BusinessMagazin

Blog

  • Directorul RA-APPS, Gabriel Surdu, cercetat sub control judiciar

    Decizia poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Surdu a fost reţinut de procurorii DNA, în dosarul în care este suspectat că i-a cerut şefului CJ Buzău să faciliteze firmei sale, pe care o conducea printr-un intermediar, obţinerea unui contract pentru lucrări de canalizare în valoare de aproape 11 milioane euro.

    Procurorii DNA au făcut, miercuri, patru percheziţii în Bucureşti şi Prahova, la sediul RA-APPS, la o firmă şi la locuinţele unor persoane suspectate de fapte de corupţie care ar fi fost comise în perioada 2013-2014.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că şeful RA-APPS, Georgian Gabriel Surdu, este suspectat că, în vara anului 2013, i-ar fi cerut preşedintelui Consiliului Judeţean Buzău, Cristinel Bîgiu, în prezent suspendat din funcţie, să-i faciliteze obţinerea unor contracte de lucrări în judeţul Buzău pentru SC Construct CO Group SRL, firmă pe care o conducea printr-un intermediar.

    Cristinel Bîgiu ar fi fost de acord cu cererea lui Gabriel Surdu şi l-ar fi sprijinit să obţină un contract de lucrări pentru SC Construct Co Group SRL, în comuna Ghergheasa, în schimbul intervenţiei sale pe lângă primarul localităţii buzoiene fiind solicitat 8% din valoarea contractului, au precizat sursele citate.

    În acest sens, Bîgiu l-ar fi prezentat pe Horaţiu Daniel Vidan Popa primarului localităţii Ghergheasa, iar în 21 mai 2014, între Primăria Ghergheasa şi SC Construct Co Group SRL administrată de Vidan, a fost încheiat contractul de lucrări de proiectare şi execuţie privind “Modernizare drumuri de interes local şi reţea publică de canalizare şi staţie de epurare în comuna Ghergheasa, judeţul Buzău”, în valoare de 48.678.773,89 lei, respectiv aproape 11 milioane de euro.

    Cristinel Bîgiu, care a fost prefect din ianuarie 2005 până în mai 2007, apoi senator, în mandatul 2008-2012, a fost suspendat din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, în decembrie 2014, după ce a fost arestat preventiv pentru luare de mită.

    În februarie 2015, Cristinel Bîgiu a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită şi conflict de interese în formă continuată şi pentru tentativă de spălare a banilor, iar finul său, Florin Colgiu, pentru complicitate la aceste infracţiuni. În rechizitoriul procurorilor DNA se arată că, în perioada noiembrie 2013 – decembrie 2014, Cristinel Bîgiu a cerut, iar în zilele de 20 decembrie 2013, respectiv 6 decembrie 2014 a primit sumele de 45.000 lei, respectiv 50.000 lei, prin intermediari, în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, respectiv aprobarea atribuirii către firma Asociaţia pentru Dezvoltare, Inovaţie, Cultură şi Antreprenoriat (ADICA) Călăraşi, prin procedură directă, a două contracte, precum şi aprobarea plăţilor aferente, după recepţionarea lucrărilor. Cele două contracte vizau elaborarea primelor două componente ale “Strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului Buzău 2014-2020”.

    Numele lui Cristinel Bîgiu apare şi în dosarul în care fostul ministru al Internelor Cristian David este acuzat că ar fi luat mită 500.000 de euro pentru intervenţii în favoarea unei persoane care revendica un teren.

    Potrivit procurorilor, în 2007, Cristian David ar fi intervenit la prefectul de atunci al judeţului Buzău, Cristinel Bîgiu, în vederea stabilirii dreptului de proprietate în cazul unui teren de 15 hectare din municipiu, de către Comisia Judeţeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

  • Ministerul Culturii a cumpărat servicii hoteliere de 554.203 lei, fără TVA

    Astfel, potrivit unui anunţ publicat marţi pe site-ul e-licitaţii.ro, MC a cumpărat “servicii hoteliere şi de restaurant”.

    Criteriul de atribuire a contractului a fost “preţul cel mai scăzut”, printr-o licitaţie electronică.

