BusinessMagazin

Blog

  • Preşedintele Klaus Iohannis se află într-o vacanţă privată în insulele Madeira

    Pe site-ul ziarului local Diario de Noticias a fost publicată o ştire potrivit căreia preşedintele României se află în vacanţă în Madeira.

    Surse din Administraţia Prezidenţială au precizat, luni, pentru MEDIAFAX, că preşedintele Klaus Iohannis se află într-o vacanţă privată.

    De altfel, Administraţia Prezidenţială a transmis, luni, un comunicat de presă în care anunţă că preşedintele Klaus Iohannis se află în vacanţă de Paşte în perioada 6-10 aprilie, fără a preciza unde anume se află şeful statului.

    Preşedintele Klaus Iohannis, de confesiune evanghelic luteran, a sărbătorit duminică Paştele şi era aşteptat să participe, alături de soţia sa, Carmen, la slujba de Înviere de la Biserica Romano-Catolică “Sfânta Treime” din Sibiu, unde a mers şi de Crăciun, dar şi de Paşte în ultimii ani, în perioada în care era primar al municipiului Sibiu. Surse locale au afirmat că preşedintele şi soţia sa ar fi petrecut Paştele în Germania, unde se află familia şefului statului, iar de acolo ar fi plecat în Portugalia.

     

  • Paralela 45: Politica lui Putin ieftineşte vacanţele în destinaţiile de vară preferate de români

    “Un număr mare de ruşi au renunţat la vacanţele în străinătate în acest an, atât din cauza situaţiei politice, cât şi a crizei economice prin care trece ţara. Rubla s-a devalorizat puternic, economia este în regres, iar când lucrurile merg prost oamenii renunţă la vacanţe”, a spus Burcea, care vizitează în această perioadă mai multe ţări europene pentru a reînnoi contractele cu hotelurile cu care colaborează agenţia pe care o conduce.

    El a afirmat că toată aceată situaţie, la care se adaugă şi conflictul din estul Ucrainei, face ca şi alţi turişti din fostele ţări sovietice să renunţe la un sejur de vară în străinătate.

    În acest context, a adăugat Burcea, hotelierii din ţările care au pierdut cei mai mulţi turişti ruşi, printre care Turcia, Grecia şi Bulgaria, au fost nevoiţi să păstreze tarifele de anul trecut sau chiar să le scadă cu câteva procente, în încercarea de a atrage alţi turişti, cu care să compenseze lipsa ruşilor. În plus, aceştia vin cu oferte speciale din ce în ce mai diverse, încercând să crească atractivitatea destinaţiilor.

    “Aceste ţări sunt preferate şi de turiştii români pentru vacanţele de vară. De aceea, putem spune că politica lui Putin, care a generat situaţia din Rusia şi din zonă, ieftineşte vacanţele şi pentru turiştii români”, a adăugat Burcea.

    Şeful Paralela 45 spune că o destinaţie tot mai căutată de români pentru vară, în afara Turciei, Greciei şi Bulgariei, este Spania, agenţiile româneşti operând mai multe chartere săptămânale către staţiunile de pe litoral din această ţară.

    Paralela 45, una dintre cele mai mari agenţii de turism din România, a încheiat anul trecut cu afaceri de 40 de milioane de euro. Pentru anul în curs, agenţia şi-a propus să atingă un volum al afacerilor de peste 45 de milioane de euro. Firma deţine o reţea naţională formată din 35 de agenţii şi aproape 200 de angajaţi.

    Paralela 45 concurează pe piaţa românească, printre altele, cu Christian Tour, Eximtur, Mareea, Perfect Tour şi Happy Tour.

  • Lucrările de finalizare a tronsonului Suplacu de Barcău-Borş, atribuite pentru aproape 200 milioane de euro

    Lucrările au fost adjudecat la 31 martie de asocierea formată din Corsan SA – Corviam Construccion SA (Spania), Consinit SRL, Road Consulting & Design Solution SRL şi Via Design SRL, se arată într-un comunicat al CNADNR.

    Valoarea ofertei câştigătoare a contractului de proiectare şi execuţie pentru finalizarea autostrăzii Braşov – Târgu-Mureş – Cluj – Oradea, secţiunea 3C: Suplacu de Barcău – Borş (km 4+200 – km 64+450), este de 701 milioane lei, fără TVA.

    Durata estimată a lucrărilor este de doi ani, la care se adaugă o perioadă de garanţie de 30 luni.

    Lucrările la acest tronson au început în 2007.

    Proiectul autostrăzii Braşov-Borş, denumit Autostrada Transilvania, a fost aprobat în 2003 şi început în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro încheiat cu Bechtel, care trebuia executat până în 2012. Contractul a suferit în decursul timpului mai multe modificări şi a fost reziliat în mai 2013.

  • Prinţul Harry începe o detaşare de patru săptămâni în cadrul forţelor armate australiene

    Harry a sosit la Sydney, după care a plecat în capitala australiană, unde a vizitat monumentul şi a făcut un tur al Memorialului Războiului, potrivit postului ABC.

