Potrivit sursei citate, tranzacţia este posibilă doar din 2016 din cauza fair-play-ului financiar, parizienii fiind nevoiţi să aştepte încheierea contracului lui Zlatan Ibrahimovici.
Messi are contract cu FC Barcelona până în 2018, cu o clauză de reziliere de 250 de milioane de euro şi, conform El Mundo Deportivo, a refuzat deja mai multe oferte de la PSG.
Astfel, numai primii doi jucători din această piaţă, MedLife şi Regina Maria, au anunţat investiţii de peste 14 milioane euro în acest an.
“2015 va reprezenta unul din cei mai importanţi ani în dezvoltarea MedLife prin prisma investiţiilor pe care vrem să le derulăm. Intenţionăm să ne consolidăm poziţia de lider pe toate segmentele de business şi să investim în reţelele proprii de clinici, spitale, laboratoare şi farmacii. În plus, vrem să derulăm 2-3 achiziţii la nivel regional. Nu excludem nici achiziţia unor pachete majoritare de acţiuni ale unor jucători din top 10 de pe piaţa serviciilor medicale, indiferent de dimensiunea acestora, în măsura în care vor exista astfel de oferte. Valoarea totală a investiţiilor va depăşi 10 milioane de euro”, declara Mihai Marcu, preşedintele Consiliului de Administraţie al MedLife.
MedLife vrea să dezvolte şi segmentul de spitale, având în plan o secţie de cardiologie intervenţională şi un spital multidisciplinar care va oferi asistenţă medicală în regim de spitalizare de zi, ambele în Bucureşti. Compania vrea să deschidă în acest an clinici în Craiova, Cluj, Piteşti, Ploieşti şi Bucureşti.
La rândul său, compania de servicii medicale private Regina Maria va derula şi în 2015 investiţii de peste 4 milioane de euro în extinderea reţelei, dar şi în consolidarea poziţiei clinicilor şi spitalelor pe care le deţine în prezent.
“Bugetul de investiţii va fi sensibil mai mare decât cel din 2014. Investiţiile vor fi în noi locaţii, în zona de spitale, pe care le avem. (…) Focusul rămâne în continuare pe calitate, pe trainingul oamenilor, pe loializarea medicilor buni, pe sănătatea femeii şi a copilului. Pe nişe nu vrem să intrăm, pentru că suntem un jucător universal. În principiu, preferăm deschiderile de clinici proprii, nu achiziţii”, a arătat Fady Chreih, directorul executiv al Regina Maria.
Chreih spune că vizează oraşele mari, care pot susţine investiţii de 800.000 – 1 milion euro în zona medicală. În prezent, compania este prezentă cu policlinici, în afară de Bucureşti, în Bacău, Braşov, Constanţa, Craiova, Cluj-Napoca şi Piteşti.
Pe partea de spitale, Regina Maria dezvoltă o nouă secţie de gastroenterologie în cadrul Euroclinic din Bucureşti, care presupune investiţii de câteva sute de mii de euro în echipamente şi un nou bloc operator. Pe viitor, compania are în plan continuarea dezvoltării zonei de pediatrie, pe chirurgie generală, ORL şi ortopedie pediatrică.
Investiţii în extinderea activităţii au anunţat şi Sanador, Gral, Medicover şi Polisano.
Totodată, atât şeful MedLife, cât şi consultantul în domeniu, Sergiu Neguţ, fost director executiv al Regina Maria, spun că vor avea loc mai multe fuziuni şi achiziţii în următoarele 12 luni şi cel puţin o tranzacţie mare în următoarele 24 de luni.
“În 2009-2010 au avut loc nişte achiziţii în piaţă, în 2010-2011 s-a văzut un val de investiţii uriaş, disproporţionat de mare comparativ cu orice perioadă anterioră şi orice perioadă de după. Investiţiile astea au rezultat, pentru că ele au fost sincronizate, iar piaţa nu a crescut la fel de repede cu ritmul investiţiilor, în rezultate financiare proaste pentru majoritatea jucătorilor din piaţă. În anii următori 2011-2012 deja au fost ani foarte proşti ca nivel de profitabilitate pentru aproape tot topul de clinici medicale private. Ce se întâmplă acum este că, prin limitarea investiţiilor, majoritatea jucătorilor pun mai puţin bani pentru dezvoltări noi şi vedem la nivel de 2013 şi 2014 o îmbunătăţire a rezultatelor financiare”, declara Neguţ în luna noiembrie.