    Contractul a fost atribuit pe data de 14 aprilie 2015, numărul de oferte primite fiind de patru. Operatorul economic căruia i-a fost atribuit contractul este firma SC IGM Travel&Business SRL.

    Contractul este “legat de un proiect/ program finanţat din fonduri comunitare”.

  • Directorul General al PayU România părăseşte compania

     Daniel Nicolescu, General Manager al integratorului de plăţi online din PayU România părăseşte compania începând cu 30 aprilie, potrivit unui comunicat transmis de companie.

    Daniel Nicolescu a fost unul dintre fondatorii GECAD ePayment, companie care a devenit ulterior PayU. El  a condus organizaţia din România în ultimii cinci ani poziţionând-o în topul sectorului de plăţi online din ţară. Noua strategie PayU presupune centralizarea tuturor operaţiunilor pentru crearea unei structuri organizaţionale globale.

    Începând cu 1 mai 2015, Marius Costin, Sales Director al PayU România va prelua temporar responsabilităţile lui Daniel Nicolescu şi va conduce operaţiunile de vânzări şi business development ale companiei.

     

  • CANNES 2015: Documentarul “La Glace et le ciel”, de Luc Jacquet, va închide ediţia 2015 a Festivalului de Film

    Thierry Frémaux, delegatul general al Festivalului de la Cannes, lăsase deja să se înţeleagă în urmă cu câteva zile faptul că filmul de închidere din acest an va fi unul “cetăţenesc”, informează lefigaro.fr.

    Într-un interviu acordat site-ului Télérama, la începutul săptămânii, Thierry Frémaux a precizat că filmul de închidere prezintă “lucruri importante despre viitorul planetei noastre şi despre ameninţările care îl compromit, în faţa cărora nimeni nu trebuie să rămână indiferent”, fără să dezvăluie însă titlul peliculei. Joi, organizatorii festivalului au anunţat că filmul de închidere de la Cannes 2015 este “La Glace et le ciel”, de Luc Jacquet.

    Acest cineast recompensat cu Oscar pentru documentarul “Calea Împăratului/ La Marche de l’empereur” îşi va prezenta cel de-al patrulea lungmetraj pe 24 mai, la Grand Théâtre Lumière, din Palais des Festivals.

    În acest film, Luc Jacquet evocă descoperirile ştiinţifice făcute de Claude Lorius, plecat în 1957 într-o expediţie pentru a studia gheţurile din Antarctica şi care, în 1965, a fost primul cercetător care s-a declarat în mod public îngrijorat de încălzirea globală şi de consecinţele sale asupra planetei. În prezent în vârstă de 82 de ani, Claude Lorius continuă să rămână optimist în privinţa viitorului. “Cred că omenirea se va redresa. Omenirea îşi va regăsi solidaritatea, care îi va împinge pe oamenii care trăiesc pe această planetă către un alt tip de comportament”, a spus cercetătorul francez.

    Într-un comunicat redactat în comun cu organizatorii evenimentului, cineastul Luc Jacquet s-a declarat încântat de faptul că filmul său a fost ales pentru a închide cea de-a 68-a ediţie a Festivalului de la Cannes.

    Înainte de proiecţia documentarului “La Glace et le ciel”, juriul de pe Croazetă va decerna prestigiosul trofeu Palme d’Or.

    Cea de-a 68-a ediţie a Festivalului de Film de la Cannes va avea loc în perioada 13 – 24 mai. Juriul competiţiei oficiale va fi prezidat de cineaştii americani Joel şi Ethan Coen. Juriul secţiunii Un Certain Regard va fi prezidat de actriţa şi regizoarea Isabella Rossellini, iar cel al secţiunii Cinéfondation şi pentru scurtmetraje, de regizorul mauritan Abderrahmane Sissako.

  • George Maior, propus pentru funcţia de ambasador în SUA. Emil Hurezeanu, propus ambasador în Germania, iar Adrian Cioroianu, delegat permanent pe lângă UNESCO

    Emil Hurezeanu este propus pentru funcţia de ambasador extraordinar şi plenipotentiar în Germania, iar Adrian Cioroianu pentru cea de ambasador, Delegat permanent pe lângă UNESCO.

    Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului a aprobat o serie de propuneri de rechemare/numire de ambasadori, “în conformitate cu prevederile constituţionale (art. 91 al. 2 din Constituţia României) privind numirea/rechemarea reprezentanţilor diplomatici ai României şi în baza consultărilor cu primul ministru şi cu ministrul Afacerilor Externe”.

    Între propunerile de numire menţionate în comunicat se numără cea a lui Cristian George Maior – ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în SUA.

    “În privinţa numirilor, conform reglementărilor şi cutumelor în materie, urmează solicitarea agrementului statelor/organizaţiilor aferente şi audierile în Comisiile de Politică Externă ale Parlamentului, iar apoi emiterea decretelor de numire”, precizează sursa citată.

    – ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE –

  • Gavrilescu: Avem proiect de modificare a legislaţiei pe ambalaje; încercăm să evităm penalităţile

    În mod evident, decizia CE de a sesiza Curtea Europeană de Justiţie privind obligaţia României de a modifica legislaţia privind deşeurile de ambalaje nu este cea mai fericită situaţie. Dar, chiar şi ajunşi în acest punct, România va continua demersurile de a soluţiona această situaţie, iar orice fel de penalităţi europene să fie evitate”, spune Graţiela Gavrilescu.

    Ministrul a explicat că, potrivit experienţei altor state care s-au aflat în situaţii similare, procedura la Curtea de Justiţie a UE (CJUE) durează cel puţin jumătate de an, iar, dacă în aceasta perioadă România rezolvă problema, procesul va fi, automat, suspendat.

    Ministerul Mediului a elaborat deja un proiect de act normativ pe aceasta temă, documentul aflându-se, în prezent, pe circuitul de avizare interministerial.

    Comisia Europeană a anunţat, miercuri, că trimite România în faţa CJUE pentru neîndeplinirea obligaţiei de a modifica legislaţia privind deşeurile de ambalaje, în acord cu versiunea revizuită a Directivei privind ambalajele.

    “Statele membre au avut obligaţia de a asigura intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege necesare pentru asigurarea conformităţii cu directiva până la 30 septembrie 2013. România, care a depăşit termenul iniţial, a primit o scrisoare de punere în întârziere la 29 noiembrie 2013, urmată de un aviz motivat la 11 iulie 2014. La mai mult de un an şi jumătate de la expirarea termenului, directiva încă nu a fost transpusă în legislaţia naţională. Prin urmare, Comisia a decis să trimită România în faţa Curţii de Justiţie a UE”, se arată în comunicatul CE.

  • Raiffeisen restrânge activităţile din Ungaria şi se va concentra pe serviciile oferite companiilor

    De asemenea, numărul angajaţilor va fi redus cu 15% până la sfârşitul anului 2016, majoritatea concedierilor urmând să aibă în 2015, relatează Portfolio.hu.

    Banca intenţionează să se concentreze pe operaţiunile unde deţine o poziţie mai puternică, respectiv pe segmentul companiilor mari, mijlocii şi mici, precum şi pe clienţii premium şi cei ai operaţiunilor de private banking, a declarat directorul general al Raiffeisen Ungaria, Heinz Wiedner, care a subliniat angajamentul băncii austriece pe piaţa ungară.

    Raiffeisen va reduce la jumătate numărul de sucursale, urmând să se orienteze tot mai mult către serviciile prin canale digitale, pentru a reflecta modificarea comportamentului clienţilor.

    În urma măsurilor de rentabilizare, raportul dintre costuri şi venituri ar putea scădea de la peste 60% la circa 50%. Rata creditelor neperformante urmează să fie redusă la un nivel de o singură cifră în următorii doi ani, în timp ce rata de adecvare a capitalului băncii ar putea ajunge la circa 20%.

    Raiffeisen ar putea reveni la profitabilitate în Ungaria în 2016.

    Banca anticipează că numărul de angajaţi ai operaţiunilor pentru clienţi premium şi de private banking va creşte cu 15%-20%, urmând să aibă loc o creştere semnificativă a activelor pe aceste segmente, de la 320 de miliarde de forinţi în prezent (1 miliard de euro).

