BusinessMagazin

Blog

  • Preşedintele Eurogroup: Problemele Greciei nu au dispărut şi sunt necesare soluţii

    “Problemele Greciei nu au dispărut prin simpla organizare a unui scrutin. Grecia are în continuare probleme şi trebuie rezolvate”, a afirmat Dijsselbloem, citat de AFP.

    Întrebat despre revenirea la Atena pentru noi negocieri pe tema programului de asistenţă financiară, Dijsselbloem a precizat: “Trebuie să aşteptăm poziţia oficială a noului Guvern condus de domnul Alexis Tsipras despre viitorul programului”.

    “Salutăm ambiţia partidului Syriza de a menţine Grecia în zona euro. Aceasta este baza pe care lucrăm. Eurogroup va avea o abordare foarte pragmatică”, a spus Dijsselbloem.

    Liderii europeni au exprimat, luni, intenţia de a nu ceda pretenţiilor noului premier elen Alexis Tsipras, avertizând că nu sunt dispuşi să renegocieze datoria publică a Greciei şi că statul elen trebuie să îşi respecte angajamentele asumate. “Apartenenţa la zona euro înseamnă respectarea acordurilor deja convenite”, declara preşedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, la sosirea la reuniunea miniştrilor de Finanţe ai statelor din zona euro, organizată la Bruxelles, după victoria de duminică a partidului de extremă-stânga Syriza. Alexis Tsipras, care a depus luni jurământul pentru postul de premier al Greciei, a promis sfârşitul austerităţii şi vrea restructurarea datoriilor Greciei, în majoritate către Germania şi Franţa, şi care constituie 177% din PIB.

  • Maria Şarapova s-a calificat în semifinalele Australian Open

    Şarapova, care s-a impus după un meci de o oră şi 18 minute, o va întâlni în penultimul act al competiţiei de la Melbourne pe conaţionala ei Ekaterina Makarova, locul 11 WTA şi a zecea favorită, care a eliminat-o, tot marţi, în sferturile de finală, pe Simona Halep, locul 3 WTA, cu scorul de 6-4, 6-0. Scorul întâlnirilor directe Şarapova-Makarova este de 5-0 în favoarea fostei ocupante a primului loc WTA.

    Maria Şarapova a câştigat Australian Open în 2008, a fost finalistă în 2007 şi 2012 şi semifinalistă în 2005, 2006 şi 2013. Anul trecut, ea a părăsit competiţia în optimile de finală.

    A doua semifinală a competiţiei de la antipozi va fi cunoscută după ce se vor disputa, miercuri, partidele Serena Williams (SUA, cap de serie nr.1) – Dominika Cibulkova (Slovacia, nr.11) şi Madison Keys (SUA) – Venus Williams (SUA, nr.18).

  • Facebook a picat. Utilizatorii din întreaga lume nu s-au putut conecta pe conturile personale. Probleme tehnice şi pentru Instagram

    Defecţiunea s-a produs în jurul orei 08.40, ora României şi a fost remediată în jurul orei 09.10.

    Mesajul Facebook pentru cei care au dorit să-şi acceseze conturile era: “Sorry, something went wrong. We’re working on it and we’ll get it fixed as soon as we can”.

    Ultima dată când reţeaua de socialiare a întâmpinat probleme a fost în septembrie 2014.

    Facebook, cea mai mare reţea de socializare din lume, are în prezent 1,3 miliarde de utilizatori.

    Potrivit site-ului abcnews.com, şi reţeaua Instagram se confruntă cu probleme tehnice în această dimineaţă.

  • Peste 2.000 de curse aeriene, anulate în Statele Unite din cauza viscolului

    Autorităţile au anunţat anularea a 2.009 zboruri cu decolare sau aterizare în Statele Unite. Alte 271 de zboruri au avut întârzieri, conform site-ului de profil Flightaware.

