BusinessMagazin

Blog

  • Rusia refuză să mai finanţeze Transnistria, care are probleme cu plata salariilor şi pensiilor

    Potrivit presei, este vorba despre 100 de milioane de dolari, bani cu care Tiraspolul intenţiona să achite pensiile, salariile şi alte plăţi sociale.

    Un motiv pentru refuzul Moscovei de a mai finanţa regiunea transnistreană ar fi că banii sunt necesari pentru a susţine Crimeea, peninsula ucraineană anexată anul trecut de Rusia.

    O altă cauză pentru decizia Rusiei ar putea fi călătoriile liderului de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, cu avioane charter, în condiţiile în care atât presa rusă, cât şi cea transnistreană au scris în ultima perioadă despre problemele economice ale Transnistriei.

    Regiunea transnistreană datorează Rusiei pentru gaz cinci miliarde de dolari. Pe fondul lipsei de susţinere din partea Rusiei, investitorii ruşi ar fi început să plece din Transnistria, iar întreprinderi mari, cum este uzina metalurgică din Râbniţa, care aduceau venituri importante la buget, riscă să se închidă.

  • Lucian Ghinea este noul preşedinte al Asociaţiei Berarii României

    ”Deşi piaţa berii a traversat în ultimii ani o perioadă marcată de scădere, sperăm ca 2015 să întrunească acele condiţii economice şi fiscale corecte care să conducă la o evoluţie pozitivă a pieţei”, a  declarat Lucian Ghinea, preşedinte al asociaţiei Berarii României.. 

    Cu un nivel zero al evaziunii fiscale pe lanţul de producţie, sectorul berii contribuie în prezent cu peste 60% din totalul accizei colectate la bugetul de stat de pe piaţa băuturilor alcoolice, aproape jumătate din preţul unei beri fiind reprezentat de taxe. Cu investiţii ce au atins până acum 1,25 miliarde euro, sectorul berii asigură direct şi indirect un număr de 69.700 de locuri de muncă, 97% din berea consumată de români fiind produsă în ţară.

    „Anul 2014 s-a dovedit a fi unul dificil pentru sectorul berii, Asociaţiei revenindu-i un rol important în iniţierea unor demersuri reprezentative pentru întreaga industrie a berii. Cel mai recent dintre acestea constă în lansarea, în luna decembrie a anului trecut, a petiţiei online Salveaza Berea. Prin intermediul acestei petiţii solicităm Guvernului stabilirea accizei la bere la nivelul minim european, un element important pentru readucerea pieţei berii pe un trend pozitiv”, a spus Constantin Bratu, director general la Asociaţia Berarii României.

    Lucian Ghinea este în prezent director general al Bergenbier SA. Lucrează în cadrul grupului Molson Coors din care face parte Bergenbier de 12 ani, cu o pauză de un an şi jumătate în perioada 2008 – 2009. De-a lungul anilor, a ocupat diverse funcţii în cadrul companiei, cea anterioară poziţiei actuale fiind aceea de financial controller al grupului. Are o experienţă în industria berii din România, dar şi în alte domenii FMCG şi retail din perioada în care a activat în domeniul consultanţei în afaceri.

    În cei zece ani de existenţă, Asociaţia Berarii României s-a impus atât la nivel local, cât şi internaţional, iar membrii săi actuali sunt: Bergenbier sa, Heineken Romania, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries şi Martens, alături de microberăria Clinica de Bere. Împreună, cei cinci producători furnizează peste 80% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociaţie fac parte şi reprezentanţi ai producătorilor de materii prime: Soufflet Malt Romania şi Asociaţia Producătorilor de Hamei.

    Cele şase companii membre ale Asociaţiei asigură peste 4.000 de locuri de muncă în cadrul celor unsprezece fabrici de bere, dintre care două microberării. Unităţile de producţie ale membrilor Asociaţiei sunt situate în Ploieşti, Constanţa, Craiova, Miercurea Ciuc, Târgu-Mureş, Pantelimon, Timişoara, Buzău, Braşov şi Galaţi, iar cele două microberării sunt situate în Cluj-Napoca şi Timişoara.

