BusinessMagazin

Blog

  • Platformă petrolieră evacuată în Scoţia, după un incendiu la bordul unei nave cu deşeuri radioactive

    Paza de Coastă din arhipelagul Shetland a fost informată marţi seara de nava daneză Parida că la bordul său a izbucnit un incendiu, “în condiţii dificile pe mare”.

    Incendiul a fost stins rapid, dar echipajul nu a reuşit să repornească motoarele. Nava a plutit în derivă spre coastele scoţiene şi în direcţia platformei petroliere Beatrice. Nava se afla la aproximativ 20 de kilometri de platformă când un elicopter al Forţelor aeriene britanice a evacuat, la miezul nopţii, toate cele 52 de persoane care lucrau acolo.

    Nici o persoană nu a fost rănită, a informat compania Woodgroup, responsabilă de platformă, evocând o evacuare din precauţie.

    Nava a fost remorcată şi a sosit în port miercuri dimineaţă, la Moray Firth, a anunţat Paza de Coastă scoţiană.

    Parida urma să ajungă de la Scrabster, extremitatea nordică a Scoţiei, la Anvers, în Belgia, transportând deşeuri radioactive de la centrala nucleară Dounreay, aflată în curs de dezmembrare.

    Conform lui Mike Douglas, un reprezentant al Pazei de Coastă scoţiene, este vorba despre “material cu radioactivitate redusă, acoperit de o şapă de beton”.

    “Nu a existat nici un pericol pentru echipaj, iar încărcătura nu a fost ameninţată de foc”, a precizat o purtătoare de cuvânt a centralei Dounreay, adăugând că nava Parida este intactă şi nu prezintă nici un pericol pentru mediu.

    Ministrul scoţian al Mediului, Richard Lochhead, a calificat însă acest incident ca fiind “grav”.

  • NOBEL 2014: Stefan W. Hell, născut în România, printre laureaţii premiului pentru chimie, alături de Eric Betzig şi William E. Moerner

    Cei trei cercetători au fost recompensaţi pentru “dezvoltarea microscopiei cu fluorescenţă de super-rezoluţie”.

    Stefan W. Hell, născut în 1962 în Arad, România, este fizician şi unul dintre directorii Institului Max Planck de Chimie Biofizică, din Göttingen, Germania, unde conduce departamentul de NanoBiofotonică.

    Hell este, de asemenea, şeful departamentului de Nanoscopie Optică al Centrului German de Cercetare a Cancerului din Heidelberg, profesor onorific la Facultatea de Fizică a Universităţii din Göttingen şi profesor la Facultatea de Fizică a Universităţii din Heidelberg. Este şi membru al comitetului de directori al Laboratorului de lasere din Göttingen şi membru al Academiei de Ştiinţe din Göttingen şi Heidelberg.

    Stefan Hell s-a născut pe 23 decembrie 1962 în Arad. Şi-a petrecut copilăria în comuna Sântana, unde a urmat şi şcoala generală, între 1969 şi 1977. În 1977 s-a înscris la liceul Nikolaus Lenau din Timişoara, unde a studiat doar un an. În aprilie 1978, la vârsta de 15 ani, a plecat în Ludwigshafen, Germania, împreună cu părinţii.

    Între 1981 şi 1987 a urmat cursurile Facultăţii de Fizică la Universitatea din Heidelberg, unde a obţinut titlul de doctor în fizică în 1990, cu calificativul maxim – summa cum laudae.

     

    În 2013, premiul Nobel pentru chimie a revenit cercetătorilor Martin Karplus, Michael Levitt şi Arieh Warshel, pentru dezvoltarea modelelor multiscalare aplicabile în cazul sistemelor chimice complexe.

    Sezonul Nobel din 2014 a debutat luni, când cercetătorii John O’Keefe, May-Britt Moser şi Edvard I. Moser au fost recompensaţi cu premiul pentru medicină, pentru descoperirea celulelor care alcătuiesc sistemul de poziţionare din creier, supranumit “GPS-ul intern”.