    Agenţia meteorologică a emis o avertizare de viscol pentru zonele New York şi Boston, până la frontiera cu Canada.

    Stratul de zăpadă ar putea atinge 45 – 60 de centimetri la New York şi Boston şi 80 de centimetri în statul Massachusetts.

    Preşedintele Barack Obama, aflat în vizită în India, a fost informat în legătură cu riscul ninsorilor abundente.

    “Oficialii de la Casa Albă sunt în contact cu autorităţile locale din zona coastei de est pentru a se asigura că dispun de resursele necesare”, a declarat Josh Earnest, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Statelor Unite.

    Primarul din New York, Bill de Blasio, a avertizat că ar putea fi una dintre cele mai mari furtuni de zăpadă din istoria oraşului, unde stratul de zăpadă ar putea atinge 90 de centimetri.

  • EUROVISION 2015: România concurează în prima semifinală. Care sunt etapele competiţiei şi până când se pot înscrie piesele

    Tragerile la sorţi pentru stabilirea ordinii semifinaliştilor au avut loc luni, la primăria din Viena, Austria, unde are loc ediţia de anul acesta a Eurovision, după ce reprezentantul acestei ţări, Conchita Wurst, a câştigat ediţia de anul trecut.

    În prima semifinală, de pe 19 mai, vor participa 16 ţări, iar în cea de-a doua, de pe 21 mai, 17 ţări.

    Astfel, ordinea concurenţilor din prima semifinală este următoarea: Grecia, Macedonia, Estonia, Olanda, Moldova, Finlanda, Belgia, Armenia, Serbia, Danemarca, Belarus, România, Rusia, Albania, Georgia şi Ungaria.

    În a doua semifinală, ordinea ţărilor participante este următoarea: Norvegia, Irlanda, Cehia, Lituania, San Marino, Malta, Portugalia, Muntenegru, Elveţia, Azerbaidjan, Slovenia, Letonia, Polonia, Islanda, Israel, Cipru şi Suedia.

    Înscrierile pentru Selecţia Naţională a Eurovision 2015 au început luni, compozitorii care doresc să înscrie piese în concurs putând să facă acest lucru până pe 8 februarie, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX de TVR. Piesele pot fi trimise prin poştă sau depuse direct la Registratura TVR (din Calea Dorobanţilor, numărul 191, sector 1, Bucureşti), pe suport CD, cu menţiunea “Pentru Selecţia Naţională Eurovision 2015” înscrisă pe plic, sau electronic, la adresa eurovision@tvr.ro.

    Producătorii Selecţiei Naţionale a Eurovision 2015 sunt Iuliana Marciuc şi Bogdan Ghiţulescu, iar Liana Stanciu va fi, pentru al doilea an consecutiv, şefa delegaţiei României la Viena, unde se va desfăşura ediţia de anul acesta a Eurovision.

    Preselecţiile naţionale se vor desfăşura pe 9, 10, 11 februarie, când piesele vor fi audiate de juriu, iar, pe 12 februarie, va avea loc conferinţa de presă în care vor fi anunţate cele 12 piese care vor intra în concurs.

    Câştigătorul finalei Eurovision România va fi ales pe 8 martie, într-un spectacol transmis în direct de Televiziunea Română.

    Mai multe detalii, precum şi Regulamentul oficial al concursului vor putea fi accesate pe site-ul TVR, la adresa eurovision.tvr.ro.

    Consiliul de Administraţie (CA) al Televiziunii Române a aprobat, în septembrie 2014, participarea României la competiţia Eurovision 2015, în acest sens urmând ca reprezentanţii TVR să încerce să obţină sprijin financiar şi de la Guvern, după cum au declarat la momentul respectiv, pentru MEDIAFAX, surse din TVR.