El spune că această îmbunătăţire a indicatorilor financiari anticipează un nou val de achiziţii şi fuziuni în piaţă, influenţate şi de posibilele exit-uri ale unor fonduri de investiţii de pe piaţa de profil.
“Aceste fuziuni şi achiziţii nu ţin neapărat de ciclicitatea economiei, ci de faptul că am avut un val de achiziţii cu investitori financiari în urmă cu patru-cinci ani, asta este durata medie în care un fond ţine bani într-o investiţie, deci pentru ei ar putea fi o oportunitate de a lua în calcul un exit. Orice situaţie de acest gen atrage după sine, înainte sau după, achiziţii suplimentare de entităţi mai mici şi asta creează o oportunitate ca piaţa să înceapă să se mişte. O să vedem în următoarele 12 luni câteva fuziuni şí achiziţii în piaţă şi cu siguranţă în următoarele 24 de luni cel puţin o tranzacţie mare”, a arătat Neguţ.
MedLife şi Regina Maria au în acţionariat fonduri de investiţii. În 2006, familia Marcu a cedat 20% din acţiunile MedLife către IFC. Ulterior, în 2009, compania de administrare a investiţiilor Société Générale Assset Management (SGAM), o subsidiară a grupului Société Générale, a achiziţionat 36,25% din acţiunile MedLife, pentru aproximativ 20 milioane euro.
În 2007, 3TS Capital Partners, administratorul fondului 3i, a cumpărat 49% din acţiunile reţelei de clinici Centrul Medical Unirea (în prezent Regina Maria – n.r.), pachet vândut în 2010 fondului de investiţii Advent International. În cadrul aceleeaşi tranzacţii Advent a cumpărat şi 31% din participaţia deţinută la Centrul Medical Unirea de familia Enayati, fondatoarea reţelei. În prezent, Advent deţine 80% din Regina Maria.
Un alt jucător important este Medicover România, parte a grupului suedez Medicover, fondat de omul de afaceri Jonas af Jochnick, care mai deţine şi companiile Oriflame şi Oresa Ventures.
Cea mai mare parte a companiilor de servicii medicale private de pe piaţa locală, precum Sanador, Gral Medical, Polisano, sunt însă afaceri de familie.
Preşedintele operatorului de servicii medicale MedLife apreciază că va avea loc o repoziţionare a jucătorilor locali, aceştia urmând fie să îşi consolideze poziţia la nivel regional prin începerea unor investiţii de mari dimensiuni şi să intre în competiţie directă cu jucătorii de impact la nivel naţional, fie să se concentreze pe domenii medicale de nişă, specializate.
Piaţa serviciilor medicale private însumează aproximativ 600 milioane euro dintr-un total de peste 5,5 miliarde euro cât reprezintă întregul segment de servicii medicale (privat şi de stat).
“Scopul (sancţiunilor) nu a fost niciodată de a arunca Rusia în haos politic şi economic”, a declarat el pentru Bild am Sonntag.
“Cei care vor acest lucru vor provoca o situaţie mult mai periculoasă pentru noi toţi în Europa”, a adăugat el, subliniind că Rusia este o putere nucleară.
Scopul sancţiunilor este de a aduce Rusia la masa negocierilor în criza ucraineană.
“Cei care vor destabilizarea Rusiei din punct de vedere economic şi politic au viziuni total diferite”, a declarat el.
Unii din Europa şi Statele Unite, a avertizat el, vor pur şi simplu să îşi vadă vechiul rival Rusia în genunchi.
“Nu este în interesul Germaniei şi nici al Europei. Noi vrem să rezolvăm criza din Ucraina, nu să îngenunchem Rusia”, a explicat el.
Puterile occidentale au acuzat în numeroase rânduri Rusia de implicare activă în criza ucraineană prin furnizarea de întăriri şi arme rebelilor din est, ceea ce Moscova a dezminţit categoric.
Prezent sâmbătă la întâlnirea anuală a Asociaţiei Economice Americane, Eichengreen a declarat că ieşirea Greciei din zona euro va determina investitorii să îşi retragă depozitele din băncile din Grecia, plasamentele în acţiunile companiilor se vor reduce, toate acestea culminând, probabil, într-o serie de măsuri stricte din partea autorităţilor elene pentru controlarea fluxurilor de capital, relatează MarketWatch.
