loc Futurallia), dar şi alte spaţii, ca Sala Polivalentă şi, într-un spectru mai larg, spaţiul expoziţional de la Koln.

    Ediţia cuprinde opinii din partea asociaţiilor de producători (de carne şi mobilă), din partea ministerului economiei, care are un buget pentru sprijinirea companiilor în participarea la târguri. În plus, vom face referire şi la alte manifestări de tip forum, aşa cum este Cluj Innovation Day.

    Proiect susţinut de

    Ediţia tematică “Cum găseşti un partener de afaceri?” a revistei Business Magazin este disponibilă, începând cu 4 mai 2015, în reţelele Inmedio şi Relay.

  • Reexaminarea legii finanţării partidelor şi legea partidelor vor fi discutate miercuri în Cameră

    Comisia de Cod electoral a discutat amendamentele depuse de deputaţi la aceste proiecte, care au fost adoptate anterior de Senat.

    Senatul a adoptat, miercurea trecută, proiectul de lege privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, în sensul însuşirii obiecţiilor din cererea de reexaminare transmisă de preşedintele Klaus Iohannis Legislativului, dar şi proiectul de lege privind partidele politice.

    Cererea de reexaminare solicită o precizare mai clară în legătură cu împrumuturile pe care le pot face partidele politice, iar comisia a decis modificarea legii astfel încât termenul de restituire a împrumuturilor nu poate fi mai mare de 3 ani, împrumuturile în bani şi restituirea se pot face numai prin virament bancar, iar împrumuturile în bani care nu sunt restituite în termen de 3 ani se constituie în donaţii, cu respectarea prevederilor referitoare la acestea.

    O altă modificare decisă este în legătură cu donaţiile cu sarcină cu privire la imobile cu destinaţia de sedii, introducându-se un termen de doi ani, pentru a îndeplini sarcina cumpărării unui imobil dintr-o donaţie făcută în acest scop, neîndeplinrea termenului atrăgând după sine anularea exceptării de la plafonare.

    Legea finanţării partidelor şi a campaniilor electorale a fost retrimisă de către preşedinte Parlamentului, pe 10 aprilie, înainte de sarbătoarea de Paşte, pentru reexaminare, şeful statului apreciind că legea trimisă pentru promulgare are probleme legate de respectarea procedurii parlamentare.

    Proiectul de lege privind partidele politice prevede, în principal, că un partid se poate înfiinţa doar cu trei membri.

  • Reexaminarea legii finanţării partidelor şi legea partidelor vor fi discutate miercuri în Cameră

    Comisia de Cod electoral a discutat amendamentele depuse de deputaţi la aceste proiecte, care au fost adoptate anterior de Senat.

    Senatul a adoptat, miercurea trecută, proiectul de lege privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, în sensul însuşirii obiecţiilor din cererea de reexaminare transmisă de preşedintele Klaus Iohannis Legislativului, dar şi proiectul de lege privind partidele politice.

    Cererea de reexaminare solicită o precizare mai clară în legătură cu împrumuturile pe care le pot face partidele politice, iar comisia a decis modificarea legii astfel încât termenul de restituire a împrumuturilor nu poate fi mai mare de 3 ani, împrumuturile în bani şi restituirea se pot face numai prin virament bancar, iar împrumuturile în bani care nu sunt restituite în termen de 3 ani se constituie în donaţii, cu respectarea prevederilor referitoare la acestea.

    O altă modificare decisă este în legătură cu donaţiile cu sarcină cu privire la imobile cu destinaţia de sedii, introducându-se un termen de doi ani, pentru a îndeplini sarcina cumpărării unui imobil dintr-o donaţie făcută în acest scop, neîndeplinrea termenului atrăgând după sine anularea exceptării de la plafonare.

    Legea finanţării partidelor şi a campaniilor electorale a fost retrimisă de către preşedinte Parlamentului, pe 10 aprilie, înainte de sarbătoarea de Paşte, pentru reexaminare, şeful statului apreciind că legea trimisă pentru promulgare are probleme legate de respectarea procedurii parlamentare.

    Proiectul de lege privind partidele politice prevede, în principal, că un partid se poate înfiinţa doar cu trei membri.