    Eurovision este o competiţie muzicală internaţională, organizată de European Broadcasting Union (EBU), cea mai mare asociaţie a televiziunilor publice din Europa. Prima ediţie a avut loc în 1956, la Lugano, în Elveţia. Difuzat fără întrerupere, timp de 58 de ani, show-ul a devenit unul dintre cele mai longevive şi mai urmărite programe de televiziune din lume. Printre artiştii care au urcat, de-a lungul anilor, pe scena Eurovision se numără ABBA, Julio Iglesias, Celine Dion, Johnny Logan.

    Televiziunea Română, membră a EBU, este organizatoarea Selecţiei Naţionale şi participă la competiţia europeană din anul 1993.

    Cele mai bune performanţe ale României la acest concurs au fost: de două ori locul al treilea (Luminiţa Anghel & Sistem – Kiev, 2005; Paula Seling şi Ovi – Oslo, 2010) şi o dată locul al patrulea (Mihai Trăistariu – Atena, 2006). Melodia românească cu cel mai mare punctaj obţinut în finala Eurovision (172 de puncte) este Tornero, compusă de Eduard Cîrcotă şi interpretată de Mihai Trăistariu.

    Paula Seling şi Ovi au reprezentat România la Eurovision 2014 cu piesa “Miracle”, ocupând locul al 12-lea în finala care a avut loc la Copenhaga, Danemarca.

  • Doi antreprenori unguri şi-au făcut un business în Bucureşti cu aparate de electrostimulare care fac clienţii să slăbească fără efort

    Richard şi Arpad Rudas speră să schimbe percepţia românilor despre sport şi apoi să transfere experienţa acumulată pe piaţa locală într-un business internaţional.

    Muzică alertă la maximum, un birou de recepţie atipic în forma unei mingi albe uriaşe şi o cameră în care se află la loc de cinste două aparate asemănătoare celor descrise de Steve Perry în volumele Star Wars – care, potrivit autorului, aveau rolul de a stimula artificial musculatura utilizatorilor, ameninţată cu atrofierea în urma navigaţiei pe planete cu gravitaţia scăzută – sunt lucrurile care te frapează la o vizită în birourile fraţilor Richard şi Arpad Rudas, fondatorii afacerii Fit Express.

    Depăşind bariera fantasticului, aparatul format dintr-o unitate de care sunt conectate centuri care au rolul de a transmite impulsuri electrice spre muşchii utilizatorului a început să prindă avânt şi pe piaţa autohtonă şi să le aducă antreprenorilor Richard şi Arpad Rudas venituri de 300.000 de euro după doi ani de activitate. Cei doi fraţi distribuie aparatele de stimulare electrică musculară (tehnologia EMS) ale producătorului ungar XBody prin intermediul companiei Fit Express, sub care operează şi un studio dotat cu două astfel de aparate, dar şi un sistem de francize prin care şi alţi antreprenori pot deschide studiouri similare.

    De la inaugurarea propriului studio, în 2013, în zona Piaţa Victoriei, circa 700 de persoane le-au trecut pragul. „Vin fie cei care nu au timp, vin sportivi care vor să îşi crească anduranţa, sau dimpotrivă, vin oameni care nu sunt sportivi, nu pot face sport sau sunt pur şi simplu leneşi“, îşi descriu cei doi fraţi clienţii ţintă.

    Cei doi au investit 24.000 de euro în inaugurarea propriului studio, costul fiind generat de preţul aparatelor, cam cât al unei maşini. „Investiţia minimă într-o astfel de afacere este 12.000 de euro, iar 90% din persoanele care cumpără aparatul folosesc ajutoarele noastre financiare, leasing, lease back, ori achiziţiile intracomunitare, fără TVA.“ Din experienţa lor, aproape 90% din cei care cumpără primul aparat se întorc în câteva luni pentru a-l achiziţiona pe al doilea, pe seama unui return of investment de maximum şase luni. Astfel, în ultimii doi ani au fost deschise pe piaţa locală 50 de studiouri dotate cu aparate XBody, dintre care 14 sub franciza Fit Express.