Mai mult, efectele nu vor fi limitate doar la pieţele din Grecia, deoarece investitorii vor începe să facă speculaţii în privinţa următoarei ţări care ar putea părăsi zona euro.
“Pe termen scurt, ieşirea Greciei ar echivala cu falimentul Lehman Brothers la pătrat”, a avertizat Eichengreen.
Economistul american estimează că politicienii europeni îşi vor “înghiţi nodul din gât din nou” şi vor face compromisurile necesare pentru a menţine Grecia în uniunea monetară.
“Deşi păstrarea zonei euro în forma actuală va fi un demers costisitor, dificil şi dureros pentru politicieni, destrămarea acesteia va fi încă şi mai costisitoare şi dificilă”, a spus Eichengreen.
Declaraţiile lui Eichengreen vin pe fondul speculaţiilor privind o eventuală ieşire din zona euro a Greciei. Parlamentul elen a anunţat săptămâna trecută dizolvarea sa şi organizarea alegerilor legislative anticipate la 25 ianuarie, alegeri care ar putea fi câştigate de formaţiunea de extremă-stânga Syriza, care se opune continuării măsurilor de austeritate impuse de Troica internaţională (Comisia Europeană, BCE şi FMI) în schimbul unor împrumuturi de 240 de miliarde de euro.
Cancelarul german Angela Merkel a declarat sâmbătă că Germania este pregătită să lase Grecia să iasă din zona euro dacă stânga radicală va repune în discuţie măsurile de austerite. Potrivit acesteia, guvernul german consideră aproape inevitabilă ieşirea Greciei din zona euro dacă şeful Syriza, Alexis Tsirpas, va abandona politica de austeritate bugetară şi nu va mai rambursa datoriile ţării, relatează AFP.
Prezent la întâlnirea Asociaţiei Economice Americane, Kenneth Rogoff, fost economist al Fondului Internaţional Monetar şi profesor la Universitatea din Harvard, a declarat că zona euro este “un dezastru economic”.
“Asta nu inseamnă că va fi uşor de destrămat”, a adăugat el.
Nici Martin Feldstein, profesor de economie la Universitatea Harvard, nu este mult mai optimist în ceea ce priveşte viitorul zonei euro, în ciuda măsurilor anunţate de Banca Centrală Europeană pentru stimularea creşterii economice în regiune.
“E posibil să nu existe nici o modalitate pentru a încheia criza din zonă”, a spus Feldstein, care a menţionat că implementarea unui program de relaxare cantitativă ar putea să nu aibă rezultatele scontate.
Potrivit lui Feldstein, cea mai bună soluţie pentru supravieţuirea zonei euro este ca fiecare stat în parte să implementeze propriile politici fiscale pentru a stimula cererea şi consumul, inclusiv prin reducerea taxei pe valoarea adăugată pe o perioadă de cinci ani.
Comentariile economiştilor americani au fost făcute la câteva zile după ce preşedintele BCE, Mario Draghi, a arătat că instituţia este pregătită să suplimenteze măsurile monetare de stimulare a economiei din zona euro, inclusiv prin cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale.
Şeful BCE a exclus posibilitatea destrămării zonei euro, în pofida problemelor cu care aceasta se confruntă.
“Guvernul german consideră aproape inevitabilă ieşirea (Greciei) din zona euro dacă şeful opoziţiei Alexis Tsirpas (Syriza, stânga radicală) va conduce guvernul după alegerile (legislative), va abandona politica de austeritate bugetară şi nu va mai rambursa datoriile ţării”, afirmă site-ul săptămânalului, citând “surse apropiate Guvernului german”.
Angela Merkel şi ministrul german de Finanţe Wolfgang Schäuble şi-au schimbat opiniile şi “consideră suportabilă o ieşire a (Greciei) din zona euro în urma unor progrese realizate după summitului crizei în 2012”, dă asigurări Spiegel Online.
“Riscul contaminării altor ţări este limitat, deoarece Portugalia şi Irlanda sunt considerate asanate. Pe de altă parte, MES (mecanismul european de stabilitate) furnizează un mecanism de salvare solid, în timp ce Uniunea Bancară asigură securitatea instituţiilor de credit”, ar fi dezvăluit aceste surse.
Parlamentul grec a anunţat miercuri dizolvarea sa şi a confirmat organizarea alegerilor legislative anticipate la 25 ianuarie, la care, potrivit sondajelor, Syriza este considerată favorită.