    Sute de persoane l-au salutat pe prinţul britanic la Canberra.

    El a prezentat o scrisoare din partea reginei, în care Elizabeth a II-a apreciază că nepotul său va “beneficia foarte mult” de pe urma perioadei pe care o va petrece cu trupele australiene, potrivit BBC.

    Prinţul urma să se prezinte la datorie la şeful forţelor armate australiene Mark Binskin.

    Căpitanul Harry Wales este detaşat la un număr de unităţi şi regimente din Sydney, Darwin şi Perth, în cadrul unui “program ambiţios” care include exerciţii de antrenament urban şi de teren, inclusiv cu forţele speciale, dar şi mobilizări interne, au anunţat forţele britanice săptămâna trecută.

    Al doilea fiu al prinţului Charles şi prinţesei Diana urmează să-şi încheie în iunie cariera militară de zece ani.

    Prinţul urmează să viziteze Noua Zeelandă după detaşarea în Australia.

    Perioada de detaşare urmează să fie întreruptă spre sfârşitul acestei luni, când prinţul va efectua o vizită în Turcia, unde va participa la comemorarea campaniei aliate de la Gallipoli, în 1915, în care au murit mii de militari australieni şi neozeelandezi.

    În a doua parte a anului, Harry urmează să depună muncă de voluntar în asociaţii de caritate, o perioadă în care îşi va analiza opţiunile pentru viitor.

     

  • Christine Lagarde: Grecia va plăti tranşa de 450 de milioane de euro către FMI în această săptămână

    “Am convenit că rămânerea în această stare de nesiguranţă nu este în avantajul Greciei şi am salutat confirmarea venită din partea ministrului de finanţe în legătură cu plata pe care Grecia trebuie să o efectueze către FMI pe 9 aprilie”, a declarat Lagarde, se arată într-un comunicat al FMI.

    În 2010, Grecia a încheiat un acord cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană pentru un împrumut în valoare de 240 de miliarde, pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.

    Potrivit planului de returnare a acestui împrumut, Grecia trebuie să plătească 9 miliarde de euro anul acesta către FMI.

    Mai mulţi oficiali ai Fondului s-au arătat dispuşi să renegocieze calendarul pentru returnarea împrumutului, dacă Grecia acceptă înnoirea acordului cu FMI, posibilitate pe care guvernul de la Atena nu vrea să o ia în calcul, potrivit Financial Times.

    Grecia mai poate accesa o tranşă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programul de ajutor financiar încheiat cu creditorii internaţionali în 2010, însă aceştia au condiţionat acordarea tranşei de adoptarea unor reforme de austeritate.

    În acest sens, guvernul de la Atena a trimis săptămâna trecută oficialilor din zona euro o nouă listă de reforme, estimate să aducă 6 miliarde euro la bugetul de stat în acest an.

    Lagarde a precizat în urma întâlnirii cu Varoufakis că o “cooperare efectivă” este în interesul tuturor părţilor şi că Fondul va continua să lucreze cu autorităţile de la Atena pentru a contribui la revenirea economiei Greciei.

    De asemenea, directorul FMI a afirmat că discuţiile tehnice cu echipele autorităţilor care supraveghează programul de bailout al Greciei vor reîncepe de luni atât la Atena, cât şi la Bruxelles, ministrul grec de finanţe luându-şi anagajamentul că va asigura îmbunătăţirea cooperarării autorităţilor elene cu oficialii europeni.

    Impasul în care se află în prezent negocierile dintre Grecia şi creditorii externi a crescut îngrijorările legate de intrarea Greciei în incapacitate de plată şi de părăsirea zonei euro, cu atât mai mult cu cât estimările analiştilor arată că fondurile de care dispune guvernul de la Atena ar putea să se termine până la 20 aprilie.

    Datoria publică a Greciei se ridică în prezent la aproximativ 315 miliarde de euro, reespectiv 176% din PIB.

     

  • Salariul mediu a scăzut în februarie cu 0,5%, la 1.731 lei. Hotelurile şi restaurantele plătesc cel mai prost

    “În majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna precedentă ca urmare a acordării de prime ocazionale în lunile anterioare, a nerealizărilor de producţie ori a încasărilor mai mici (funcţie de contracte), a dificultăţilor financiare cu care s-au confruntat unele unităţi economice, precum şi a angajărilor de personal cu câştiguri salariale mici”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Cele mai mari scăderi, cuprinse între 9,5% şi 10%, au fost consemnate în depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, sau – între 4% şi 5% – în extracţia minereurilor metalifere, alte activităţi extractive, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii).

    Creşterile s-au datorat acordării de prime ocazionale, inclusiv prime anuale sau pentru performanţe, sume din profitul net şi din alte fonduri ori realizărilor de producţii şi încasărilor mai mari.

    Cea mai semnificativă creştere a fost realizată de producătorii de ţigări, care au majorat câştigurile angajaţilor cu 39,9%. Indicatorii au crescut, de asemenea, în activităţi auxiliare intermedierilor financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), între 10% şi 20%, precum şi în prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, între 4,5% şi 8,5%.