    Marţi, cercetătorii japonezi Isamu Akasaki şi Hiroshi Amano şi american de origine japoneză Shuji Nakamura au câştigat premiul Nobel pentru fizică, pentru inventarea diodelor electroluminiscente (LED) cu lumină albastră.

    Premiul Nobel pentru literatură va fi atribuit joi.

    Câştigătorul premiului Nobel pentru pace – singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel – va fi anunţat vineri.

    Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 13 octombrie.

    Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 880.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

    Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

    Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

  • Gazprom a redus din nou livrările de gaze către România, cu 18%

    “Reducerea anunţată astăzi de Gazprom la Transgaz este de 18% în raport cu nominalizările făcute de operatorul sistemului de transport, pe baza solicitărilor beneficiarilor din România”, se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

    Volumul total al livrărilor de gaze ruseşti din această perioadă este la un nivel foarte scăzut, sub 0,2 milioane metri cubi pe zi, în condiţiile în care producţia României este la un nivel de aproximativ 31 milioane metri cubi pe zi, potrivit sursei citate.

    Grupul rus a redus în prima parte a lunii septembrie volumele de gaze livrate unor companii din România, fără să ofere vreo explicaţie.

    Săptămâna trecută, livrările Gazprom au fost mai mici cu 13% faţă de nivelul planificat. Ministrul Economiei, Constantin Niţă, a declarat la 2 octombrie că respectiva reducere, de 13%, nu afectează necesarul de gaze şi ”nu vor fi probleme”, însă a evitat să spună care este termenul pentru care necesarul este asigurat.

    “Nu există niciun motiv de îngrijorare, trebuie să începem să ne obişnuim cu astfel de situaţii generate de Gazprom. Volumele pe care le importăm sunt foarte mici, iar România este pregătită să facă faţă foarte bine acestei ierni fără ca populaţia să aibă de suferit”, a declarat, la rândul său, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

    România a înmagazinat până în prezent cu un miliard de metri cubi de gaze naturale mai mult decât obligaţiile legale stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, care vizau constituirea unor depozite de circa 1,8 miliarde de metri cubi.

     

  • Parchetul Curţii de Apel Ploieşti precizează că deciziile la Lukoil nu au fost influenţate de Ponta

    Precizarea este făcută după ce premierul Victor Ponta a declarat – în contextul sechestrului impus iniţial la Lukoil şi opririi fabricii – că Guvernul speră într-o soluţie legală care să permită sancţionarea persoanelor vinovate şi recuperarea prejudiciului, dar şi continuarea normală a activităţii şi plata salariilor către angajaţi, apreciind că nimeni nu fugea din ţară cu conductele companiei. Declaraţiile lui Ponta şi decizia ulterioară a procurorilor de ridicare parţială a sechestrului au determinat reacţii politice, dar şi reacţia CSM, care urmează să decidă dacă a fost afectată independenţa procurorului de caz.

    “În contextul creat în ultimele zile în care o parte a presei a lansat afirmaţii ce nu corespund realităţii şi care sunt de natură să arunce în derizoriu munca procurorului şi să afecteze imaginea de ansamblu a activităţii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, ne simţim datori să precizăm următoarele aspecte în legătură cu dosarul nr. 254/P/2014: procurorii nu au ridicat în totalitate măsurile asigurătorii, ci le-au extins asupra altor bunuri, astfel încât să fie garantată în perspectivă acoperirea prejudiciului; ridicarea sechestrului asupra contului a fost parţială şi a avut la bază dorinţa de a nu afecta salariaţii S.C. Petrotel Lukoil SA Ploiesti; pe de altă parte s-a urmărit să se permită continuarea activităţii societăţii astfel încât o parte a profitului obţinut să fie consemnat pentru acoperirea prejudiciului; – aceste demersuri au rezultat ca fiind necesare din discuţiile purtate cu reprezentanţii societăţii cercetate şi nu urmare unor declaraţii cu caracter public făcute de persoane din spaţiul politic; – în cursul acestor discuţii desfăşurate, în limitele şi în condiţiile legii, au fost identificate modalităţi alternative de instituire a măsurilor asiguratorii care să evite consecinţe sociale şi economice nedorite“, se arată în comunicatul Parchetului.