  • Fuchs a cumpărat divizia de condimente a firmei Alex & Comp

    “Această investiţie confirmă interesul nostru strategic pentru piaţa din România, asigură existenţa pe termen lung a unui număr de 250 de locuri de muncă în România şi consolidează afacerile noastre globale”, a declarat într-un comunicat CEO-ul grupului Fuchs, Nils Meyer-Pries.

    Alex & Comp produce la Galaţi condimente şi arome sub mărcile “Alex” şi “Casa Condimentelor”. Firma a avut anul trecut o cifră de afaceri anuală de zece milioane lei în domeniul condimentelor.

    Producătorul german de condimente Fuchs deţine o fabrică la Curtea de Argeş, unde produce condimente şi mixuri de condimente, şi cu mărcile “Fuchs” şi “Cosmin”, care reprezintă o cifră de afaceri anuală de 70 de milioane lei, este liderul de piaţă în România.

     

  • Fuchs a cumpărat divizia de condimente a firmei Alex & Comp

    “Această investiţie confirmă interesul nostru strategic pentru piaţa din România, asigură existenţa pe termen lung a unui număr de 250 de locuri de muncă în România şi consolidează afacerile noastre globale”, a declarat într-un comunicat CEO-ul grupului Fuchs, Nils Meyer-Pries.

    Alex & Comp produce la Galaţi condimente şi arome sub mărcile “Alex” şi “Casa Condimentelor”. Firma a avut anul trecut o cifră de afaceri anuală de zece milioane lei în domeniul condimentelor.

    Producătorul german de condimente Fuchs deţine o fabrică la Curtea de Argeş, unde produce condimente şi mixuri de condimente, şi cu mărcile “Fuchs” şi “Cosmin”, care reprezintă o cifră de afaceri anuală de 70 de milioane lei, este liderul de piaţă în România.

     

  • Valoarea premiilor la Wimbledon va creşte cu şapte la sută în 2015

    Jucătorii eliminaţi în primul tur vor primi câte 29.000 de lire sterline (40.575 de euro), cu 2.000 de lire mai mult decât în 2014.

    Învingătorii de anul trecut din probele de simplu, Novak Djokovici şi Petra Kvitova au primit câte 1,76 de milioane de lire.

    Potrivit organizatorilor de la All England Club, premiile din acest an vor fi cele mai mari din istoria tenisului profesionist.

    Turneul de la Roland Garros continuă să aibă cele mai mici premii dintre turneele de Grand Slam, chiar dacă valoarea acestora a crescut în acest an cu 12 procente.

    Dacă la Wimbledon, un jucător eliminat în primul tur va primi 29.000 de lire (40.575 de euro), la Roland Garros acesta va încasa 17.164 de lire (24.000 de euro).

    Ediţia din 2015 a turneului de la Wimbledon va avea loc în perioada 29 iunie – 12 iulie. Pauza de două săptămâni dintre Roland Garros şi Wimbledon a fost extinsă pentru prima oară la trei săptămâni în acest an.

  • Valoarea premiilor la Wimbledon va creşte cu şapte la sută în 2015

    Jucătorii eliminaţi în primul tur vor primi câte 29.000 de lire sterline (40.575 de euro), cu 2.000 de lire mai mult decât în 2014.

    Învingătorii de anul trecut din probele de simplu, Novak Djokovici şi Petra Kvitova au primit câte 1,76 de milioane de lire.

    Potrivit organizatorilor de la All England Club, premiile din acest an vor fi cele mai mari din istoria tenisului profesionist.

    Turneul de la Roland Garros continuă să aibă cele mai mici premii dintre turneele de Grand Slam, chiar dacă valoarea acestora a crescut în acest an cu 12 procente.

    Dacă la Wimbledon, un jucător eliminat în primul tur va primi 29.000 de lire (40.575 de euro), la Roland Garros acesta va încasa 17.164 de lire (24.000 de euro).

    Ediţia din 2015 a turneului de la Wimbledon va avea loc în perioada 29 iunie – 12 iulie. Pauza de două săptămâni dintre Roland Garros şi Wimbledon a fost extinsă pentru prima oară la trei săptămâni în acest an.