BusinessMagazin

Blog

  • Complex de 324 locuinţe în zona Mihai Bravu. Cum va arăta proiectul de 20 de milioane de euro – VIDEO

    Complexul, denumit GViTown, cuprinde 324 de locuinţe, este construit pe Şoseaua Vântului din sectorul 3, şi este dezvoltat în parteneriat cu firma Real-Sol, deţinută de Shimon Galon, fostul şef al companiei de dezvoltare imobiliară GTC.

    Proiectul fi dezvoltat în patru faze, în primă etapă urmând să fie construite 81 de apartamente – studio-uri şi apartamente cu 2 camere, cu suprafeţe începând de la 50 metri pătraţi.

    “Am început deja construcţia complexului şi avem încredere că este un produs bun, bine adaptat pieţei româneşti. Este un moment bun ca dezvoltatorii să reia proiectele începute în România înainte de izbucnirea crizei, având în vedere că cererea de locuinţe noi este încă uriaşă, în timp ce dezvoltările de calitate au fost modeste în ultimii şase-şapte ani”, a declarat, într-un comunicat Galon.

    Preţurile de vânzare a locuinţelor din complex încep de la 54.500 de euro, iar finalizarea primei etape a proiectului este prevazută pentru primavara anului viitor, urmând ca livrarea completă să se realizeze la sfârşitul anului 2017.

    Proiectul va fi lansat la ediţia din această primăvară a Târgului ImobiliarNaţional – tIMOn care va avea loc între 16 şi 19 aprilie, în Piaţa Constituţiei.

    Gindi Group este specializat în domeniul construcţiilor rezidenţiale de lux, dar şi pentru clasa medie, iar în ultimii zece ani a dezvoltat peste 5.500 de apartamente în 12 oraşe din Israel, inclusive Tel Aviv.

    Proiectul GViTown este primul dintr-o serie de investiţii pe care Gindi Group intenţionează să le realizeze pe piaţa românească, potrivit reprezentanţilor companiei.

    Firma Real-Sol, înfiinţată anul trecut de Shimon Galon, care a fost implicat în dezvoltarea mai multor proiecte imobiliare, precum complexul de birouri City Gate din Bucureşti, America House şi Europe House, dar şi complexul de locuinţe Rose Garden de lângă Obor, asigură servicii integrate în domeniul imobiliar – financing, engineering & marketing – atât pentru dezvoltatori cât şi pentru clienţii finali.

  • Elveţia a acordat României finanţări de aproape 200 de milioane de euro în programul de cooperare

    Angajarea întregii contribuţii elveţiene reprezintă baza pentru asigurarea unui grad înalt de absorbţie. Factorul decisiv în reuşita angajării totale a fondurilor constă în cooperarea excelentă dintre autorităţile române şi cele elveţiene, precum şi între autorităţi şi sectorul nonguvernamental. Autorităţile române şi elveţiene vor urmări în continuare respectarea angajamentelor asumate prin proiecte, astfel încât etapa de implementare să aducă progrese concrete pentru dezvoltarea domeniilor care beneficiază de finanţare.

    Peste 200 de proiecte au fost aprobate în perioada de angajare. Domeniile şi proiectele au fost selectate din perspectiva relevanţei lor pentru dezvoltarea României: promovarea creşterii economice şi susţinerea mediului de afaceri, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, promovarea gestionării durabile a energiei, îmbunătăţirea siguranţei şi securităţii publice, educaţie, cercetare şi susţinerea societăţii civile.

    Cele mai importante proiecte finanţate de statul elveţian în România sunt:

    Metrorex

    • Suma totală a proiectului: CHF 12’400’000
    • Contribuţia elveţiană : CHF 8’500’000
    • Durata proiectului: 2013-2016

    Bucureştiul se confruntă cu dificultăţi tot mai mari în asigurarea transportului public de bună calitate pentru cetăţenii săi. Îmbunătăţirea şi extinderea reţelei de metrou este prin urmare imperativă. Prin proiectul Metrorex, Elveţia sprijină elaborarea de studii de pre-fezabilitate şi fezabilitate pentru extinderea liniei M4 de la staţia Gara de Nord la staţia Gara Progresu, care va lega centrul oraşului de zona de sud a Bucureştiului.