Liderul Syriza, Alexis Tsirpas, vrea să pună capăt politicii de austeritate impuse ţării sale de creditorii internaţionali (troica UE, BCE şi FMI) în schimbul unui împrumut de 240 de miliarde de euro. De asemenea, el vrea să negocieze o nouă restructurare a datoriei publice care afectează economia elenă.
Cele cinci ediţii ale catalogului 100 cei mai admiraţi CEO din România sunt dovada că admiraţia nu este un dat şi poate fi influenţată de varii factori; de la an la an clasamentul se schimbă. Faţă de anul trecut sunt 37 de noi intrări în rândul celor mai admiraţi 100, iar antreprenorii câştigă din ce în ce mai mult teren. „Ar trebui să diferenţiaţi angajaţii din corporaţii de antreprenori, care îşi asumă riscuri mai mari“, spunea recent o antreprenoare de 36 de ani.
Cred că mediul de afaceri a făcut deja acest lucru, dovadă că pe primul loc în clasamentul celor mai admiraţi manageri se află în 2014 un antreprenor, după ce poziţia a fost ocupată în 2010 şi 2011 de Mariana Gheorghe, CEO al Petrom (acum locul cinci), şi apoi, în 2012 şi 2013, de Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank (acum pe locul doi).
A cincea ediţie a catalogului 100 Cei mai admiraţi CEO din România realizat de Business Magazin a adus în fruntea clasamentului, pentru prima dată, un antreprenor. Iulian Stanciu, CEO al eMAG, cel mai mare retailer online de pe piaţă, a primit în 2014 cel mai mare număr de voturi din partea mediului de afaceri privat din România.
Topul a fost realizat pe baza voturilor a circa 200 de manageri de companii si consultanti din toate domeniile de activitate, de la multinationale la companii mici. Lista de propuneri pe care redactorii Business Magazin au realizat-o a inclus peste 250 de manageri, in functie de dimensiunea afacerii pe care o conduc dar si de dinamismul afacerii si a domeniului in care activeaza. Au fost prezenti si antreprenori care sunt recunoscuti pentru implicarea in activitatea companiei.
De profesie inginer, licenţiat al Facultăţii de Metalurgie din cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti, şi pasionat de tenis, Enoiu s-a apucat de publicitate imediat după căderea Cortinei de Fier. După absolvirea facultăţii, în 1984, a lucrat vreme de nouă luni la uzina Dacia de la Colibaşi, lângă Piteşti. S-a transferat apoi la Bucureşti, unde a lucrat tot ca inginer, la IMGB.
În 1991 românul intră în publicitate, un domeniu despre care nu se ştiau foarte multe în România. El a decis să-şi încerce norocul ca antreprenor, înfiinţând agenţia Clip. Deşi abia făcea primii paşi în domeniu, în scurt timp Enoiu a reuşit să atragă două contracte uriaşe – Xerox şi Coca-Cola.
A câştigat astfel şi atenţia reţelei internaţionale McCann Erickson, care în 1996 a preluat agenţia Clip. În cei 18 ani de prezenţă pe piaţă grupul a câştigat unele dintre cele mai mari contracte (ca Vodafone şi Coca-Cola) şi primit „Oscarul publicităţii“ la Cannes.
Bogdan Enoiu face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.
Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:
* Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .
În 2013, marca Dacia a avut în Franţa o cotă de piaţă de 4,35%.
Piaţa autoturismelor din Franţa a crescut anul trecut cu 0,5%, la 2,16 milioane de unităţi.
Doar mărcile Lancia, Jeep şi Lexus au consemnat în 2014 creşteri mai puternice ale înmatriculărilor de autoturisme noi comparativ cu Dacia, însă cu vânzări mult mai mici.
Vânzările de autoturisme ale grupului Renault, de care aparţine Dacia, au crescut anul trecut cu 5,5%, la 577.625 unităţi, iar cota de piaţă a urcat la 26,64%, de la 25,38% în 2013. Grupul Peugeot a înregistrat anul trecut o cotă de piaţă de 30,41%, iar Volkswagen de 11,85%.
În luna decembrie, înmatriculările de autoturisme Dacia noi au scăzut cu 18,8%, la 8.386 unităţi, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Piaţa franceză s-a contractat în decembrie cu 4,5%, la 200.089 unităţi.
