BusinessMagazin

Blog

  • Dan Şova, după consultarea dosarului său la Comisia juridică: Acuzaţiile sunt neîntemeiate

    Şova a ieşit din sala comisiei după 8 ore, precizând presei că se va pronunţa în legătură cu dosarul doar în faţa comisiei şi în plen.

    “Acuzaţiile sunt neîntemeiate. În rest, mă pronunţ mâine în faţa comisiei şi, după aceea, în faţa plenului”, a spus Şova.

    Comisia juridică a Senatului se va pronunţa prin vot, miercuri, la ora 13.00, asupra cererii DNA privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a lui Dan Şova, a anunţat preşedintele comisiei Cătălin Boboc. El a spus că, după ce va fi întocmit raportul comisiei, acesta va fi depus luni la Biroul Permanent, care va decide când va intra în dezbaterea plenului Senatului.

     

  • Ponta: Guvernul vrea să listeze în acest an până la 25% din acţiunile Hidroelectrica

    Executivul intenţionează să vândă participaţii de cel puţin 15% la Portul Constanţa şi Aeroporturi Bucureşti, prin intermediul unor oferte publice iniţiale duale la Bucureşti şi Londra, a spus Ponta în timpul unei întâlniri la Bucureşti cu presa străină, potrivit Bloomberg.

    Anul trecut, Guvernul a vândut participaţii la companiile de utilităţi Electrica şi Romgaz, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul programului standby cu FMI şi Uniunea Europeană.

    “Dorim să continuăm aceste oferte publice iniţiale de succes. Listările Romgaz şi Electrica au fost foarte utile pentru companii şi bugetul statului”, a spus Ponta.

    Şeful Executivului a adăugat că Hidroelectrica va ieşi probabil din insolvenţă în iunie şi va raporta un profit “uriaş” înainte de listare.

    Guvernul a mai convenit totodată cu Autoritatea de Supraveghere Financiară o listă de companii care ar trebui să înceapă vânzări de active sau să fie listate la bursă, precum Complexul Energetic Oltenia, a arătat premierul.

    În acordul României cu FMI era prevăzută iniţial lansarea unor oferte publice iniţiale la finele lunii iunie 2014, pentru 15% din acţiunile statului la Hidroelectrica şi Complexul Energetic Oltenia.

    Hidroelectrica a intrat pentru prima dată în insolvenţă în iunie 2012, printre principalii factori care au îngenuncheat cel mai mare producător de energie din România fiind contractele directe de vânzare a energiei la preţuri sub cele din piaţă, investiţiile fără niciun aport la capacitatea de producţie de energie a companiei sau contractele semnate cu terţii pentru lucrări de investiţii la preţuri supraevaluate.

    Compania de stat, controlată de Ministerul Energiei, a ieşit din insolvenţă la jumătatea anului 2013, după ce şase din cele zece contracte directe de vânzare a energiei au fost reziliate. Hidroelectrica a reintrat în insolvenţă la începutul anului 2014.

  • Coreea de Nord, acuzată de atac cibernetic asupra infrastructurii nucleare sud-coreene

    Atacurile ar fi avut loc în decembrie şi au fost descrise de Guvernul sud-coreean drept o “provocare clară la adresa securităţii” ţării.

    “Condamnăm terorismul cibernetic persistent al Coreei de Nord care vizează ţara noastră şi comunitatea internaţională”, afirmă Ministerul Unificării într-un comunicat. Acesta acuză Phenianul şi că ia “ostatice vieţile şi siguranţa poporului” sud-coreean.

    În decembrie, hackerii au publicat pe Twitter manuale, schiţe şi alte informaţii despre reactoarele sud-coreene, alături de informaţii personale despre angajaţii companiei.

    Echipa sud-coreeană care anchetează incidentul susţine că hackerii au încercat să perturbe funcţionarea reactoarelor care furnizează aproximativ 30 la sută din electricitatea ţării, dar nu au reuşit să treacă de sistemele de control.

    Ei susţin că hackerii au furat datele folosind adrese din China pentru a trimite aproximativ 6.000 de e-mailuri de tip phishing unui număr de peste 3.500 de foşti şi actuali angajaţi implicaţi în funcţionarea a 23 de reactoare.

    În plus, codurile folosite în atacuri sunt similare cu unele utilizate anterior de hackerii nord-coreeni şi intenţionează să “genereze tulburări sociale”.