    Poliţia comunitară

    • Suma totală a proiectului: CHF 2’320’000
    • Contribuţia elveţiană : CHF 1’970’000

    Din anul 2000 Elveţia a sprijinit Poliţia Română în introducerea poliţiei comunitare în oraşe; prezentul proiect ţinteşte la extinderea acestei abordări la zonele rurale prin furnizarea training-ului necesar şi sprijinului logistic pentru 97 de comune sărace. O atenţie specială este acordată îmbunătăţirii înţelegerii dintre poliţie şi grupurile de populaţie dezavantajate, cum ar fi minoritatea romă.

    Programul pentru întreprinderi mici şi mijlocii

    • Suma totală a proiectului: CHF 35’000’000
    • Contribuţia elveţiană : CHF 24’500’000

    Întreprinderile mici şi mijlocii joacă un rol cheie în dezvoltarea economică a României. Totuşi, dificultatea în accesarea unui capital de investiţie pe termen lung în condiţii rezonabile le restricţionează abilitatea de a-şi realiza potenţialul. Acest proiect furnizează prin intermediul CEC Bank împrumuturi de pâna la 100.000 franci elvetieni IMM-urilor din industria manufacturieră, precum şi din sectoarele turism, sănătate şi cleantech.

    Uită-te la abilităţi, uită dizabilităţile 

    • Suma totală a proiectului: CHF 292’709.55
    • Contribuţia elveţiană: CHF 249’974

    Sunt mai mult de 137.000 de români cu dizabiltăţi fizice, inclusiv utilizatori de scaune cu rotile. Aceştia rămân unul din grupurile sociale cele mai vulnerabile. Scopul proiectului este de a sprijini practicienii români printr-un parteneriat cu o instituţie elveţiană specializată să incorporeze principii orientate pe abilităţi în servicille furnizate pentru cei cu dizabilităţi fizice.

    zefiR – Împreună pentru abilitare

    • Suma totală a proiectului: CHF 3’397’216
    • Contribuţia elveţiană : CHF 3’000’000

    În România, unul dintre grupurile cele mai vulnerabile în termeni de excludere socială şi discriminare sunt romii. Prin proiectul zefiR comunităţile selectate din judeţele Dolj, Gorj şi Olt au primit acces îmbunătăţit la educaţie de calitate în grădiniţe şi şcoli primare, ca şi la servicii de sănătate. Prin proiect aceştia sunt împuterniciţi să identifice şi să se ocupe de problemele cu care se confruntă comunitatea.

    Calitatea şi performanţele sistemului de iluminat public din municipiul Suceava vor fi îmbunătăţite semnificativ printr-un proiect din cadrul Programului de Cooperare Elveţiano – Român vizând reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse.

    Proiectul vizează instalarea a peste 3.800 de corpuri de iluminat cu tehnologie LED, coordonate printr-un sistem de telemanagement specializat.

    În afara îmbunătăţirii aspectului şi a siguranţei traficului rutier şi pietonal din Suceava, prin acest proiect sunt estimate economii anuale de peste 1.000.000 de lei la costurile de întreţinere, un consum de energie redus cu peste 60% şi o reducere a poluării, faţă de actualul sistem, cu peste 1.400 de tone de CO2 în fiecare an.

    Proiectul se va derula pe o perioadă de 18 luni, având un buget total de 6.417.314 CHF, din care 5.238.108 CHF reprezintă grantul acordat de Elveţia.

    În acest sens, în data de 2 aprile 2015, Acordurile de Proiect şi de Implementare ale proiectului „Management modern şi eficient al iluminatului public din municipiul Suceava” au fost semnate la Bucureşti de către Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice din Elveţia, prin intermediul Ambasadei Elveţiei, alături de Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de Unitate Naţională de Coordonare, de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), în calitate de Organism Intermediar, şi de Municipiul Suceava, în calitate de Beneficiar.