    Instituţia subliniază că integritatea şi probitatea procurorilor, curajul acestora “nu sunt şi nu vor fi afectate în nici un caz de nici un fel de declaraţii venite din zona politicului sau din presă şi rezultă cu prisosinţă din complexitatea cauzelor instrumentate, cel puţin în ultimul an, de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti”.

    De asemenea, Parchetul Curţii de Apel Ploieşti face apel la presă, solicitându-i să adopte “o atitudine obiectivă şi echidistantă, astfel încât să nu se încerce a se crea impresia că demersurile organelor judiciare sunt susceptibile de a fi influenţate”.

    Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a decis punerea sub sechestru asigurător a produselor rafinăriei Petrotel Lukoil aflate în depozitele şi conductele Oil Terminal, până la concurenţa sumei de 1,039 miliarde lei, după ce procurorii au făcut percheziţii la sediile mai multor companii aparţinând Lukoil, inclusiv la rafinăria din Ploieşti. Prejudiciul estimat este de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală şi restul din spălare de bani.

    Marţi dimineaţă, după declaraţiile lui Ponta şi după ce conducerea fabricii şi reprezentanţii angajaţilor i-au scris premierului cerându-i sprijinul, Parchetul a anunţat ridicarea sechestrului asigurator, dar şi faptul că directorul general al SC Petrotel-Lukoil SA Ploieşti, Andrey Bogdanov, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

     

  • Preşedintele kenyan Uhuru Kenyatta, primul şef de stat care compare în faţa Curţii Penale Internaţionale

    Purtând un costum gri-închis, o cravată albastră şi o cămaşă deschisă la culoare, Kenyatta a asistat la începutul audierii sub privirea a zeci de susţinători, prezenţi în locul rezervat publicului, supraglomerat.

    Despărţită de sala de audieri printr-un geam izolant fonic, galeria era prea mică pentru ca toţi să poată să se aşeze.

    Unii deputaţi kenyeni, care au efectuat această deplasare, au fost nevoiţi să rămână afară, iar alţii să stea în picioare.

    Kenyatta este urmărit penal pentru presupusul rol pe care l-a jucat în violenţele care au devastat în Kenya în perioada 2007-2008, soldate cu peste 1.000 de morţi şi peste 600.000 de persoane strămutate.

    “Acest caz a ajuns într-un stadiu crucial. De aceea am considerat judicios să fiţi prezent personal”, a declarat procurorul, gambiana Fatou Bensouda, la începutul audierii.

    Procesul preşedintelui kenyan era programat iniţial să înceapă în septembrie 2013, dar a fost amânat în numeroase rânduri, pe fondul unor acuzaţii de intimidare a unor martori.

    Probabilitatea ca acest proces să se deschidă la un moment dat s-a redus, în timp, mai ales după ce acuzaţia a solicitat o amânare sine die, din cauză că nu are probe suficiente.

    Procurorul acuză Nairobi că nu cooperează cu CPI, refuzând să-i transmită date bancare sau telefonice. Acestea ar putea dovedi, potrivit procurorului, că Kenyatta a orchestrat o parte a violenţelor din 2007-2008.

  • Duşa: Bugetul Apărării pentru 2015 va creşte cu 0,3% din PIB

    “Pregătim în acest moment bugetul pentru anul 2015. Am avut în vedere o prevedere de creştere anuală cu 0,3% din PIB, astfel încât să ajungem la 2% în anul 2016-2017 şi credem că Parlamentul va aproba acest buget pe 2015 aşa cum l-am propus pentru a continua programele de înzestrare şi modernizare a armatei”, a spus ministrul.