    Raiffeisen ar dori să păstreze şi 80% din actualii clienţi de retail, în special prin intermediul canalelor electronice îmbunătăţite.

    Divizia ungară a Raiffeisen a înregistrat anul trecut pierderi după taxe în valoare de 114,7 miliarde de forinţi (380 milioane euro), după 31,2 miliarde forinţi în 2013. Pierderile uriaşe din 2014 au fost determinate de pierderile provocate de convertirea în forinţi a creditelor în valută. Banca a constituit în 2014, din acest motiv, provizioane de 251 de milioane de euro. Exceptând aceste provizioane, pierderile de anul trecut ar fi fost similare cu cele din 2013.

  • Csaba Asztalos, reales preşedinte al CNCD, pentru un nou mandat de cinci ani

    Asztalos a fost ales preşedinte dintre cei nouă membri ai Colegiului director cu unanimitate de voturi. El este preşedintele CNCD din 2010 şi a mai ocupat această funcţie în perioada 2005 – 2009.

    Tot joi a fost aleasă vicepreşedinte Claudia Popa, pentru un mandat de doi ani şi şase luni.

    În aceeaşi şedinţă, a fost ales purtător de cuvânt al Colegiului director Istvan Haller.

    Noul Colegiu director al CNCD şi-a ales joi conducerea, după ce şase din cei nouă membri, cărora le expirau mandatele, au fost numiţi luna aceasta, după alegerea lor în Parlament.

    Dintre cei care erau deja în Colegiul director, au candidat şi au primit noi mandate Csaba Asztalos, Claudia Popa, Cristian Jura şi Luminiţa Gheorghiu, iar dintre celelalte candidaturi au fost aleşi doi noi membri în conducerea CNCD – Petre Manole, consilier al ministrului delegat pentru Dialog Social, şi Ilie Dincă, din partea minorităţilor. Alături de ei, au rămas în colegiu Theodora Bertzi, Maria Lazăr şi Istvan Haller.

    Csaba Asztalos a fost propus de UDMR pentru un nou mandat în Colegiul director al CNCD. În vârstă de 41 de ani, el a avut două mandate ca preşedinte al CNCD, în perioada 2005 – 2009 şi din aprilie 2010 până în prezent, şi a mai fost membru al Colegiului director al CNCD în perioada 2002 – 2005. A fost consilierul lui Marko Bela, în calitatea acestuia din urmă de viceprim-ministru, din ianuarie până în aprilie 2010, în domeniul combaterii discriminării şi protecţiei minorităţilor naţionale, precum şi în calitatea de preşedinte al UDMR, din 1999 până în 2002. Asztalos a fost şi consilier al preşedintelui-director general al Rompetrol, între 2001 şi 2005.

    A absolvit Facultatea de Drept a Universităţii din Oradea şi este doctor în drept al Universităţii Bucureşti.

    Din 2004 până în prezent este formator asociat la Institutul Naţional al Magistraturii, unde predă “Prevenirea şi combaterea discriminării”, iar din 2010 – lector la Facultatea de Sociologie a Universităţii Bucureşti şi lector asociat la Facultatea de Drept a Universităţii Româno-Americane.

    Claudia Popa, în vârstă de 42 de ani, nominalizată de PNL, este membru în Colegiul director al CNCD din 2010. Ea a lucrat, din aprilie 2010 până în ianuarie 2012, la Universitatea “Aurel Vlaicu” din Arad, ca director programe şi strategii accesare fonduri eropene şi ca cercetător. A mai lucrat ca expert consultant implementare proiect la Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii din Oradea, secretar de stat în Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi (ANES) din Ministerul Muncii, consultant financiar la o bancă şi cadru didactic la Colegiul Naţional “Samuil Vulcan” din Beiuş.

    A absolvit Facultatea de Drept a Universităţii “Dimitrie Cantemir” din Cluj-Napoca şi s-a specializat ulterior în pedagogie la Universitatea din Oradea.

    CNCD este autoritatea de stat autonomă, sub control parlamentar, garant al respectării şi aplicării principiului nediscriminării. A fost creat şi îşi desfăşoară activitatea conform Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000.