    În data de 2 aprilie 2015, Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice al Elvetiei şi Guvernul României au semnat Acordul de proiect pentru Instituţionalizarea European Energy Award în România.

    Obiectivul acestui proiect cu un buget de 411.765 CHF (din care 350.000 CHF reprezintă grantul elveţian) este crearea, prin intermediul unui parteneriat instituţional cu o organizaţie din Elveţia, unei entităţi (ROEEA) care va implementa la nivel naţional conceptul de European Energy Award (EEA), în conformitate cu practicile şi procedurile europene.

    ROEEA va desfăşura, printre altele, activităţi de: sprijinire a oraşelor din România în gestionarea politicilor în domeniul energiei şi schimbărilor climatice prin utilizarea instrumentelor EEA, facilitare a schimbului internaţional de experienţă cu oraşe europene care implementează în mod activ politici în domeniul energiei, facilitare a parteneriatelor între oraşe din Elveţia şi România vizând domenii precum urbanizare şi energie, şi sprijin în vederea consolidării capacităţii administrative a consultanţilor români şi a administraţiilor oraşelor în materie de dezvoltare energetică sustenabilă.

  • Asociaţie: Vânzările de ouă au crescut cu 50% înaintea Paştelui

    El spune că într-o lună obişnuită se vând în România aproximativ 120 de milioane de ouă, dar cu o lună înainte de Paşte vânzările cresc cu 50%.

    “Astfel, în ultima lună s-au vândut în România peste 180 de milioane de ouă, şi ne referim doar la cele din ferme, nu şi la ce vând ţăranii”, a spus Van.

    Acesta a adăugat că preţul de vânzare la poarta fermei este de 0,24 lei bucata, dar în magazine ouăle se vând cu peste 0,5 lei.

    Din aceste date reiese că românii plătesc special pentru cele 60 de milioane de ouă cumpărate pentru Paşte în jur de 7 milioane de euro.

  • Ungaria vrea să construiască o instalaţie de eliminare a combustibilului nuclear uzat

    Construirea instalaţiei pentru combustibilul uzat de la Centrala Nucleară de la Paks ar putea creşte costurile viitoarei extinderi a centralei cu jumătate, subliniază Nepszabadsag.

    Potrivit publicaţiei, nicăieri în lume nu operează vreo instalaţie de stocare pe termen nedefinit a deşeurilor nucleare puternic radioactive, însă se construiesc asemenea instalaţii.

    O asemenea instalaţie destinată combustibilului nuclear uzat de la cele patru reactoare ale centralei de la Paks ar costa aproximativ 1,671 miliarde de forinţi (peste 5,6 milioane de forinţi.

    Publicat a efectuat acest calcul pe baza unor date de la Fundaţia Energetică Levai Andras din cadrul Academiei ungare de Ştiinţă şi de la compania ungară de stat pentru managementul deşeurilor radioactive RHK.

    Fundaţia a estimat costurile capacităţii suplimentare cauzate de extinderea centralei nucleare de la Paks la suma de 1,150 miliarde de forinţi (aproximativ 5 milioane de euro).

  • Eric Olsen, vicepreşedinte Lafarge, va fi desemnat CEO-ul LafargeHolcim, după realizarea fuziunii

    Eric Olsen (51 de ani) este în prezent vicepreşedinte Lafarge, fiind responsabil pentru operaţiunile din mai multe state, printre care Franţa, SUA, Brazilia şi Egipt.

    El a intrat în grupul francez în 1999 şi este membru al comitetului executiv Lafarge din 2007.

    “Datorită experienţei şi expertizei deţinute pe pieţele noastre cheie, Olsen este cea mai potrivită persoană pentru a conduce noua companie”, afirmă, într-un comunicat, Wolfgang Reitzle, preşedinte al board-ului Holcim şi viitor co-preşedinte al LafargeHolcim.

