BusinessMagazin

Blog

  • Fostul preşedinte al ANSVSA Vladimir Mănăstireanu este noul director al Asociaţiei Române a Cărnii

    Mănăstireanu este absolvent al Institutului Agronomic “Ion Ionescu de la Brad”, facultatea de Medicină Veterinară din Iaşi, doctor în ştiinţe medicale veterinare şi a absolvit mai multe cursuri de specializate în managementul instituţiilor publice şi legislaţie europeană.

    Mănăstireanu a fost deputat în legislatura 2004-2008 şi a deţinut funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţă Alimentară din iunie 2013 până în noiembrie 2014, ocupând mai multe funcţii în cadrul ANSVSA încă din mai 2012.

    Vladimir Mănăstireanu s-a alăturat Asociaţiei Române a Cărnii în decembrie 2014.

  • România a înregistrat, în februarie, cea mai mare scădere lunară a comerţului cu amănuntul din UE

    La nivelul UE, comerţul cu amănuntul a stagnat în luna februarie faţă de ianuarie, pe fondul scăderii cu 0,5% a vânzărilor de produse alimentare, alcoolice şi tutun, şi al creşterii cu 0,3% a vânzărilor de combustibil şi produse nealimentare.

    Datele Eurostat arată că Letonia a înregistrat cea mai mare creştere a comerţului în perioada analizată, de 1,2%, devansând Malta şi Slovenia, ambele cu un avans de 1,1%.

    România este urmată în topul celor mai mari scăderi lunare de Portugalia, cu un declin de 1,2%, şi de Spania, cu -0,7%.

    Prin comparaţie cu luna februarie din 2014, comerţul cu amănuntul din România a urcat cu 3,3%, marcând una dintre cele mai mici creşteri din UE.

    În termeni anuali, cel mai important avans a fost înregistrat în Luxemburg (10,2%), în timp ce Slovacia este singurul stat din UE în care vânzările retail au scăzut în februarie, declinul fiind de 0,3%.

    Comerţul cu amănuntul a avansat cu 3,6% la nivelul UE în februarie faţă de aceeaşi lună din 2014, datorită creşterii cu 5,5% a vânzărilor de combustibil şi cu 4,9% a vânzărilor de produse nealimentare.

  • ANT: Costul vacanţelor în România va scădea cu peste 10% din vară, după reducerea TVA la alimente

    “Costul vacanţelor va scădea cu cel puţin 10% din vară, şi când spun vacanţe mă refer nu doar la pachetul de cazare cu mic dejun, ci la cât cheltuieşte turistul în staţiune pe mâncare şi cazare”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Mirela Matichescu, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT).

    Ea a spus că scăderea se datorează atât reducerii TVA la alimentaţie, de la 24% la 9%, încâpând din iunie, cât şi scăderii taxei pe valoarea adăugată, tot la 9%, la pachetele turistice, aplicată de la începutul anului.

    Mirela Matichescu crede că toate restaurantele din staţiuni vor ieftini meniurile din luna iunie, lucru care se va resimţi în bugetul turiştilor, unde mâncarea ocupă cel mai important loc, alături de cazare.

    “Cu aceste reduceri sperăm să intrăm într-o competiţie reală cu concurenţii noştri, în special cu Bulgaria. Măsurile disciplinare din ultima vreme, însoţite de facilităţi fiscale, vor fi benefice pentru turismul românesc. Operatorii economici vor fi motivaţi să lucreze la vedere şi să marcheze totul pe casă”, crede oficialul ANT.

    Premierul Victor Ponta a anunţat marţi că taxa pe valoarea adăugată va fi redusă la 9%, din luna iunie, pentru toate produsele agro-alimentare, inclusiv la băuturi nealcoolice şi la servicii de alimentaţie publică. El a precizat că TVA va fi redusă la toate alimentele, fără diferenţieri, pentru o aplicare simplificată, dar şi la băuturile nealcoolice şi serviciile de alimentaţie publică.

    Guvernul îşi menţine totodată intenţia de a reduce cota standard de TVA la 20%, din ianuarie, după ce în primul trimestru al acestui an încasările la buget au fost cu 5 miliarde lei mai mari faţă de trimestrul similar de anul trecut.

  • Cel mai tare cimitir din lume (GALERIE FOTO)

  • Marea Britanie începe verificarea datelor pasagerilor care părăsesc teritoriul său

    Guvernul susţine că aceste măsuri sunt necesare pentru combarea imigraţiei ilegale şi vor cauza “cât mai puţine perturbări posibile”. În prima lună vor fi scanate toate paşapoartele, dar doar 25 la sută dintre ele vor fi verificate pentru a se asigura că datele sunt reale. După o lună vor fi verificate 50 la sută, iar până la jumătatea lui iunie 100 la sută, relatează BBC News Online.