    Începând cu 2008 Asociaţia Berarii României a devenit parte a producătorilor de bere europeni, reprezentaţi prin organizaţia Berarii Europei, fondată în 1958, la Bruxelles. Membrii actuali sunt asociaţiile naţionale ale berarilor din statelor UE, alături de Norvegia, Elveţia şi Turcia. Organizaţia reprezintă interesele a peste 4.000 de producători de bere din Europa în faţa diferitelor instituţii şi organizaţii internaţionale. Mai mult, Berarii Europei reprezintă şi apără interesele a peste 2 milioane de oameni care au locuri de muncă datorită producţiei şi vânzării berii. 

  • George Maior a demisionat de la conducerea SRI

     “Directorul Serviciului Român de Informaţii, domnul George Maior, şi-a înaintat demisia de la conducerea SRI Preşedintelui României, marţi, 27 ianuarie Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, i-a acceptat demisia”, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, în 7 ianuarie, la Adevărul Live, întrebat dacă ia în calcul numirea unor noi şefi la SRI şi SIE, că săptămânile viitoare va analiza această chestiune şi va comunica concluzia, pentru că nu o are şi a adăugat că este ”o discuţie puţin artificială”.

    ”Săptămânile următoare voi analiza această chestiune şi voi comunica concluzia, pentru că nu o am”, a spus preşedintele Iohannis, întrebat dacă ia în calcul schimbarea şefilor SRI şi SIE.

    Întrebat dacă directorul SRI, George Maior, ar trebui să îşi continue mandatul sau ar trebui schimbat, în condiţiile în care acesta a anunţat că îşi depune mandatul la dispoziţia noului preşedinte, Klaus Iohannis a răspuns: ”Cred că e o discuţie puţin artificială. Postul este ocupat, SRI funcţionează în parametri buni, nu văd de ce ar trebui să forţăm o astfel de discuţie. Chiar nu simt nevoia de a face din asta o temă”.

    În 5 noiembrie, directorul SRI, George Maior, a afirmat că la învestirea noului preşedinte îşi va prezenta mandatul, spre evaluare, menţionând că, până la acel moment şi atât timp cât va fi în fruntea SRI, nu manifestă şi nu confirmă “interesul pentru un anume rol profesional în viitor”.

    “Referitor la solicitările de a comenta apariţia în spaţiul public a numelui directorului SRI, domnul George Cristian Maior, în legătură cu posibila nominalizare în funcţia de prim-ministru al Guvernului României, Serviciul Român de Informaţii face următoarele precizări: Reiterăm faptul că activitatea Serviciului Român de Informaţii are ca principiu obiectiv, respectat la toate momentele şi nivelurile, neutralitatea şi echidistanţa politică. În acest sens, subliniem hotărârea conducerii SRI de a evita implicarea în eventuale dispute cu substrat electoral, în vederea prezervării propriei misiuni, precum şi a bunei reputaţii dobândite în rândul cetăţenilor României şi al partenerilor instituţionali din ţară şi din străinătate”, se arăta într-un comunicat al SRI remis, la acel moment, agenţiei MEDIAFAX.

    SRI preciza că poziţia oficială a lui George Cristian Maior este “consecventă, aşa cum a fost aceasta exprimată atât public, cât şi în discuţii directe cu principalii beneficiari”.

    “La momentul învestirii noului preşedinte al României îmi voi prezenta, spre evaluare, mandatul de director al SRI. Este o datorie de onoare şi un obiectiv profesional legitim, după 8 ani în fruntea Serviciului Român de Informaţii. Până la acel moment şi atâta timp cât voi ocupa această funcţie, nu manifest şi nu confirm interesul pentru un anume rol profesional viitor”, a declarat Maior, citat în comunicat.

  • JLL îl numeşte pe Viorel Opaiţ business development director

    Opaiţ este absolvent al Academiei de Studii Economice, cu o experienţă de peste 10 ani în piaţa imobiliară, având în portofoliu peste 100 de tranzacţii încheiate, care însumează peste 500.000 mp de spaţii tranzacţionaţi. Pe parcursul carierei sale, numele său a fost legat de tranzacţii precum vânzarea A1 Business Park, consolidarea birourilor Vodafone, ING Bank sau Microsoft.