    La rândul său, CEO-ul şi preşedintele Lafarge, Bruno Lafont, afirmă că are încredere în abilităţile viitorului director general de a contribui la dezvoltarea cu succes a noului grup. Lafont ca prelua poziţia de co-preşedinte al companiei rezultate în urma fuziunii.

    Holcim (Elveţia) şi Lafarge au convenit în aprilie 2014 o fuziune prin schimb de acţiuni, care ar crea cel mai mare producător de ciment din lume, cu vânzări anuale de aproximativ 40 de miliarde de euro.

    În luna decembrie a anului trecut, Comisia Europeană a aprobat fuziunea, care urma să se încheie în prima jumătate a acestui an, însă obţinerea acordului instituţiei europene a depins de renunţarea la unele dintre activele deţinute de cei doi mai producători de ciment la nivel mondial.

    În aceste condiţii, în luna februarie, Holcim şi Lafarge au ajuns la un acord cu producătorul irlandez CRH pentru ca acesta să cumpere cea mai mare parte dintre activele scoase la vânzare de cele două companii, inclusiv pe cele din România, pentru 6,5 miliarde de euro.

    În România, producătorul irlandez va prelua activele companiei franceze Lafarge, şi anume două fabrici de ciment, de la Medgidia şi Hoghiz, şi staţia de măcinare de la Târgu Jiu.

    Activele Holcim din România includ două fabrici de ciment, în Câmpulung şi Aleşd, o staţie de măcinare şi un terminal de ciment la Turda, 13 staţii ecologice de betoane, trei staţii de agregate, două staţii de lianţi speciali şi un terminal de ciment în Bucureşti.

    La 20 martie, Holcim şi Lafarge au ajuns la un acord privind revizuirea condiţiilor fuziunii anunţate anul trecut, după ce producătorul elveţian de ciment Holcim a arătat că nu va continua procesul de fuziune cu Lafarge în lipsa modificării înţelegerii iniţiale.

    Noii termeni ai înţelegerii prevăd o rată de schimb a titlurilor celor două companii de 9 acţiuni Holcim pentru 10 acţiuni Lafarge.

    Compania Eurocement Holding, al doilea mare acţionar al Holcim, va vota împotriva fuziunii producătorului elveţian de ciment cu grupul francez Lafarge, în cazul în care termenii acordului nu vor fi din nou modificaţi, potrivit unei surse apropiate situaţiei, citate de Wall Street Journal la finele lunii martie.

    Eurocement, care deţine 10,82% din acţiunile Holcim, considera că termenii acordului continuă să subevalueze compania elveţiană, în pofida revizuirii acestora.

    Unul dintre subiectele controversate a fost rolul directorului general al Lafarge, Bruno Lafont, care trebuia iniţial să conducă grupul nou format, dar care va deveni, potrivit acord revizuit, co-preşedinte fără rol executiv.

  • A pornit firma cu bani împrumutaţi şi a ajuns la vânzări anuale de peste 20 milioane euro

    Potrivit firmei, avansul evoMAG va fi superior evoluţiei pieţei de retail online IT&C, pentru care este estimat un avans de 10 – 15%. evoMAG.ro a realizat în 2014 o cifră de afaceri de 17 milioane euro.

    “Avem toate premisele să credem că anul acesta va fi superior lui 2014 din punct de vedere al vânzărilor. Spre exemplu, în 2014 am avut cu 30% mai multe comenzi decât în 2013. Iar anul acesta, spre deosebire de începutul anului trecut, avem cu 50% mai multe comenzi. Ne vom orienta în 2015 pe diversificarea portofoliului de produse, proces început încă de anul trecut, odată cu vânzarea produselor din segmentul auto, din zona decoraţiunilor interioare, securitate şi electrocasnice mari. Anul acesta vor intra în oferta noastră şi cărţi, articole sportive, îmbrăcăminte, încălţăminte şi dispozitive wearables”, a declarat Mihai Pătraşcu, directorul executiv al evoMAG.

    Potrivit sursei citate, creşterea numărului de achiziţii online coincide cu o scădere a valorii medii a unei comenzi, iar această tendinţă se va menţine pe întreg parcursul anului, în măsura în care achiziţiile din magazinele online se fac într-un ritm mai alert în comparaţie cu anii trecuţi.