    Acuzaţiile intervin în timp ce tensiunile din regiune sunt tot mai accentuate, pe fondul exerciţiilor militare dintre Statele Unite şi Coreea de Sud, denunţate de Phenian.

    Aceasta este totodată prima dată când Seulul a acuzat Phenianul de atacuri cibernetice asupra infrastructurii sale, citând exemple anterioare ce au vizat agenţii guvernamentale, instituţii militare, bănci, televiziuni şi site-uri de ştiri.

  • Pasajul din zona centurii Bucureşti – Domneşti va fi finalizat în 2017. Şoseaua de 260 de metri va costa 185 de milioane de lei

    “Contractul va avea o durată de implementare de 51 luni, din care 3 luni perioada de proiectare, 24 luni perioada de execuţie şi 24 luni perioada de notificare a defectelor”, arată Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, într-un comunicat.

    Lucrările de construcţie ar urma să înceapă astfel cel mai devreme în acest an şi să fie finalizate în 2017.

    “Întrucât în zona intersecţiei sunt amplasate numeroase construcţii având multiple destinaţii: unitate militară, locuinţe, depozite, clădiri industriale, etc., realizarea obiectivului va facilita accesul agenţilor economici şi al populaţiei din cartierele din zonă, va fluidiza traficul pe Centura rutieră a Bucureştiului, degrevându-se astfel străzile din interiorul municipiului. Pasajul Domneşti va rezolva o problemă acută a zonei, determinând la final, un trafic civilizat”, a declarat directorul general al CNADNR, Narcis Neaga.

    Compania de Drumuri aşteaptă oferte din partea constructorilor până la 30 aprilie.

    Licitaţia este organizată după ce locuitorii din zonă (aproximativ 20.000 de persoane) s-au plâns că nu pot circula, întrucât Prelungirea Ghencea, şoseaua care face legătura între Bucureşti şi localitatea Domneşti, are o singură bandă pe sens, iar numărul maşinilor este în creştere. În plus, spun ei, lipsa infrastructurii pietonale reprezintă un risc real pentru copiii din cartierele nou construite.

    Lărgirea la două benzi pe sens a centurii Bucureşti Sud, cu realizarea pasajului suprateran în zona centurii Bucureşti-Domneşti, a fost inclusă în 2013 pe lista proiectelor prioritare ale Guvernului pentru anul 2014.

    Indicatorii tehnico-economici ai proiectului, aprobaţi de Executiv în noiembrie 2014, arată că valoarea totală a investiţiei este estimată la aproape 250 de milioane de lei.

  • Jeremy Clarkson, despre cei care conduc Dacii: Oameni care n-au văzut asfalt în viaţa lor

    Jeremy Clarkson a creat din nou controverse după publicarea unui articol în care spune despre şoferii de automobile Dacia că “n-au văzut asfalt în viaţa lor”.

    Jeremy Clarkson vorbeşte într-un articol publicat în numărul pentru luna martie al revistei Top Gear despre călătoriile cu autobuzul, nordul Angliei şi taximetriştii londonezi ale căror maşini “miros a bolnav”, informează theguardian.com.

    “Să analizăm ce alternative avem la a călători cu propria maşină. Avem trenul, care este excesiv de scump. În prezent costă mai mult să mergi cu trenul până la Leeds (oraş aflat la 313 kilometri nord-vest de Londra, n.r.) decât te costă să rămâi unde eşti şi să cumperi o casă. Apoi avem autocarul care este plin de boli şi beţivi care vor să te înjunghie în inimă. Putem să sărim peste bicicletă, evident, ceea ce ne lasă o singură altă opţiune: să punem pe altcineva să conducă maşina în locul nostru”, a scris Clarkson în articolul din revista britanică Top Gear.

    “În Londra, sunt două tipuri de şoferi. Ai un tip care tocmai a ajuns aici dintr-o ţară despre care nu ai auzit, a cărui maşină miroase vag a ulei de lavandă şi om bolnav, care habar n-are unde merge şi nu are cum să ajungă acolo pentru că nu pune niciodată benzină de mai mult de două lire în rezervor. Apoi ai un şofer îmbrăcat la costum, conducând un Mercedes S-Class elegant care chiar ştie unde merge şi este foarte politicos, dar care te taxează cu 7.500 de lire pe milă”, a mai scris vedeta britanică.