    Marius Scuta, national director la JLL, comentează: “După un an 2014 bun pentru JLL, în 2015 ne vom consolida echipa de specialişti, urmând să anunţăm noi seniori în cadrul companiei. Strategia noastră este de a ne extinde mai degrabă punctual decât extensiv.”

    În ceea ce priveşte piaţa imobiliară în 2015, Viorel Opaiţ, spune: ”Vom asista la dezvoltarea unor noi poluri de birouri, ca parte a provocării de a echilibra Bucureştiul din punct de vedere urbanistic şi al traficului, bazată şi pe o cerere crescută în ultimii doi ani în principal din domeniul IT şi outsourcing pentru spaţii mai flexibile şi mai uşor accesibilile pentru angajaţii lor. Pe zona industrială, am asistat anul trecut la intrarea unor noi jucători, dovada a potenţialului acestui segment. Producătorii de subansamble auto vor investi în continuare în creşterea capacităţilor din România în noul cadru politico-economic stabil, cerere care se va regăsi în viitoare trazacţii în principale oraşe din ţară.”

    Înainte de poziţia ocupată în JLL, Viorel Opaiţ a lucrat pentru o altă companie de consultanţă imobiliară din România, în cadrul departamentului de servicii corporative.

    Înregistrând venituri anuale globale de 4 miliarde dolari SUA, JLL activează în 75 de ţări şi peste 1.000 de locaţii din întreaga lume. Operând în numele clienţilor săi, compania oferă servicii de management şi servicii imobiliare externalizate, având un portofoliu de aproximativ 280 milioane m2 şi  un volum total al investiţiilor de 99 miliarde de dolari SUA rezultat din vânzări, achiziţii şi finanţări la nivel global în 2013. Divizia de management al investiţiilor – LaSalle Investment Management – administrează active imobiliare de 48  miliarde dolari SUA.

     

  • Aeroporturi cu cele mai frumoase panorame – GALERIE FOTO

  • Competence Call Center(CCC) anunţă o creştere cu 50% a numărului de angajaţi

    Biroul din Braşov are în prezent aproximativ 100 de angajaţi şi îşi propune, ca până la sfârşitul anului, să deruleze un proces intensiv prin care să îşi dubleze numărul de angajaţi. Compania doreşte să ajungă la o creştere cu 50% a numărului de angajaţi din ambele birouri.

    Competence Call Center (CCC), furnizor de servicii de suport, a deschis în iunie 2014 la Braşov al doilea centru din România, unde lucrează vorbitori de limba engleză, italiană, spaniolă, franceză, rusă sau maghiară.

    CCC va furnizează soluţii de customer service în 13 filiale din 8 ţări, în 28 de limbi strain, având în portofoliul de clienţi companii internaţionale care activează în turism, telecomunicaţii, finanţe, asigurări şi furnizează suport privind apelurile clienţilor, evaluarea nivelului de satisfacţie sau comunicarea scrisă cu consumatorii prin e-mail, chat şi social media. Cu sediul central în Viena (Austria), CCC a fost infiinţată în 1998.

  • Air France creşte frecvenţa zborurilor zilnice către Paris. Şapte curse între Bucureşti şi Paris, dintre care doar una este low-cost

    Noul zbor se adaugă celor trei zboruri efectuate de Air France şi celor două zboruri efectuate de TAROM, zilnic, pe ruta Bucureşti-Paris. Air France şi TAROM au încheiat un acord de colaborare pentru aceste zboruri, asigurând astfel conexiunea pasagerilor spre alte destinaţii intercontinentale.

    Noul zbor permite pasagerilor conexiuni mai scurte pe aeroportul francez, informează compania.

    Astfel, pasagerii români care vor dori să călătorească mai departe spre destinaţii precum Havana, Mauritius, Atlanta, Boston, Washington, New York şi San Francisco vor avea un timp de aşteptare minimum 50 de minute si maximum 2h40minute. La retur, cele mai avantajate conexiuni sunt cele din Saint Martin, Mauritius, Delhi, Hong Kong, Tokyo, Kuala Lumpur, Beijing, Shanghai, Singapore, Atlanta, New York, Cincinnati şi Montreal, cu timp de aşteptare între 55 de minute şi 2h45minute. 