    Vor fi colectate date de la toţi pasagerii care părăsesc Marea Britanie, fie că folosesc rute aeriene, martitime sau feroviare.

    Guvernul susţine că verificările sunt un instrument pentru imigraţie, oferind indicii dacă străinii părăsesc Marea Britanie atunci când ar trebui. El susţine că datele vor “îmbunătăţi abilitatea de a identifica şi a restrânge rutele migratorii şi vizele cele mai vulnerabile la abuz”. Acestea vor ajuta, de asemenea, serviciile de securitate să “urmărească infractorii şi teroriştii cunoscuţi sau suspecţi”.

    Întrebat ce efect va avea asupra pasagerilor, John Keefe, director de Afaceri Publice la Eurotunnel UK, care gestionează şi operează tunelul prin Canalul Mânecii, a declarat că nu sunt aşteptate cozi de aşteptare lungi. Un purtător de cuvânt al P&O Ferries a declarat că firma speră ca tranziţia la noul sistem să se facă fluid.

    Noile reguli sunt aplicate în conformitate cu legea imigraţiei din 2014.

    Sistemul de informaţii prealabile privind pasagerii, introdus în 2004, oferă Guvernului informaţii despre pasagerii care intră sau ies din Marea Britanie pe cale aeriană, în timp ce verificarea ieşirilor înseamnă că vor fi strânse informaţii despre persoanele care părăsesc ţara prin orice mijloc de transport comercial. Persoanele care ajung în Marea Britanie sunt în continuare verificate.

  • Guvernul estimează un impact bugetar al reducerii TVA la 9% de 18,25 miliarde de lei cumulat până în 2018

    Astfel, pentru a doua jumătate a acestui an, când va fi aplicată cota redusă de TVA, impactul asupra bugetului va fi de aproape 2,44 miliarde lei, pentru anul viitor de 5,17 miliarde lei, pentru 2017 de circa 4,78 miliarde lei, iar pentru 2018 de 5,86 miliarde lei.

    “Se estimează că obligaţiile şi încasările la bugetul general consolidat se vor majora ca urmare a efectelor de multiplicare economică determinate de reducerea TVA, transpuse în creşterea investiţiilor şi a locurilor de muncă. Prin valorificarea de către sectorul privat a disponibilităţilor băneşti rezultate, se vor obţine venituri suplimentare de circa 1 miliard lei în anul 2015 şi în jur de 1,8 miliarde lei în perioada 2016-2018”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de modificare a Codului Fiscal privind reducerea TVA de la 1 iunie.

    Totodată, Guvernul se bazează pe încasări suplimentare ale ANAF de 5,5 miliarde lei în acest an, din care 3 miliarde lei au fost încasate suplimentar în primul trimestru, diferenţa de 2,5 miliarde lei urmând a fi obţinută până la sfârşitul primului semestru.

    Pentru anul următor, ANAF ar urma să încaseze venituri suplimentare de 14 miliarde lei, iar în perioada 2017-2019 de 18 miliarde lei, ca un efect cumulat al mai multor măsuri şi acţiuni.

    Ca urmare a măsurilor aplicate de Fisc în ultima perioadă şi pe viitor, inclusiv controale cu sancţiuni pentru neemiterea de bonuri fiscale, stimularea conformării voluntare şi a solicitării de către consumatori a bonurilor fiscale prin organizarea Loteriei fiscale, Guvernul se aşteaptă la o reducere a decalajului colectării TVA faţă de media Uniunii Europene cu 5-7 puncte procentuale în acest an, ceea ce va determina un plus de venituri de circa 4,5-6,2 miliarde lei.

    Totodată, prin extinderea la nivel naţional a proiectului destinat prevenirii şi combaterii muncii nedeclarate şi/sau subdeclarate, se estimează venituri în plus în acest an de circa 1 miliard de lei din impozitul pe venit şi 1,5 miliarde lei din contribuţii sociale.

    Conformarea voluntară privind plata impozitelor ar urma să urce cu două puncte procentuale pe an, echivalentul a 3,2 miliarde lei, ajungând la 90% la finele anului 2018. Pentru anul curent, încasările din impozitul pe profit ar trebui să fie mai mari cu circa 2 miliarde lei pe acest scenariu.