  • INS: 83,6 la sută din populaţia ocupată a României lucrează în sectorul privat

    Potrivit datelor transmise de INS, în trimestrul IV din 2014, persoanele în vârstă de muncă (15 – 64 ani) deţineau o pondere de 67,8 la sută în totalul populaţiei rezidente a ţării. Dintre acestea, 60,8 la sută erau persoane ocupate reprezentau, 4,6 la sută erau şomeri şi 34,6 la sută persoane inactive.

    “Populaţia activă a fost de 9.172.000 persoane, mai mult de jumătate (56,8 la sută) fiind bărbaţi. Dintre persoanele active, 96,2 la sută erau în vârstă de muncă (15 – 64 ani). Tinerii reprezentau 7,2 la sută din populaţia activă, mai mult de jumătate (60,2 la sută) având domiciliul în mediul rural. Populaţia ocupată cuprindea 8.554.000 persoane, în scădere comparativ cu trimestrul anterior (-268.000 persoane). Dintre acestea, 96 la sută erau persoane ocupate în vârstă de muncă”, se arată în acheta transmisă de INS.

    Analiza distribuţiei pe grupe de vârstă a populaţiei ocupate indică faptul că ponderea cea mai mare este deţinută de persoanele în vârstă de 35 – 44 de ani (29 la sută), urmate de cele din grupa 25 -34 de ani (24,1 la sută), iar tinerii au reprezentat 5,9 la sută din populaţia ocupată.

    Din populaţia ocupată, 52,8 la sută erau absolvenţi ai învăţământului liceal şi profesional, 18,7 la sută erau persoane cu studii universitare şi 24,9 la sută, persoane cu nivel de instruire gimnazial, primar şi fără şcoală absolvită.

    “Distribuţia populaţiei ocupate după statutul profesional arată că ponderea salariaţilor (68,3 las ută) este cea mai ridicată în totalul populaţiei ocupate. Lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau, în trimestrul IV 2014, 30,6 la sută din populaţia ocupată. Salariaţii s-au concentrat în proporţie de 57,9 la sută în servicii, de 39 la sută în industrie şi construcţii şi de numai 3,1 la sută în ramurile agricole. Din distribuţia numărului de salariaţi după regimul de lucru se observă că majoritatea (98,6 la sută) erau salariaţi angajaţi pe perioadă nedeterminată”, precizează INS.

    Potrivit sursei citate, din repartizarea populaţiei ocupate reiese preponderenţa sectorului privat, acesta cuprinzând 83,6 la sută din populaţia ocupată, în timp ce în sectorul public era 15,3 la sută din populatia ocupată iar în sectorul mixt lucrau 1,1 la sută din persoanele ocupate.

    Durata medie obişnuită a săptămânii de lucru pentru persoanele ocupate a fost în trimestrul IV 2014 de 40 de ore pe săptămână, iar durata medie efectivă a fost de 38,8 ore /săptămână.

  • Spitalele care asigură urgenţele în minivacanţa de 1 mai

    Astfel, de vineri şi până luni vor asigura permanent asistenţa medicală Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca, Spitalul Clinic de Urgenţă Universitar, Spitalul Clinic de Urgenţă “Sfântul Pantelimon”, Spitalul Clinic de Urgenţă “Sfântul Ioan”, Spitalul Clinic de Urgenţă “Bagdasar-Arseni”, Spitalul de Urgenţă Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri, Spitalul Clinic de Urgenţe Oftalmologice, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Grigore Alexandrescu” şi Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Marie Curie”.

    Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov (SABI) va avea program normal de lucru în perioada 1-3 mai, solicitările populaţiei fiind preluate la numărul unic de urgenţă 112. În această perioadă, Serviciul de Ambulanţă va asigura şi eliberarea de certificate constatatoare de deces.

    “În această perioadă, vom lucra la capacitatea normală, nu au fost aprobate concedii şi nici recuperări. Pentru intervalul 1-3 mai, vom suplimenta cu trei numărul de echipaje“, a declarat, pentru MEDIAFAX, managerul SABI, dr. Alis Grasu.

    Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti va asigura un serviciu de gardă permanent la sediul din strada Spiru Haret nr. 14, din Sectorul 1.