    Compania Wizz Air operează zboruri de trei ori pe săptămână (marţi, joi şi sâmbătă) către aeroportul Beauvais, situat în nordul Parisului, iar compania aeriană Blue Air patru zboruri săptămânal (luni, miercuri, vineri şi duminică).

    Air France KLM transportă anual în şi din România 516.000 de pasageri. Gradul de încărcare pe cursele Air France pe ruta Bucureşti-Paris şi retur a fost în 2012 de 80,2%.

  • Vodafone România îşi extinde acoperirea serviciilor de roaming 4G la 40 de ţări

    “Oferim şi utilizatorilor din străinatate care călătoresc în România acces la reţeaua avansată 4G a Vodafone România, certificată în multiple rânduri”, a spus Ravinder Takkar, CEO al Vodafone România.

    Vodafone este primul operator din România care a lansat serviciile de roaming 4G, în noiembrie 2013. Lista completă a ţărilor în care serviciile de roaming 4G sunt active este disponibilă pe site-ul companiei.

    Vodafone România este o divizie a Vodafone Group Plc., unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicaţii mobile din lume, cu aproximativ 438 de milioane de clienţi, la 30 septembrie 2014. Vodafone are divizii în 30 de ţări de pe cinci continente şi peste 50 de reţele partenere în întreaga lume.
     

  • Foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy, condamnaţi definitiv la 4 ani de închisoare cu executare

    Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a redus astfel pedeapsa primită la fondul dosarului de fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş, de la şase ani la patru ani şi opt luni de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

    Şi în cazul lui Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, pedeapsa a fost redusă de la cinci ani la patru ani de închisoare cu executare, pentru aderare la un grup infracţional.

    Consultantul internaţional Vadim Benyatov a fost condamnat patru ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru spionaj. La fondul dosarului, Benyatov primise o pedeapsă de zece ani de închisoare cu executare. În cazul acestuia, instanţa a dispus reducerea cu şase luni a pedepsei, pentru perioada în care a fost reţinut şi arestat preventiv.

    Stamen Stanchev a primit cea mai mare pedeapsă din dosar, respectiv cinci ani şi două luni de închisoare cu executare. Instanţa i-a redus astfel pedeapsa primită la fond, de 11 ani de închisoare pentru spionaj şi iniţierea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat.

    Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în mandatul lui Nagy (cu responsabilităţi pe linia privatizării agenţilor economici în subordinea ministrului), a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare cu execure. La fondul dosarului, Donciu fusese condamnat la şapte ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

    Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), a fost condamnat la patru ani şi şase luni de închisoare cu executare. Pedeapsa i-a fost astfel redusă de la şase ani de închisoare cu executare primită la fondul cauzei, pentru trădare prin transmitere de secrete, din care i-au fost scăzute două luni, perioada arestului preventiv.

    Instanţa l-a mai condamnat pe cetăţeanul ceh Michal Susak la patru ani şi opt luni de închisoare cu executare. Susak fusese condamnat iniţial la zece ani de închisoare.

    Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra la data faptelor, cetăţean româno-englez, a primit o pedeapsă de patru ani şi şase luni de închisoare cu executare. La judecarea în primă instanţă, Flore primise o pedeapsă de nouă ani şi şase luni de închisoare.

    Gabor Kerekes a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare, pedeapsă redusă de la cinci ani de închisoare primită la instanţa de fond, pentru aderare şi sprijinire a unui grup infracţional transnaţional.

    Cetăţeanul turc Mustafa Oral a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare. Instanţa de fond îl condamnase pe Mustafa Oral la cinci ani de închisoare, pentru iniţiere şi sprijinire a unui grup infracţional transnaţional.

    Procesul “privatizărilor strategice” a început în 20 aprilie 2007 doar cu acuzaţii Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu. Aceştia au fost trimişi în judecată, în 18 aprilie 2007, sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. În acelaşi timp, s-a dispus judecarea separată a părţii din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don.