    Premierul Victor Ponta a anunţat marţi că taxa pe valoarea adăugată va fi redusă la 9%, din luna iunie, pentru toate produsele agro-alimentare, inclusiv la băuturi nealcoolice şi la servicii de alimentaţii publice. El a precizat că TVA va fi redusă la toate alimentele, fără diferenţieri, pentru o aplicare simplificată, dar şi la băuturile nealcoolice şi serviciile de alimentaţie publică.

    Guvernul îşi menţine totodată intenţia de a reduce cota standard de TVA la 20%, din ianuarie, de la 24% în prezent, după ce în primul trimestru al acestui an încasările la buget au fost cu 5 miliarde lei mai mari faţă de trimestrul similar de anul trecut.

  • Piaţa petrolului: tranzacţia Shell – BG este doar începutul, peştii încep să se devoreze unii pe ceilalţi

    Noua companie urmează să depăşească Chevron, aflată pe locul doi în topul capitalizării bursiere a companiilor petroliere, după Exxon Mobil. Shell va plăti suma în numerar şi acţiuni. Acest preţ este cu 50% mai mare decât preţul acţiunilor BG la închiderea şedinţei de tranzacţionare de marţi, 7 aprilie.

    De asemenea, noua companie va deveni cel mai mare producător de gaze naturale lichefiate, potrivit CEO-ului Shell, Ben van Beurden. Shell încearcă să-şi revină după ce anul trecut producţia s-a situat la cel mai slab nivel din ultimii 17 ani, urmând ca rezervele de petrol şi gaze naturale ale companiei să crească cu 28% în urma preluării grupului britanic BG.

    Pe de altă parte, tranzacţia are îi un călcâi al lui Ahile: BG Group are un parteneriat cu Petrobras, compania braziliană de stat, pentru dezvoltarea unor terenuri petroliere cu un potenţial extrem de ridicat. Dar petrobras este în mijlocul unui scandal uriaş de corupţie şi afacerea cu BG ar putea cădea. În acelaşi timp şi investiţiile majore făcute de BG în Australia pentru producerea de gaze naturale sunt puse sub semnul întrebării, din cauza preţurilor scăzute ale gazelor.

  • Firmele care angajează tineri până în 24 ani vor primi timp de un an 200 euro şi 500 lei lunar per angajat

    Programul, de care este estimat că vor beneficia 441.000 de tineri cu vârsta cuprinsă între 16 şi 24 de ani, a fost lansat, miercuri, la Palatul Victoria, de către ministrul Muncii, Rovana Plumb, în prezenţa premierului Victor Ponta şi a vicepreşedintelui Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, comisar european pentru moneda euro şi dialog social.

    “Întregul program este construit în trei trepte – consiliere, înregistrare şi angajare – şi presupune sprijin financiar şi îndrumare competentă pentru fiecare din cele trei etape, plecând de la finanţarea uceniciei şi a stagiilor pentru viitorii angajaţi, mergând la finanţarea prin prime de mobilitate şi prime de instalare, dar şi subvenţii acordate angajatorului. De asemenea, sunt alocate fonduri pentru dezvoltarea de start-up-uri prin pachete integrate până la 30.000 de euro pe persoana”, a spus Rovana Plumb.

    Programul mai prevede ca angajatorul care menţine locul de muncă mai mult de 18 luni să fie scutit de plata contribuţiei la şomaj pentru 24 de luni. În ceea ce priveşte cursurile de ucenicie, angajatorii vor primi lunar 250 de euro şi 300 de lei pentru o perioadă de 1-3 ani, iar pentru stadii de specializare, 300 de euro şi 750 de lei.

    Potrivit ministrului Muncii, campania de promovare a programului se va desfăşura în primul rând în mediul online, respectiv pe Facebook, Youtube, Google, e-jobs, best-jobs, pe siteul Comisiei Europene şi pe siteul “garantiipentrutineri.ro”, dar vor fi afişate informaţii despre program şi în staţiile de metrou şi autobuz din Bucureşti, precum şi în staţiile de autobuz din 10 oraşe ale ţării.

    În alocuţiunea sa, premierul Victor Ponta a spus că cel mai important obiectiv al Guvernului este acela de a crea locuri de muncă şi a pus accent pe ocuparea forţei de muncă a tinerilor.