    El a menţionat că au fost asigurate fondurile necesare pentru organizarea tuturor exerciţiilor desfăşurate împreună cu aliaţii.

    “Şi la Cincu au participat militari din SUA. În exerciţiul pe care îl organizăm în momentul de faţă la Smârdan participă militari din forţele aliate, din Anglia şi SUA. În vară au participat militari români cu efective destul de mari la exerciţiul din Germania. Bugetul, aşa cum este aprobat în momentul de faţă, ne permite să asigurăm finanţarea tuturor cheltuielilor”, a subliniat Mircea Duşa.

    Ministrul a mai spus ca în ultimii doi ani Apărarea a beneficiat de un buget mai mare, care a permis continuarea programelor de modernizare şi înzestrare a armatei, programe complexe, referitoare la aviaţia de vânătoare şi la avioanele de transport.

    “În ultimii doi ani am beneficiat de un buget mai mare care ne-a permis să continuăm programul de modernizare şi înzestrare a armatei, programe complexe care sunt foarte importante şi necesare. Aceste programe se referă la aviaţia de vânătoare, un program foarte complex, şi programul pentru avioane de transport mediu – avioanele Spartan. Vom aduce şi avionul 7 (n.r – Spartan). Tot datorită faptului că am beneficiat de un buget mai mare în acest an şi de rectificări pozitive şi în vară şi acum ne-a permis organizarea de exerciţii de instruire la nivelul armatei cu toate categoriile de forţe – terestre, aeriene, navale”, a arătat Duşa.

    El a adăugat că noutatea este că în acest an s-au făcut exerciţii cu muniţie reală, ceea ce nu se mai întâmplase de patru ani, în Poligonul de la Cincu şi Capul Midia.

  • Căncescu: Din funcţia de preşedinte de Consiliu Judeţean nu m-am îmbogăţit cu niciun leu

    Aristotel Căncescu a afirmat, într-o conferinţă de presă, că firmele Gotic SA şi Ramb Sistem, care ar fi fost favorizate la licitaţii de către şeful Consiliului Judeţean (CJ) Braşov, nu au mai încheiat contracte cu instituţia pe care o conduce de patru ani.

    “Vreau să clarific nişte lucruri. A apărut foarte mult în presă «firmele de casă ale lui Căncescu» – cele două firme, Gotic şi Ramb Sistem, de patru ani nu au mai câştigat niciun contract cu Consiliul Judeţean. Şi pe chestiunea asta nu mai am altceva de comentat”, a spus Căncescu, susţinând că în presă au apărut “nişte comentarii, unele chiar groteşti” la adresa sa.

    Aristotel Căncescu a precizat că nu s-a îmbogăţit “cu niciun leu din funcţia de preşedinte de CJ”.

    “Au fost foarte multe comentarii vizavi de averea mea. Vreau să vă spun că din funcţia de preşedinte de CJ nu m-am îmbogăţit cu niciun leu. Banii pe care îi am în conturi sunt banii pe care îi găsiţi şi în declaraţia mea de avere. Banii cu toţii provin din vânzarea unor frecvenţe, cu toţii ştiţi că am avut reţeaua Mix, reţeaua naţională, mi-am vândut-o în anul 2007, am aici contractul şi anume 33 de licenţe audiovizuale vândute cu suma de 5 milioane de euro. În acelaşi timp am virat la stat suma de 3,2 milioane de lei, reprezentând aproape 900.000 de euro, impozit pe această sumă care a intrat, 16 la sută. Nu numai că nu am luat, am virat bani la stat şi o sumă considerabilă. Nici din media nu m-am îmbogăţit, iar patronii dumneavoastră sigur ştiu prin ce trece presa românească şi cât de greu se supravieţuieşte. Deci, de acolo nu cred că se aşteaptă cineva să te îmbogăţeşti”, a mai spus preşedintele CJ Braşov.