    Printre cei interesaţi de o astfel de afacere se află şi antreprenorul Mihai Pleşea, cunoscut pentru implicarea în afacerile Otto Courier şi Cargus, care a deschis în decembrie 2014 Luxury Studios în zona Pipera, în urma unei investiţii de 60.000 de euro, dorindu-şi să construiască un lanţ de studiouri luxoase în România care să fie dotate cu aparatele XBody. În luna deschiderii, antreprenorul estima încasări de 17.000 de euro pentru primele luni de activitate şi, ulterior, o cifră de afaceri anuală de 300.000 de euro. Studioul lui Pleşea mizează pe clienţii premium, iar câţiva executivi care lucrează în zona Pipera au semnat deja contractele anuale platinum de 7.000 de euro.

    Aparatele XBody au adus un bun prilej de lansare în antreprenoriat şi pentru sportivi: fotbaliştii Bănel Nicoliţă, Valentin Badea, Marius Alexe şi atleta Monica Iagăr şi-au deschis astfel de studiouri sub franciza fraţilor Rudas. „În 2012 ne străduiam să ne convingem prietenii să testeze aparatul gratis, treptat, iar acum lucrurile s-au inversat, suntem mai căutaţi noi şi facem cu dificultate faţă deschiderii studiourilor şi vânzărilor generate de acestea“, explică fraţii Rudas.

    Născuţi în Ungaria, cei doi fraţi au venit în România împreună cu tatăl lor, ambasador al Ungariei în România în perioada 1990-1995, şi cu mama lor, de origine româncă. Richard Rudas a absolvit Facultatea de Economie în cadrul Academiei de Studii Economice în anul 2000 şi a avut o carieră „versatilă“, după cum el însuşi o descrie pe profilul de LinkedIn: a lucrat în departamentul de risk management al OTP Bank, în firme de publicitate şi în compania de consultanţă în imobiliare The Advisors, unde este în continuare consultant. Arpad Rudas a plecat să studieze în Statele Unite ale Americii, unde, după ce a absolvit Fullerton College din California, şi-a început cariera în cadrul Wells Fargo, o bancă cu filiale răspândite pe coasta de vest a Americii, apoi a ocupat o poziţie de manager peste cinci magazine în cadrul lanţului Abercrombie & Fitch.

  • Banca Românească reduce dobânda la creditele în franci elveţieni cu 0,8 puncte

    Indicele LIBOR, luat în calcul la stabilirea dobânzii pentru creditele în franci elveţieni, alături de marja băncii, se plasează luni la -0,954% la termen de 3 luni. LIBOR (London Interbank Offered Rate) este rata de referinţă la calcularea dobânzilor interbancare pe piaţa londoneză.

    “Decizia a fost luată în vederea sprijinirii clienţilor băncii în această perioadă dificilă şi constituie un instrument suplimentar de protecţie a acestora. Măsura vine în continuarea politicii constante a băncii care oferă, încă din 2010, clienţilor cu dificultăţi în achitarea ratelor, soluţii de restructurare aplicate în funcţie de particularităţile fiecărei situaţii“, au declarat reprezentanţii Băncii Româneşti într-un comunicat.

    Reducerea se va aplica până la următoarea dată de actualizare a dobânzilor pe baza indicelui LIBOR, conform condiţiilor contractuale.

    Banca Românească este a şasea instituţie de credit care anunţă măsuri de contracarare a aprecierii francului în raport cu leul pentru clienţii cu credite în franci elveţieni.

    Astfel, OTP şi Millennium Bank au redus marja de dobândă cu 1,5 puncte procentuale pentru o perioadă de trei luni, iar Raiffeisen Bank a scăzut de vineri dobânda cu cinci luni înainte de termenele contractuale.