    Jeremy Clarkson a criticat şi nordul Angliei, spunând despre şoferi că trebuie să se lupte pentru un loc de muncă cu “o jumătate de milion de Dacii înregistrate în străinătate, care sunt conduse de oameni care n-au mai văzut asfalt în viaţa lor şi care cred că limita de viteză este viteza maximă a maşinii lor. Care este de vreo 70 de kilometri pe oră (42 de mile pe oră în orginal, n.r.)”.

    Postul public britanic BBC a dispus suspendarea prezentatorului Jeremy Clarkson, starul “Top Gear”, pe fondul unei dispute violente a acestuia cu un producător, iar emisiunea programată duminică nu va fi difuzată.

    “Pe fondul unei dispute violente cu un producător BBC, Jeremy Clarkson a fost suspendat pe durata investigaţiei. Nicio altă persoană nu a fost suspendată”, a comunicat radiodifuzorul public din Marea Britanie.

    “Emisiunea «Top Gear» nu va fi difuzată duminica aceasta. Pentru moment, BBC nu va face alte comentarii”, se mai arată în comunicat.

    Nu este prima dată când starul “Top Gear” Jeremy Clarkson este în centrul unei controverse. În mai 2014, prezentatorul britanic a fost nevoit să prezinte scuze după ce folosise un termen cu caracter rasist în timpul unei filmări. În octombrie 2014, Guvernul argentinian a depus plângere oficială la BBC, acuzându-l pe Jeremy Clarkson de comportament “provocator şi insultător” în timpul unor filmări, după afişarea unor elemente sugestive, în Argentina, privind războiul din 1982 cu Marea Britanie pentru controlul asupra Insulelor Falkland (Malvine).

  • MECS: 170.837 de copii au fost înscrişi în clasa pregătitoare în prima etapă

    Elevii înmatriculaţi, numărul locurilor rămase libere şi lista copiilor neînscrişi după prima etapă vor fi afişate în intervalul 20 – 21 martie, atât în unităţile de învăţământ, cât şi pe site-urile acestora şi ale inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, precizează Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice (MECS).

    A doua etapă de înscriere se va desfăşura în perioada 24 martie – 3 aprilie, iar pe 10 aprilie vor fi afişate rezultatele finale.

    Între 13 şi 17 aprilie, inspectoratele şcolare vor soluţiona toate cazurile nerezolvate după finalizarea celei de-a doua etape de înscriere.

  • AVERILE ROMÂNILOR: Aproape 180 de cetăţeni au averi de minim 30 milioane de dolari. 2 sunt miliardari

    Totodată, în România au fost identificate 48 de persoane cu averi de peste 100 de milioane de dolari, faţă de 47 în anul anterior, şi doi miliardari. Pentru următorii zece ani, autorii studiului estimează că numărul celor cu averi de peste 100 de milioane de dolari va creşte cu 32 şi că vor fi cu trei miliardari.

    În Europa, numărul persoanelor cu active de minim 30 milioane de dolari a crescut cu 1.834 în ultimul an (de la 58.731 la 60.565) şi se estimează o creştere cu 25% în următoarea decadă. Cele mai multe persoane bogate din Europa se găsesc în Germania, aproape 11.680, urmată de Marea Britanie (10.547) şi la mare distanţă de Elveţia (4.328). La polul opus, cei mai puţini bogaţi din Europa sunt în Bulgaria (43 de persoane), Estonia (37) şi Letonia (69), potrivit studiului transmis MEDIAFAX de compania de consultanţă imobiliară The Advisers, biroul asociat al Kinght Frank în România.

    În Polonia sunt 503 de persoane cu averi de peste 30 milioane de dolari, 73 de centa milionari şi 5 miliardari, iar în Cehia trăiesc 399 de persoane cu peste 30 de milioane de dolari active, 81 cu peste 100 milionari de dolari şi 4 miliardari.

    Potrivit Knight Frank, segmentul persoanelor ultra-bogate (persoane care deţin active nete în valoare de minimum 30 de milioane de dolari) a crescut cu 3% faţă de anul trecut, la aproape 173.000. În plus, 38.300 de persoane au averi de peste 100 de milioane de dolari, cu 1.183 mai multe decât în 2013, în timp ce în întreaga lume sunt 1.844 de miliardari, cu 53 mai mulţi faţă de anul anterior.