    Vadim Benyatov Don a fost trimis în judecată în 13 septembrie 2007 de către procurorii DIICOT, fiind acuzat că ar fi luat măsuri în vederea obţinerii de informaţii secrete din domeniul energetic, al economiei naţionale a României, informaţii care ar fi fost de natură să pericliteze securitatea statului.

    În 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată şi pe Codruţ Şereş, Zsolt Nagy, Gabor Kerekes, Mircea Călin Flore, Michal Susak şi Mustafa Oral.

    Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, aceştia au constituit sau aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, din care au făcut parte şi Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

    Cei şase trimişi în judecată în martie 2009 sunt acuzaţi de activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea SC Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova, aflate în portofoliul MEC-OPSPI, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii, adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării CN Poşta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la SC Romtelecom SA din portofoliul MCTI.

    Ulterior, dosarele au fost comasate, cei zece inculpaţi fiind judecaţi, în aceeaşi cauză, de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    La începutul lunii decembrie 2006, Codruţ Şereş şi-a dat demisia din funcţia de ministru. El fusese interceptat de Serviciul Român de Informaţii, în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta şi Stamen Stanchev, precum şi aranjamentele de culise privind privatizările unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotărâre de Guvern privind vânzarea pachetului de opt la sută din acţiunile Petrom.

    Codruţ Şereş a mai fost condamnat, la 31 martie 2014, de instanţa supremă, la patru ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul “Hidroelectrica”, decizia nefiind definitivă.

  • Premieră în ultimii 10 ani: S&P a retrogradat ratingul de credit al Rusiei, în categoria nerecomandată pentru investiţii

    “Flexibilitatea politicii monetare a Rusiei a devenit mai limitată, iar perspectivele de creştere economică au scăzut”, se arată într-un comunicat al agenţiei S&P, transmite Bloomberg.

    Rusia, cel mai mare exportator de petrol din lume, se află pe punctul de intra în recesiune economică, după ce preţul petrolului a scăzut la cel mai jos nivel din 2009 până în prezent.

    În plus, economia rusă a fost afectată de sancţiunile impuse Moscovei de către Statele Unite şi Uniunea Europeană, din cauza conflictului din Ucraina, măsuri care au limitat accesul companiilor din Rusia la finanţare pe pieţele financiare internaţionale şi au scăzut interesul investitorilor pentru piaţa rusă.

    Moneda rusă s-a depreciat cu 46% faţă de dolar anul trecut, în timp ce, în urma anunţului agenţiei de rating, rubla a scăzut cu 6,6%, la 68,7990 unităţi pentru un dolar.

    Ministrul rus de Finanţe, Anton Siluanov, a afirmat că această acţiune a S&P arată “un pesimism excesiv”.

    “Nu există niciun motiv ca să dramatizăm situaţia. Decizia nu ar trebui să aibă un impact serios pe piaţa de capital, întrucât jucătorii de pe piaţă se aşteptau deja la riscurile unei retrogradări a ratingului de credit al Rusiei”, a declarat Siluanov.

    La jumătatea lunii ianuarie, şi Moody’s a scăzut ratingul Rusiei cu o treaptă, de la Baa2 la Baa3, cu doar un nivel deasupra categoriei “junk”, nerecomandate pentru investiţii.

    Oficialii ruşi încearcă să limiteze cea mai mai gravă criză monetară pe care o traversează Rusia de la criza datoriilor din 1998 până în prezent. În acest sens, vicepremierul Igor Shuvalov a anunţat că guvernul de la Moscova pregăteşte un plan anticriză în valoare de 1.400 de miliarde de ruble.

    S&P estimează că economia rusă va creşte cu aproximativ 0,5% pe an până în 2018, încetinind semnificativ faţă de precedenţii patru ani, când produsul intern brut a avansat cu 2,4% anual. Ministerul Economiei din Rusia a avertizat că economia s-ar putea contracta cu 4.5% în acest an, dacă preţul petrolului rămâne în jurul valorii de 45 de dolari pe baril.