    La finalul conferinţei de presă, Aristotel Căncescu i-a invitat pe jurnalişti, “într-o joi sau vineri”, la proprietatea sa din Râşnov, pentru a le arăta că nu are “decât două case de lemn, una de bârne şi una de scândură, două grajduri şi multe păsări”.

    “Şi ultima chestiune vizavi de conacurile pe care le am eu la Râşnov. O să vă invit la mine la Râşnov, într-o joi sau vineri, ca să vedeţi că nu am decât două case de lemn, una de bârne şi una de scândură, două grajduri, multe păsări. Acolo este o fermă de găini, curci, fazani, lebede… Am şi nişte cărprioare. Tot ce am acolo deţin legal”, a spus Căncescu.

    Acesta a refuzat să răspundă la întrebările jurnaliştilor, precizând că are o singură resticţie impusă de instanţă, “cea legată de a părăsi ţara”.

    Şeful CJ Braşov, Aristotel Căncescu (PNL), este cercetat în libertate, sub control judiciar, în dosarul în care este acuzat de fapte de corupţie privind atribuirea preferenţială de contracte pe bani publici, a decis, marţi seară, instanţa supremă.

    Aceeaşi măsură preventivă a fost dispusă şi în cazul lui Gabriel Bîgiu, administrator al SC Ramb Sistem SRL Braşov.

    Aristotel Căncescu este acuzat de luare de mită, trafic de influenţă, abuz în serviciu (cinci fapte) şi instigare la tentativă la abuz în serviciu.

    Potrivit anchetatorilor, interesul direct al lui Căncescu în această activitate infracţională rezultă din faptul că, acordând celor două firme de casă contracte supraevaluate, plătite abuziv din banii publici ai Consiliului Judeţean Braşov, parte din bani s-au întors sub formă de mită la el.

    Potrivit anchetatorilor, firmele care ar fi fost favorizate la atribuirea unor contracte de către CJ Braşov sunt SC Ramb Sistem, deţinută de Gabriel Bîgiu, şi SC Gotic SA a lui Ion Diniţă, deputat PC, cei doi fiind, de asemenea, cercetaţi în acest dosar.

    Anchetatorii precizează că, din cercetările făcute până la acest moment rezultă că preşedintele CJ Braşov a oferit firmei lui Diniţă, cu sprijinul şi prin complicitatea vicepreşedintelui instituţiei şi a funcţionarilor cu funcţii de conducere din CJ Braşov, două contracte. Primul, încheiat în 2006, a vizat lucrări de reabilitarea DJ131C km 17+000 – 29+050 Racoş- Rupea, iar al doilea, din 2007, reabilitarea sectorului de drum Augustin-Racoş-Şercaia.

    În urma plăţilor nelegale făcute de CJ Braşov către SC Gotic SA, instituţia publică a fost prejudiciată cu peste 7,6 milioane de euro.

    Anchetatorii mai spun că, în urma abuzului în serviciu exercitat de Aristotel Căncescu în favoarea firmei SC Ramb Sistem – reprezentată de Gabriel Bîgiu -, acesteia i-au fost acordate preferenţial două contracte, în 2007 şi 2008. Potrivit documentelor din dosar, în schimbul decontării abuzive a unor sumelor în cuantum de 664.180,54 lei către SC Ramb Sistem, firma i-a construit lui Căncescu un teren de tenis la reşedinţa din Râşnov.

    În acest dosar sunt vizaţi şi vicepreşedintele CJ Braşov Mihai Pascu, precum şi alţi subordonaţi ai lui Căncescu.

    Căncescu este preşedintele CJ Braşov din anul 2000, fiind la al patrulea mandat. El este liderul filialei judeţene Braşov a PNL, iar în legislaturile 1992-1996 şi 1996-2000 a fost senator.