    Totodată, Volksbank Romania va menţine până la 17 aprilie cursul de schimb franc/leu folosit de bancă la 31 decembrie, de 3,8035 lei, iar Piraeus Bank va propune soluţii individuale pentru clienţii cu împrumuturi în franci.

    Cursul pentru francul elveţian anunţat luni de Banca Naţională a României (BNR) a scăzut cu 2,1%, la 4,484 lei/franc.

    Paritatea francului a coborât de la recordul de 4,5817 lei/franc atins vineri la 4,484 lei/franc, după ce moneda elveţiană s-a depreciat cu 1,2% în raport cu euro pe pieţele externe, iar leul s-a întărit faţă de euro.

    Cursul pentru francul elveţian anunţat de BNR a înregistrat recorduri succesive în aproape toate şedinţele începând de joi, 15 ianuarie, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei pentru cursul franc/euro.

    Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci. În total, 14 instituţii de credit au acordat finanţări în franci elveţieni.

    Din totalul celor 75.000 de persoane care figurează cu credite în franci elveţieni înregistrate în bilanţurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească şi 2% la OTP Bank.

    BNR a estimat o pierdere contabilă de aproape 4,3 miliarde lei (950 milioane de euro) pentru cele 11 bănci, dacă s-ar aplica la portofoliul existent conversia în lei la cursul de la momentul acordării împrumutului.

  • CNADNR vrea 5,5 miliarde lei pentru investiţii şi estimează că va încheia anul cu 450 de angajaţi în plus

    Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al CNADNR pentru acest an include surse de finanţare a investiţiilor care totalizează 5,89 miliarde lei. Din această sumă, 5,85 miliarde lei sunt alocaţi de la buget şi includ plata a 398,9 milioane lei pentru angajamente din anii anteriori.

    Comparativ, bugetul rectificat al CNADNR, aprobat la finele anului trecut, a prevăzut surse de finanţare a investiţiilor în valoare de 3,97 miliarde lei, din care 3,94 miliarde lei sunt alocaţii de la buget. Alocaţiile bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori s-au ridicat la 1,75 miliarde lei.

    La rubrica “cheltuieli pentru investiţii”, bugetul pentru 2014 indica suma de 2,39 miliarde lei, iar proiectul de buget pentru acest an propune un nivel de 5,49 miliarde lei.

    În proiectul BVC pentru 2015 sunt prognozate venituri de 5,51 miliarde lei şi un profit brut de 215,5 milioane lei, în vreme ce, în bugetul aferent anului trecut, veniturile erau estimate la 6,89 miliarde lei, iar profitul brut la 233,1 milioane lei.

    Cheltuielile cu salariile sunt estimate la 195,9 milioane lei în acest (+17,8%), iar cele cu bunurile şi serviciile sunt evaluate la 642,5 milioane lei (-33,4%).

    CNADNR estimează că va avea 6.491 de salariaţi la finele acestui an, în condiţiile în care bugetul pentru 2014 indica un număr de 6.035 de angajaţi la sfârşitul anului trecut.

    Compania de Drumuri a inaugurat 50 de kilometri de autostradă anul trecut (22 de kilometri între Orăştie şi Sibiu, respectiv 28 de kilometri între Nădlac şi Arad), mai puţin de jumătate faţă de nivelul din 2013.

    Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a declarat la jumătatea lunii ianuarie că reţeaua autostrăzilor din România, care totalizează 700 kilometri în prezent, va fi extinsă cu 50 kilometri în acest an şi cu 200 de kilometri în 2016.

    CNADNR a revenit recent în subordinea Ministerului Transporturilor, unde a funcţionat până în ianuarie 2013, când a fost trecută în administrarea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine (DPIIS), condus atunci de Dan Şova.