    O altă tendinţă care va lua amploare anul acesta este utilizarea altor tipuri de platforme pentru navigarea şi finalizarea comenzilor în magazinele online, arată evoMAG.

    “Traficul de pe dispozitivele mobile s-a dublat în ultimul an. Astfel, în ianuarie 2014, 11% din traficul evoMAG era generat de platformele mobile. Un an mai târziu, această pondere ajunsese la peste 21%, iar la finalul lui 2015 credem că va urca la 30 – 35%. Acesta este un semn clar că pe parcursul acestui an şi în viitor, tot mai multe comenzi vor fi făcute de pe telefoanele mobile, iar mesajele şi ofertele noastre sunt văzute mult mai rapid ca în trecut”, mai spune Mihai Pătraşcu, precizând că fidelizarea clienţilor este cea mai mare provocare pentru anul în curs.

    Magazinul online are disponibile la vânzare un număr de peste 130.000 de produse din domeniile IT&C, electrocasnice, auto, de îngrijire personală, electrocasnice mari şi produse destinate nou-născuţilor şi este vizitat zilnic de peste 50.000 de persoane.

    Magazinul este deţinut de firma Evolution Prest Systems, controlată de Mihai Pătraşcu.

  • Deficit comercial de 384 milioane de euro în februarie. Importurile au crescut mai mult decât exporturile

    Faţă de luna ianuarie, exporturile au crescut cu 4,9%, iar importurile cu 9,4%, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    În primele două luni, exporturile FOB au însumat 8,57 miliarde euro, cu 3,6% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar importurile CIF au totalizat 9,13 miliarde euro, în creştere cu 3,3%.

    Astfel, deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada analizată a fost de 563,3 milioane euro, mai mic cu 4,7 milioane euro decât cel înregistrat în primele două luni din 2014.

    Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra-UE28) în ianuarie-februarie a fost de 6,35 miliarde euro la expedieri şi de 7,1 miliarde euro la introduceri, reprezentând 74,1% din total exporturi şi 77,7% din total importuri.

    Valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra-UE28) în intervalul menţionat a fost de 2,22 miliarde euro la exporturi şi de 2,03 miliarde euro la importuri, reprezentând 25,9% din total exporturi şi 22,3% din total importuri

    Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (43,9% la export şi 36,9% la import) şi alte produse manufacturate (33,7% la export şi respectiv 31,3% la import).

  • Investiţii de 850.000 de euro în reţeaua Stihl, în 2015

    “Ne concentrăm pe dezvoltarea de astfel de magazine, centre de vânzare şi consultanţă pentru companiile şi consumatorii casnici care deţin sau se gândesc să achiziţioneze motounelte. Aceste magazine sunt localizate în toată ţara, cu precădere în marile oraşe reşedinţe de judeţ şi în Bucureşti. Investiţia în magazine vine cu un efort consistent atât din partea noastră, cât şi de la partenerii pe care îi avem. O parte din dealerii noştri aveau deja prevăzute astfel de investiţii,” declară Ioan Mezei, director general al Stihl România.

    Un alt program pe care Stihl îl dezvoltă intens în spaţiul de service este cel de diagnoză tehnică. Investiţiile în echipamentele de investigaţie au fost iniţiate acum un an şi vor continua în 2015, cumulând până la finalul anului aproximativ 50.000 mii euro. “Până la sfârşitul anului, 90 de ateliere Stihl din România vor avea echipamente IT cu soft specializat pentru service-ul modelelor de motounelte dotate cu subansamble electronice. Toate aceste reconfigurări tehnice împreună cu respectarea planului de business, vor duce în final la volume mai mari şi la afaceri durabile,” declară Ioan Mezei.