  • Gala Din Inimă pentru Viitor, evenimentul care le-ar putea da şansa la tratament românilor cu venituri mici

    Banii strânşi în cadrul Galei, care se desfăşoară pe 11 octombrie, la Cercul Militar Naţional, Sala de Marmură, vor fi direcţionaţi către construirea în Bucureşti a unei noi policlinici sociale de care să beneficieze românii cu venituri mici, care nu au şansa de a fi asiguraţi medical şi care nu îşi permit să acceseze servicii medicale integrate.

    Va fi un proiect mult mai amplu, care să ofere servicii unui număr ridicat de beneficiari având în vedere experienţa primei policlinici sociale din Bucureşti, cea din zona Baba Novac, creată în 2011, spun organizatorii.

    De la deschiderea acesteia, peste 1500 de pacienţi au beneficiat de 15.000 de servicii medicale gratuite şi integrate, respectiv consultaţii, tratamente, medicamente, proteze dentare şi ochelari, oferite de 27 de cadre medicale voluntare şi de peste 100 de voluntari.

    A doua ediţie a Galei Fundaţiei Regina Maria aduce împreună, în premieră pentru susţinerea unei cauze sociale, Fundaţia Vodafone România şi Telekom România, “pentru a oferi prin Policlinicile Sociale servicii medicale cu suflet celor aflaţi în nevoie”.

    “Această deschidere de a fi împreună în sprijinul unei cauze sociale va contribui cu siguranţă la clădirea unei lumi mai bune. Suntem onoraţi să avem alături parteneri de încredere mici şi mari şi invităm pe oricine să ni se alăture pentru a dărui resurse şi timp. Astfel îi ajutăm pe cei aflaţi în mare nevoie, dintr-un motiv sau altul, independent sau dependent de voinţa lor, în afara sistemului public de asistenţă”, afirmă dr.Wargha Enayati, Preşedintele Fundaţiei Regina Maria.

    Gazdele evenimentului, ce va avea loc pe 11 octombrie, la Cercul Militar Naţional, Sala de Marmură, sunt dr. Wargha Enayati şi Melania Medeleanu. Alături de aceştia se vor afla E.S. Adam Sambrook, Vice-ambasador Regatului Unit al Marii Britanii, E.S. Werner Hans Lauk, Ambasadorul Republicii Federale Germania în Bucureşti, Prinţesa Marina Sturdza. Potrivit organizatorilor, Fundaţia Regina Maria, oricine poate fi parte a acestui proiect – policlinicile sociale, fie printr-o donaţie (http://united.fundatiareginamaria.ro/), fie prin implicarea în programele de voluntariat dezvoltate de fundaţie.

    Biletele la eveniment pot fi achiziţionate prin email la andreea.tudose@fundatiareginamaria.ro sau sorina.ciotirca@fundatiareginamaria.ro.

  • Dragoş Nedelcu, fost membru în CA al Realitatea Media, reţinut pentru evaziune şi spălare de bani

    Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) l-au reţinut, în aceeaşi cauză, şi pe Bogdan Viorel Mitu.

    Dragoş Nedelcu şi Bogdan Mitu vor fi duşi miercuri în faţa instanţei supreme, cu propunere de arestare preventivă.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că procurorii DIICOT au făcut percheziţii la locuinţele celor doi şi i-au dus la audieri, fiind suspectaţi de fapte de evaziune fiscală şi spălare de bani prin firme de tip “fantomă”.

    Potrivit surselor citate, în acelaşi dosar ar fi în atenţia anchetatorilor şi un demnitar, acesta fiind motivul pentru care Nedelcu şi Mitu vor fi duşi la instanţa supremă petnru judecarea cererii de arestare preventivă.

    Dragoş Nedelcu a fost membru în Consiliul de Administraţie al Realitatea Media şi administrator al televiziunii The Money Channel, parte a grupului Realitatea. În 2011, Dragoş Nedelcu s-a retras atât de la postul Realitatea TV, cât şi din CA al Realitatea Media, după cum declara atunci, pentru MEDIAFAX, Elan Schwartzenberg, fost proprietar al trustului.