Cele peste 180.000 de controale, realizate în perioada 1 februarie – 23 decembrie din dispoziţia şefului Poliţiei Române, Petre Tobă, au vizat depozite de cereale, unităţi de morărit, panificaţie şi patiserie, distribuitori, comercianţi, importatori, persoane fizice şi mijloace de transport.
În urma verificărilor, poliţiştii au deschis 1.903 dosare penale, dintre care 1.387 la Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale şi 140 la Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. În aceste dosare sunt bănuite 1.106 persoane.
De asemenea, au fost dte 58.665 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 14.331 la Legea 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, 380 la OUG 12/2006 privind reglementarea pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale modificată de OUG 93/2009 şi 43.954 la alte acte normative. Valoarea totală a sancţiunilor contravenţionale aplicate este de 32.569.474 de lei.
În urma aceloraşi cotroale au fost anulate sau suspendate 20 de autorizaţii de antrepozit fiscal, iar în urma neregulilor constatate a fost suspendată ori oprită activitatea la 57 de unităţi de morărit şi panificaţie. Totodată, au fost indisponibilizate sau confiscate bunuri în valoare de 30.925.502 de lei, aceeaşi măsură fiind luată şi faţă de 71 de mijloace de transport, în valoare de 1.066.450 de lei.
Tot în 2014, începând din 24 iulie, poliţiştii au verificat legalitatea transportului de mărfuri efectuat către Portul Constanţa pe cale rutieră, feroviară şi navală.
“Poliţiştii au acţionat în microfiltre pentru a verifica legalitatea documentelor şi a mărfurilor transportate. Documentele însoţitoare de transport al mărfurilor ce părăsesc incinta portuară au fost scanate, datele obţinute fiind diseminate poliţiştilor specializaţi în investigarea criminalităţii economice care au verificat operativ societăţile implicate în circuitul comercial. Totodată, în baza analizelor de risc, au fost efectuate verificări directe pentru a se stabili legalitatea operaţiunilor comerciale înscrise în documentele verificate şi a modului de evidenţiere şi declarare a veniturilor realizate”, precizează Poliţia Română.
Până la 23 decembrie, poliţiştii au controlat peste 78.600 de transporturi de mărfuri (cereale, lemn, deşeuri metalice şi nemetalice, produse alimentare şi nealimentare) şi peste 36.200 de firme destinatare ale transporturilor. În urma acţiunilor desfăşurate pentru verificarea operaţiunilor comerciale desfăşurate în Portul Constanţa, s-a constatat o creştere de 20% a exporturilor fiscalizate, faţă de perioada similară a anului trecut, mai precizează sursa citată.
Locul al doilea al topului pe anul 2014 întocmit de revista Forbes a revenit actorului Dwayne “The Rock” Johnson, cu 31,10 dolari câştigaţi pentru fiecare dolar cu care este plătit, iar locul al treilea a revenit australianului Chris Hemsworth, cu 30,70 dolari.
Locul al patrulea al topului Forbes pe 2014 a revenit actorului Vin Diesel, care a adus 26,40 de dolari pentru fiecare dolar cu care a fost plătit, iar vedeta francizei “Jocurile Foamei/ Hunger Games” Jennifer Lawrence a obţinut poziţia a cincea, cu 27,60 de dolari.
Actriţa Kristen Stewart, cu 24,90 dolari câştigaţi pentru fiecare dolar cu care este plătită, a ocupat poziţia a şasea a topului Forbes, fiind urmată de George Clooney, pe locul al şaptelea, cu 24,50 dolari.
Russel Crowe aduce un câştig de 23 de dolari pentru fiecare dolar primit, fapt care îl plasează pe locul al optulea în clasament, fiind urmat de Mark Wahlberg, cu 21,80 dolari, pe locul al nouălea, şi Christian Bale, cu 20,33 dolari câştigaţi pentru fiecare dolar cu care este plătit, pe locul al zecelea.
Topul Forbes a fost realizat pe baza câştigurilor realizate de vedete până în iunie 2014 şi sunt luate în calcul doar ultimele trei filme în care actorii au jucat. Nu au fost luate în calcul producţiile în care vedetele au roluri mici sau care au fost difuzate în mai puţin de 2.000 de cinematografe. Datele oferite de Forbes sunt un raport dintre veniturile operaţionale ale filmelor în care vedetele au apărut şi sumele cu care au fost plătite pentru a juca în aceste producţii.