    Este evident că pe piaţa din România concurenţa devine din ce în ce mai puternică pe segmentul motouneltelor. Alegerea unui echipament adecvat nevoilor fiecărui client ţine de gradul de competenţă a “omului de la raft” în cele mai multe cazuri, dar şi de nivelul reputaţiei în ceea ce priveşte calitatea personalului din service. “Un rol important în reuşita programului nostru de dezvoltare îl va avea şi investiţia în pregătirea personalului din reţeaua distribuitorilor. Această pregătire va înseamna creşterea eficienţei dealerilor, deci o performanţă economică mai bună,” adaugă Ioan Mezei.

    În prezent, reţeaua Stihl din România este formată din 200 de dealeri, care operează 300 de magazine şi spaţii de service. Stihl este o afacere de familie originară din Germania, fondată în 1926 de către Andreas Stihl. Veniturile grupului  în 2013 au fost de 2,8 miliarde de euro, în creştere cu 1,4% faţă de 2012. Compania are peste 13.800 angajati, deţine 6 fabrici, 34 de centre naţionale de vânzare, fiind în contact cu  120 de importatori şi având o prezenţă în 160 de ţări. Filiala din România este o companie deţinută 100% de firma mamă şi a fost înfiinţată în 1997. În prezent Stihl România importă motounelte sub brandurile Stihl şi Viking.

  • Ponta a schimbat conducerea Agenţiei de Cadastru, la propunerea lui Dragnea

    Agenţia funcţionează în subordinea Ministerului Dezvoltării.

    În iunie anul trecut, Marius Ursu era numit din nou director general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, la doar trei luni după ce demisionase de la conducerea aceleiaşi instituţii, actul de numire fiind semnat de Ponta, după ce tot Ponta îl revocase de la ANCPI.

    În decizia premierului prin care Marius Ursu era reinstalat la şefia ANCPI se arăta că numirea este efectuată la propunerea vicepremierului Liviu Dragnea.

    Pe 24 martie 2014, Marius Ursu demisionase de la ANCPI, post pe care îl ocupa de doi ani, iar Ponta semnase decizia de revocare, la cerere, pe 27 martie, atribuţiile de conducere a instituţiei fiind preluate temporar de către directorul general adjunct, Marcel Grigore.

    Anterior, Ursu a condus Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Timiş, având sprijinul PSD.

    Ursu demisionase de la ANCPI la doar trei zile după ce în Monitorul Oficial era publicată ordonanţa de urgenţă privind reorganizarea noului Guvern, care prevedea, printre altele, că Autoritatea Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară trece din coordonarea secretarului general al Guvernului în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, condus de Liviu Dragnea.

    În luna mai 2012, în prima şedină a Guvernului USL, Inspectoratul de stat în Construcţii şi Oficiul pentru Cadastru au fost transferate din gestionarea Ministerului Dezvoltării, condus până atunci de Elena Udrea (din partea PDL) în subordinea Executivului, premierul Victor Ponta afirmând atunci că cele două structuri au fost trecute anterior la minister “mai mult pe criterii personale” decât funcţionale.

  • Cea mai tânără femeie manager din boardul OMV Petrom

    Lăcrămioara Diaconu-Pinţea a apărut în prima ediţie a Top 100 Tineri Manageri, în acelaşi an când Mariana Gheorghe prelua funcţia de CEO al OMV Petrom. 10 ani mai târziu, Mariana Gheorghe şi Lăcrămioara Diaconu-Pinţea sunt singurele doamne şi singurele persoane de naţionalitate română din boardul companiei.

    În urmă cu zece ani, Lăcrămioara Diaconu-Pinţea coordona în cadrul OMV Petrom un departament care se ocupa, teoretic, de M&A. Structura companiei de la acel moment, în curs de trecere la standardele noii companii-mamă, presu-punea însă ca departamentul condus de Diaconu-Pinţea să fie, practic, o punte de legătură între noua cultură şi noii colegi şi vechea structură a fostei companii de stat.