    În ceea ce priveşte distribuţia averilor private pe continente, Europa are cei mai mulţi ultra-bogaţi, cu 60.565 de persoane, urmată de America de Nord şi Asia, cu 44.922, respectiv 42.272, potrivit datelor adunate de WealthInsight pentru raportul Knight Frank, The Wealth Report.

    Statele Unite ale Americii are cei mai mulţi milionari în dolari, cu active de minim 30 de milioane de dolari (40.581 de persoane), pe locul doi plasându-se Japonia cu 16.703 de ultra-bogaţi. Germania şi Marea Britanie urmează în top 10 şi de China (8.366 persoane) şi Canada (4.341).

    Europa numără în prezent 393 miliardari, dintre care 70 locuiesc în Germania, 81 în Marea Britanie şi 117 în Rusia.

    Londra, Hong Kong şi New York sunt destinaţiiile preferate de cei mai bogaţi oameni din lume.

  • Serialul “Game of Thrones” ar putea avea mai mult de şapte sezoane – VIDEO

    Weiss şi Benioff au declarat recent că principala lor preocupare constă în crearea unui final “potrivit şi satisfăcător” pentru “Game of Thrones”, indiferent de cât de multe sezoane ar necesita acest lucru. “Vrem să încheiem show-ul pe o notă înaltă”, a spus D.B. Weiss. “În mare, ştim deja câte ore au rămas de difuzat din acest serial. Nu vrem să adăugăm încă 10 ore la ceea ce avem deja. Aici e vorba de a găsi acel moment, cel mai potrivit (pentru încheierea serialului, n.r.), atât pentru noi, cât şi pentru HBO, dar care, înainte de toate, va fi cel mai potrivit şi pentru public”, a adăugat David Benioff.

    Inspirat din seria de romane “Cântec de gheaţă şi foc/ A Song of Ice and Fire”, de George R. R. Martin, serialul original HBO “Urzeala tronurilor” are o acţiune amplasată într-un regat fictiv, numit Westeros. Magia, aventurile eroice şi elementele fantastice vin în completarea acţiunii din “Urzeala tronurilor”.

    Cel de-al cincilea sezon al serialului “Urzeala tronurilor”, produs de HBO, va avea premiera pe micile ecrane nord-americane pe 12 aprilie.

  • Secretar de stat: MFP nu are nicio reţinere pentru ştergerea datoriilor Institutului Cantacuzino

    Secretarul de stat din Ministerul Finanţelor Publice a declarat, în Comisia de sănătate a Camerei Deputaţilor, că au fost mai multe discuţii în care s-au căutat soluţii pentru ştergerea datoriilor Institutului Cantacuzino. Specialiştii au ajuns la concluzia că există posibilitatea legală pentru a se acorda un ajutor de stat, însă pentru acest lucru este nevoie de documentare.

    “Este nevoie de un studiu, care ştiu că deja a fost cerut de către Ministerul Educaţiei şi a şi început. Acest studiu va sta la baza avizului pe care trebuie să îl dea Consiliul Concurenţei. Dacă obţinem acest aviz, noi nu avem nicio reţinere pentru a aviza ştergerea tuturor datoriilor Institutului Cantacuzino”, a spus Attila Gyorgy.

    Directorul Institutului Cantacuzino, Adrian Onu, a spus că studiul de audit a început deja de o săptămână şi ar trebui încheiat în patru săptămâni, însă compania care îl face a anunţat că încearcă să finalizeze până la sfârşitul acestei săptămâni sau începutul săptămânii viitoare.

    Directorul de producţie al Institutului, Francisc Csobor, a arătat că există un plan de afaceri gândit de specialiştii de la Cantacuzino.

    “Încă se mai poate face vaccin la Cantacuzino, dar trebuie luată o măsură în timp scurt, pentru că oamenii pleacă, iar tehnologia se degradează. Dacă depăşim un milion de doze, Institutul devine profitabil”, a spus Francisc Csobor, subliniind că acest lucru s-ar putea întâmpla în doi ani.

    Francisc Csobor a mai spus că, din calculele făcute, în primul an ar fi necesar un buget de 17 milioane de lei, din care 14 milioane pentru testare şi validare şi trei milioane pentru investiţii. În opinia sa, dacă s-ar face acest lucru, în cel de-al doilea an, Institutul Cantacuzino ar putea înregistra o producţie profitabilă.