  • Curtea de Apel Bucureşti: Lăsat în libertate, Puţura va încerca să facă înţelegeri şi să influenţeze martorii

    Potrivit judecătorului de drepturi şi libertăţi de la CAB, care a analizat propunerea DNA de arestare a judecătorului suspendat Ovidiu Puţura, cercetarea în stare de libertate a fostului secretar de stat în Ministerul Justiţiei prezintă pericol pentru ordinea publică. Acest pericol reiese din modul şi împrejurările “săvârşirii infracţiunilor care generează un sentiment de indignare în rândul opiniei publice cu privire la modalitatea în care unii magistraţi înţeleg să-şi exercite funcţia”, conform motivării instanţei.

    În acelaşi context, judecătorul apreciază că măsura arestării preventive este proporţională cu gravitatea acuzaţiei, raportat la modalitatea de săvârşire a faptelor şi la rezonanţa socială a unor asemenea activităţi infracţionale, în contextul în care “onestitatea magistraţilor este o condiţie esenţială pentru înfăptuirea actului de justiţie”.

    “În situaţii de genul celor din prezenta cauză este imperios necesar ca statul să aibă mijloace utile pentru contracararea fenomenului corupţiei sau cel puţin limitarea efectelor acestuia, dată fiind evoluţia acestui fenomen care reprezintă o ameninţare pentru democraţie şi drepturile omului. În condiţiile în care Justiţia, ca instituţie, este în egală măsură un serviciu public, dar şi o autoritate a statului care răspunde de aplicarea legii şi stabilirea adevărului într-o cauză, exclusiv pe baza actelor aflate la dosar, implicarea persoanelor învestite cu înfăptuirea actului de justiţie în astfel de activităţi eludează însăşi normele constituţionale care impun ca Justiţia să fie unică, imparţială şi egală pentru toţi cetăţenii”, conform motivării instanţei.

    Ovidiu Puţura, acuzat de luare de mită şi trafic de influenţă, a fost arestat, în 21 ianuarie, printr-o decizie a Curţii de Apel Bucureşti.

    Decizia nu a fost definitivă, contestaţia măsurii urmând să se judece la instanţa supremă.

    Ovidiu Puţura, judecător la Tribunalul Bistriţa, fost secretar de stat şi director la Direcţia contencios din Ministerul Justiţiei, este acuzat că a primit mită foloase de 30.000 de euro pentru intervenţii într-un dosar şi că i-a cerut unei judecătoare să dea o decizie favorabilă într-o cauză în care soţia sa era reclamant.

    În acelaşi dosar, trei judecătoare din Bistriţa-Năsăud au fost audiate de procurori, care au început urmărirea penală pe numele judecătoarei Corina Iacob, de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud.

    Potrivit procurorilor DNA, în luna noiembrie 2014, Ovidiu Puţura i-ar fi promis judecătoarei Corina Iacob, de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, că, din funcţia pe care urma să o exercite în Ministerul de Justiţie sau printr-un funcţionar de legătură ce îi poate influenţa pe membrii comisiilor de examinare de la nivelul Camerelor Notarilor Publici, va face demersuri astfel încât fiul magistratului să promoveze examenul pentru notari stagiari din anul 2015, prin fraudarea acestuia.

    În schimbul intervenţiei promise, Puţura i-a solicitat judecătoarei să pronunţe o hotărâre favorabilă într-un dosar în care soţia suspectului era reclamant recurent, au scris procurorii în ordonanţa de efectuare a urmăririi penale.

    Ovidiu Puţura mai este acuzat că, în perioada 2013 – 2014, a primit de la o persoană foloase necuvenite în cuantum de circa 30.000 de euro, constând în cheltuieli aferente unor partide de vânătoare, unor sejururi la mare, un costum de vânătoare, precum şi aproximativ 30.000 de lei, pentru a interveni la judecători să dea o soluţie favorabilă într-un dosar în care persoana respectivă avea calitatea de inculpat.