  • Ce pagube ar provoca României inundaţii similare celor din Bosnia şi Serbia

    “Astfel de evenimente au loc o dată la 120 de ani. În Bosnia, inundaţiile catastrofale din luna mai a acestui an au provocat pierderi economice de 1,3 miliarde de euro, respectiv 9,1% din PIB ţării. În Serbia, inundaţiile au adus pierderi economice de două miliarde de euro, respectiv 5,72% din PIB ţării. În România, potrivit calculelor Willis Re, producerea unor inundaţii similare celor din Bosnia şi Serbia ar genera pierderi economice de 6,13 miliarde de euro, adică 4% din PIB”, a afirmat Radu-Neacşu.

    Potrivit datelor prezentate de reprezentantul PAID România, inundaţiile din Bosnia au afectat sau distrus peste 100.000 de clădiri rezidenţiale. În Serbia au fost afectate 4.000 de drumuri şi mai mult de 2.500 de locuinţe.

    “Guvernele Bosniei şi Serbiei trebuie să acopere aceste pierderi, care erau neasigurate, pentru că gradul de penetrarea al poliţelor care acoperă astfel de evenimente se situa la 1,5%. În acest context, redresarea economică a celor două state, aflate încă în recesiune, este încetinită”, a spus directorul general al PAID România.

    În cazul unui cutremur major, dauna maximă posibilă aferentă portofoliului PAID România pe care ar trebui s-o plătească asigurătorul s-ar ridica la 442,69 milioane de euro, iar pentru inundaţii la 92,2 milioane de euro.

    “Aceste cifre au fost calculate de societate pentru finele lunii august, conform Ordinului CSA 12/2012. Reasigurarea PAID România acoperă dauna maximă posibilă”, a mai spus Radu-Neacşu.

    PAID a fost înfiinţată în septembrie 2009. Cei mai mari acţionari ai asigurătorului sunt Astra, Groupama şi Gothaer România, fiecare cu 15%. Generali România are o participaţie de 11%, iar ABC Asigurări, Carpatica Asig, Certasig, City Insurance, Credit Europe Asigurări, Euroins, Grawe România şi UNIQA România deţin câte 5,5% din acţiuni.

    Primele poliţe emise de PAID, cunoscute şi sub denumirea PAD, au fost emise în iulie 2010.

    La finele lunii august a acestui an, PAID avea 1,57 milioane de poliţe în portofoliu, reprezentând 18,7% din fondul locativ naţional, care numără aproximativ 8,4 milioane de locuinţe.

    În 2013, primele subscrise pentru asigurările obligatorii de locuinţe au crescut cu 149%, la 60,25 milioane de lei, de la 24,2 milioane de lei, conform datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    Societatea a plătit despăgubiri de 473.400 de lei în 2013, cea mai mare daună achitată fiind de peste 60.000 de lei (circa 14.000 euro), pentru o locuinţă avariată din judeţul Prahova, ca urmare a alunecărilor de teren.

    Potrivit legii, toţi proprietarii de locuinţe au obligaţia de a încheia PAD, care oferă acoperire împotriva riscurilor catastrofice (cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor) în limita sumei asigurate de 20.000 sau 10.000 euro, în funcţie de structura constructivă a locuinţei asigurate.

    Valoarea primei este de 10, respectiv 20 de euro, în funcţie de suma asigurată.

    Proprietarii care nu îşi asigură locuinţele riscă o amendă de până la 500 de lei din partea autorităţilor locale. De asemenea, proprietarii neasiguraţi şi afectaţi de unul din cele trei riscuri (cutremur, inundaţie, alunecare de teren) nu vor mai primi ajutoare de la autorităţi pentru refacerea gospodăriilor afectate.