    “Chiar dacă tinerii, acum, în România, au noi oportunităţi, în special în domeniu IT, dar şi în zone productive, trebuie şi se poate face mai mult, iar programul pe care astăzi îl lansăm (…) este un program foarte clar şi foarte simplu: 470 de milioane de euro, bani puşi la dispoziţie de Comisia Europeană, pentru 400.000 de aplicanţi tineri care vor primi consiliere, vor avea subvenţii pentru a-şi găsi şi a păstra un loc de muncă plătit decent şi pe o perioadă cât mai lungă de timp”, a afirmat Ponta.

    La rândul său, vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a remarcat că implementarea programului a fost relativ scăzută în statele UE, în pofida faptului că şomajul în rândul tinerilor este o problemă stringentă la nivelul UE şi el a adăugat că este important ca programul să fie cunoscut, mediatizat, în rândul tinerilor.

    Programul se va desfăura până în 2018, iar România se alătură altor trei ţări, respectiv Finlanda, Letonia şi Portugalia, care l-au lansat.

  • Americanii au dat în mintea copiilor: cele mai vândute două cărţi pe Amazon sunt de colorat – FOTO

    Mai mult, fanii au început să posteze fotografii cu realizările lor. Fără a ne hazarda, ne mulţumim să remarcăm că” unu – pasiunea pentru colorat poate însemna o renaştere a spiritului artistic, dar şi doi – un soi de regresie a rasei umane. Sau nu.

  • CJ Ilfov oferă finanţări de 1.000.000 de euro pentru 40 de debutanţi în afaceri

    Prima etapă va include selecţia a 400 de tineri care vor să devină antreprenori şi organizarea unei sesiuni de cursuri de antreprenoriat timp de două săptămâni. La cursuri, tinerii vor învăţa inclusiv cum să scrie un plan de afaceri. Cea de-a doua etapă va debuta după încheierea cursurilor şi realizarea planurilor de afaceri şi va include selecţia a 40 de planuri de afaceri care vor primi fiecare până la 25.000 euro finanţare europeană.

    Scopul proiectului este reducerea gradului de şomaj în rândul tinerilor prin crearea a minim 80 de locuri de muncă noi, încurajarea iniţiativei antreprenoriale, dezvoltarea abilităţilor manageriale pentru 400 de tineri, creşterea numărului de întreprinderi şi susţinerea antreprenoriatului.

    Cei 40 de tineri selectaţi de comisia de specialitate îşi vor deschide o firmă, vor asigura activitatea business-ului pentru cel puţin trei ani şi vor investi cei 110.000 de lei în activitatea şi dezvoltarea afacerii. Noii antreprenori vor trebui să angajeze minim două persoane, locuri de muncă pe care vor avea obligaţia să le păstreze minimum şase luni după încheierea proiectului. Vor avea prioritate la finanţare domenii precum IT&C, turism şi ecoturism, textile şi pielărie, lemn şi mobilă, industrii creative, auto, procesarea alimentelor şi băuturilor, sănătate şi produse farma, energie şi management de mediu, agricultură, silvicultură, acvacultură, biofarmaceutică şi biotehnologii.

    Proiectul „Antreprenoriatul – şansa unui viitor mai bun pentru tineri” este finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Axa prioritară 3 „Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor”, Domeniul major de intervenţie 3.1 „Promovarea culturii antreprenoriale” şi este derulat în parteneriat cu asociaţiile Travel Focus şi Excelsior.

    Investiţia în propria afacere este considerată printre cele mai avantajoase din economie de către 46,7% din români, arată un studiu Novel Research dn octombrie 2013, pe un eşantion de 1.012 respondenţi. Astfel, 28% dintre români consideră că pornirea unei afaceri presupune o investiţie de până la 15.000 de lei (aproximativ 3.350 de euro). Aproximativ jumătate dintre cei chestionaţi plasează investiţia pentru începerea unei afaceri între 15.000 şi 50.000 de lei (3.350 – 11.150 de euro), iar 24,3% consideră că este nevoie de o finanţare de peste 50.000 de lei (aproximativ 11.150 de euro). 24,2% dintre români ar obţine această investiţie iniţială necesară pornirii propriei afaceri din împrumuturi de la prieteni sau membri ai familiei, 22,1% ar apela la programe guvernamentale şi 20,7% la fonduri de investiţii pentru afaceri. Unul din cinci români consideră contextul economic actual oportun pentru deschiderea unei afaceri, mai arată acelaşi studiu. La finele anului 2013, 10,4% dintre români spuneau că au în plan să pornească o afacere în următorul an, iar alţi 2,4% au demarat deja acţiunile necesare. Peste un sfert declarau că sunt interesaţi şi pregătiţi să devină antreprenori, însă nu considerau că vor realiza acest lucru în decurs de un an.