    Potrivit unor documente ale procurorilor DNA, obţinute de MEDIAFAX, în 2012, Alina Ofelia Puţura, soţia fostului secretar de stat în MJ Ovidiu Puţura, a revendicat în instanţă un teren de 916 metri pătraţi, în Bistriţa. În 29 aprilie 2014, Judecătoria Bistriţa a respins acţiunea formulată de Alina Puţura, iar aceasta a atacat hotărârea cu recurs, în 5 august 2014. Tribunalul Bistriţa a stabilit termene de judecată în 16 octombrie, 27 noiembrie şi 4 decembrie 2014, iar din complet a făcut parte şi judecătoarea Corina Iacob.

    În acest context, în 4 noiembrie 2014, Ovidiu Puţura s-ar fi întâlnit cu judecătoarea Corina Iacob, în restaurantul unui hotel din Bucureşti, şi ar fi discutat despre faptul că fiul magistratului, Titus Gheorghe Iacob, nu a promovat concursul pentru dobândirea calităţii de notar stagiar, la care a participat în 22 septembrie.

    În timpul discuţiilor, fostul secretar de stat în Ministerul de Justiţie ar fi lăsat să se înţeleagă că în urma unor intervenţii, prin intermediul unui funcţionar cu influenţă la nivelul comisiei de examinare a Camerei Notarilor Publici Cluj, îl va sprijini pe fiul judecătoarei să promoveze examenul în 2015, susţin anchetatorii.

    În schimbul acestor promisiuni, judecătoarea Corina Iacob s-ar fi angajat să dea o soluţie favorabilă în dosarul soţiei lui Ovidiu Puţura, aflat la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, în stadiul de recurs, şi totodată să convingă cel puţin una dintre colegele de complet să pronunţe aceeaşi decizie.

    Ovidiu Puţura (PNL) a fost eliberat din funcţia de secretar de stat la Ministerul Justiţiei în 24 februarie 2014, funcţie pe care o ocupa din 17 mai 2012. Anterior, Puţura a fost judecător şi director la Direcţia de contencios administrativ din Ministerul Justiţiei.

    În 17 ianuarie 2014, Ovidiu Puţura a fost numit în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al companiei CFR. În aceeaşi zi, Ministerul Justiţiei preciza că Ovidiu Puţura poate fi, în paralel, şi secretar de stat în MJ şi membru în consiliul de administraţie al unei regii autonome, respectiv al CFR, după ce Guvernul a aprobat un memorandum în acest sens. Ministerul Justiţiei a transmis aceste precizări după ce presa a vehiculat, imediat după învestirea lui Ovidiu Puţura, că acesta nu poate fi membru în CA al CFR, deoarece are calitatea de judecător pe durata detaşării la MJ. În 10 martie 2014 a încetat mandatul său în Consiliul de Administraţie al CFR.

    În iunie 2014, Ovidiu Puţura a fost sancţionat cu avertisment de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru că a deţinut, în paralel, funcţia de membru în Consiliul de Administraţie al CFR şi pe cea judecător.

  • IBM va concedia peste o pătrime din personal

    În cadrul unui program de reorganizare denumit Proiectul Chrome, IBM va desfiinţa 111.800 de posturi, majoritatea din Statele Unite ale Americii

    Mutarea ar ajuta compania să se concentreze pe segmentul de cloud computing, potrivit Forbes.

    Precedentul record în materie concedieri colective este deţinut tot de IBM. În 1993, gigantul american a concediat 60.000 de angajaţi, relatează Sky News.

    Până în prezent, reprezentanţii IBM nu au făcut comentarii pe tema restructurărilor de personal, iar mai mulţi analişti şi-au exprimat deja îndoiala cu privire la numărul uriaş de angajaţi care ar putea fi concediaţi.

    IBM a înregistrat un profit net de 5,5 miliarde de dolari în ultimul trimestru al anului trecut, în scădere cu 11% de la 6,2 miliarde de dolari în aceeaşi perioadă a anului 2013. Veniturile din operaţiuni continue au coborât cu 12%, la 24,11 miliarde de dolari.