    “Această investiţie s-ar putea recupera în patru-cinci ani”, a adăugat Csobor.

    Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că Guvernul caută soluţii pentru situaţia de la Institutul Cantacuzino, dar nu poate aloca bani direct de la buget, deoarece acest lucru ar fi considerat ajutor de stat.

    “Încercăm să găsim soluţii, în măsura în care nu avem voie să dăm bani direct de la buget, pentru că este ajutor de stat şi în măsura în care acolo nu s-au produs, deşi s-au investit bani publici, nu s-au produs vaccinuri omologate”, a spus Ponta, întrebat dacă Guvernul poate “salva” Institutul Cantacuzino.

    În 22 ianuarie, a fost semnat Memorandumul pentru reorganizarea Institutului Cantacuzino, care prevede ştergerea datoriilor către ANAF şi denumirea activităţii de sănătate publică drept serviciu de interes economic general, însă unitatea are în continuare conturile blocate.

    În octombrie 2014, Institutul Cantacuzino a fost trecut în coordonarea Ministerului Educaţiei, din cea a Ministerului Sănătăţii.

    Institutul Cantacuzino, care se număra printre cei mai apreciaţi producători de imunologice din lume, şi-a început declinul în februarie 2010, după ce Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) i-a retras autorizaţia de punere pe piaţă a produselor injectabile, inclusiv a vaccinurilor, întrucât îi expirase standardul de bune practici de fabricaţie. În aceste condiţii, unele programe naţionale de imunizare au fost blocate timp de mai multe luni, iar autorităţile au fost obligate să importe vaccin.

    Anul 2012 a fost primul în care în campania de imunizare gratuită împotriva gripei nu au mai fost folosite vaccinuri de la Institutul Cantacuzino, după ce, în ianuarie 2012, multe loturi cu doze fabricate la acest institut au fost retrase, din cauza unei concentraţii scăzute a tulpinei B, linia de producţie a fiolelor fiind ulterior închisă.

    În 2013 producţia a fost reluată fiind realizate primele 600.000 de doze, dar, la sfârşitul anului, ANM a anunţat Institutul Cantacuzino că vaccinul antigripal nu poate fi pus pe piaţă, întrucât au fost descoperite probleme. Totodată, ANM a trimis probe, pentru reverificare, la Agenţia Medicamentului din Franţa, care a comunicat, în 31 ianuarie, că vaccinul nu este conform normelor. Rezultatele au indicat faptul că vaccinul antigripal produs la Institutul Cantacuzino are peste 3.000 de unităţi per mililitru de endotoxine, faţă de sub 100 pentru un produs conform.

    În acest context, producţia de vaccin a fost oprită, iar imunizarea populaţiei se face numai cu vaccin din import.

  • Milionarul american Robert Durst, inculpat pentru trei crime după o mărturisire accidentală

    Robert Durst, în vârstă de 71 de ani, este acuzat pentru uciderea prietenei lui, Susan Berman, pentru moartea soţiei lui, dată dispărută, şi în cazul decesului unui bărbat din statul Texas, informează Euronews.

    Avocatul omului de afaceri, Dick DeGuerin, este încrezător că justiţia va stabili nevinovăţia clientului său.

    “Bob Durst nu a omorât-o pe Susan Berman, este pregătit să pună capăt zvonurilor şi speculaţiilor prin proces”, a declarat avocatul, precizând că dosarul va fi judecat în statul California.

    În anul 2003, Robert Durst a fost achitat în mod surprinzător în cazul decesului unui vecin pe care a susţinut că l-a omorât în legitimă apărare, desfigurând cadavrul pentru a-l ascunde. Instanţa a stabilit că ascunderea cadavrului s-a făcut din frică.

    Soţia omului de afaceri, Kathleen McCormack, este dispărută din anul 1982, fiind considerată moartă.

    Robert Durst a mărturisit crimele accidental, în cursul unei emisiuni televizate pentru investigarea circumstanţelor celor trei decese. Milionarul a spus singur, la baie, în timp ce avea asupra sa microfonul emisiunii: “Asta este, ai fost prins. Ce naiba am făcut? I-am omorât pe toţi, bineînţeles”.

    Agenţi FBI l-au arestat pe Durst înainte de difuzarea documentarului.