    În 2006, Lăcrămioara Diaconu-Pinţea vorbea despre efervescenţa din departamentul pe care îl conducea punând simple virgule între proiecte cu valoare de zeci de milioane de euro: ”În plus faţă de corporate development, care presupune proiecte de zeci de milioane precum achiziţia staţiilor OMV sau proiecte de investiţii în Kazahstan, în care suntem profund implicaţi, ne ocupăm de proiectele de investiţii, de activele non-core (vânzarea Carpatina, vânzarea platformelor marine), de tot ce înseamnă zona de investor relations şi de interfaţa cu investitorii, în special cu  fondurile de investiţii (cam 20 care investesc în acţiunile noastre)„.

    La zece ani distanţă de la interviul în care managerul povestea cum Petrom se integrează în stilul de business aus-triac, Lăcrămioara 
Diaconu-Pinţea revine la Bucureşti pentru a intra în boardul OMV Petrom, după trei ani petrecuţi la Viena. A doua româncă intrată în directoratul OMV Petrom SA are 41 de ani, a absolvit Finanţe în cadrul ASE Bucureşti în 1997 şi a absolvit un program MBA la Wirtschaftsuniversität Wien (Universitatea de Economie din Viena) în 2009. A început să lucreze la scurt timp după terminarea facultăţii (în 1998) în cadrul Petrom, în cadrul departamentului de Strategie, Planificare şi Dezvoltare. Ulterior a deţinut diverse poziţii de management în cadrul OMV Petrom, de la direc-tor dezvoltare corporativă cu atribuţii în fuziuni şi achiziţii, strategie şi relaţia cu investitorii la director al proiectului cen-tralei electrice, de la debutul acestuia în octombrie 2007.

    Timp de doi ani, începând din ianuarie 2012, Lăcrămioara Diaconu-Pinţea a fost VP pentru relaţia cu investitorii în cadrul grupului OMV, iar ulterior a devenit responsabilă pentru Business Support Explorare şi Producţie în cadrul OMV E&P GmbH. La mijlocul lunii aprilie, va prelua funcţia de membru al Directoratului OMV Petrom responsabil cu activi-tatea de Downstream Gas, ca urmare a încetării mandatului lui Cristian Secoşan. Fostul director al Siemens şi anterior al E.ON Electrica Moldova şi al ABB va pleca din companie la începutul acestei luni. Anunţul plecării lui Cristian Secoşan nu a fost făcut public de Petrom, managerul urmând să plece din Petrom după doi ani şi jumătate, la expirarea mandatu-lui, care nu a mai fost prelungit. Plecarea lui Cristian Secoşan este legată de performanţele slabe ale diviziei pe care a condus-o, performanţe care ar fi dus la scăderea de 56% a profitului raportat de Petrom anul trecut. 

    Numirea Lăcrămioarei Diaconu-Pinţea a avut loc la sfârşitul lunii martie, când Consiliul de Supraveghere al Petrom a redenumit segmentele de activitate ale OMV Petrom, fără a modifica modul de organizare a companiei. Decizia a fost luată pentru a reflecta denumirile segmentelor de activitate la nivelul grupului OMV şi pentru a facilita astfel comparabilitatea rezul-tatelor financiare raportate în IFRS. Astfel, segmentul de Explorare şi Producţie devine Upstream, segmentul de Rafinare şi Marketing devine Downstream Oil, iar segmentul de Gaze şi Energie devine Downstream Gas.

    În urmă cu zece ani, Lăcrămioara Diaconu-Pinţea estima că va termina proiectele în care era angrenată abia în câţiva ani, iar viitorul, deşi neclar, părea corporatist: ”Peste 3-4 ani abia dacă vom termina ce facem acum: integrare, evaluare şi vânzare a activelor etc. Apoi, grupul are posibilitatea de job rotation, aşa că mă aştept să plec din ţară şi să creez un nucleu pe baza căruia să construiesc mai mult în acelaşi domeniu. Cât despre posibilitatea de a deveni antre-prenor – asta e o discuţie pe care am putea să o purtăm peste câţiva ani; am avut acest gând acum ceva ani (când am cumpărat o mică podgorie unde am fi dorit să producem vin), dar acest plan s-a diluat mult în ultimii ani şi în ultimul an foarte mult„.