    “În sectorul bugetar s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (-1,6%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (-1,3%). În administraţia publică câştigului salarial mediu net a fost în uşoară creştere (0,2%) faţă de luna ianuarie 2015”, menţionează INS.

    Comparativ cu luna februarie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 6,5%.

  • Iohannis: Apartenenţa la NATO rămâne o garanţie a securităţii ţării noastre

    ”În fiecare an, în prima duminică din aprilie, celebrăm ziua NATO. Este un prilej să ne amintim cât de mult ne-am dorit să facem parte din Alianţa Nord-Atlantică şi cu cât profesionalism şi curaj contribuie militarii noştri la misiunile NATO din diferite zone ale lumii”, a arătat şeful statului, într-o postare pe Facebook.

    Preşedintele Klaus Iohannis a mai transmis că ”apartenenţa la NATO rămâne o garanţie a securităţii ţării noastre şi un reper fundamental al politicii externe a României”

    Ziua NATO se sărbătoreşte, în România, în prima duminică a lunii aprilie. Anul acesta se înplinesc 11 ani de când drapelul României a fost arborat oficial la sediul Alianţei Nord Atlantice.

    Ziua NATO şi Ziua Porţilor Deschise au fost organizate la sediul Ministerului Apărării Naţionale, în prezenţa ministrului Mircea Duşa, printr-o ceremonie militară şi o expoziţie de armanent şi tehnică militară modernă, folosite în diferite zone de conflict.

    Ceremonia de la sediul MApN a debutat cu arborarea steagului naţional al României şi cel al Alianţei Nord-Atlantice şi cu un moment de reculegere în memoria militarilor români căzuţi la datorie în teatrele de operaţiuni din străinătate.

    Ministrul Apărării, Mircea Duşa a declarat că România şi-a asumat ”cu seriozitate” statutul de membru cu drepturi depline a ”celei mai de succes alianţe politico-militare din istoria omenirii”.

    Ministrul Apărării, Mircea Duşa a amintit în discursul său faptul că anul trecut, România a sărbătorit 10 ani de când drapelul nostru naţional a fost arborat, pentru prima dată, la sediul central al NATO, alături de drapelele celorlalte state membre ale Alianţei, acest moment istoric fiind marcat, în fiecare an, în prima duminică a lunii aprilie, declarată Ziua NATO în România.

  • Organismul de reglementare a aviaţiei germane afirmă că nu era la curent cu depresia lui Lubitz

    Un purtător de cuvânt al Biroului Federal pentru Aviaţie (LBA) a declarat pentru AFP că firma-mamă Lufthansa nu i-a transmis “nicio informaţie despre istoricul medical” al lui Lubitz, pe care procurorii îl suspectează că a doborât deliberat avionul luna trecută, omorând toate cele 150 de persoane de la bord.

    În particular, medicii Lufthansa care l-au examinat pe Lubitz nu au informat autorităţile despre vreo “fază timpurie a unei depresii grave”, a subliniat LBA, care emite licenţele piloţilor.

    Biroul precizează că a aflat despre problemele de sănătate mentală ale lui Lubitz atunci când a obţinut acces la dosarul acestuia de la Centrul Aeromedical Lufthansa, pe 27 martie, la trei zile după prăbuşire.

    LBA confirma astfel informaţii publicate de Welt am Sonntag.

    Potrivit publicaţiei, Lubitaz a fost examinat de cel puţin şase ori de către medici de la Lufthansa începând din 2009, dar, după ce s-a dispus efectuarea unui test psihologic în anul respectiv, nu au fost efectuate alte evaluări ale sănătăţii mentale a acestuia.

    Ziarul citează refuzul Lufthansa de a comenta, din cauza anchetei în curs asupra prăbuşirii zborului Barcelona-Duesseldorf.

    Preşedintele şi CEO-ul Lufthansa Carsten Spohr a declarat că firma nu era la curent cu vreo problemă de sănătate care să fi compromis capacitatea de zbor a lui Lubitz, despre care a afirmat că era “100% capabil de zbor”.

    Însă compania aeriană germană a recunoscut săptămâna trecută că Lubitz şi-a informat şcoala de zbor, la jumătatea lui 2009, în momentul în care şi-a reluat antrenamentele după o lungă absenţă motivată medical, că a suferit “episoade anterioare de depresie severă”.

    El a primit ulterior certificatul medical care confirma că era apt de zbor.

    Procurori germani au afirmat săptămâna trecută că Lubitz a fost diagnosticat ca suicidar “cu mai mulţi ani în urmă”, înainte să devină pilot, dar că doctorii nu au descoperit recent vreun semn că ar dori să-şi facă rău lui sau altora.

    Însă Lubitz primea tratament de la neurologi şi psihiatri, care i-au dat concediu pe caz de boală în mai multe rânduri, inclusiv în ziua prăbuşirii.

    Documente rupte au fost găsite în apartamentul lui Lubitz, despre care autorităţile cred că arată că tânărul în vârstă de 27 de ani încerca să-şi ascundă boala de angajator.

    O purtătoare de cuvânt a Agenţiei Europene pentru Securitate Aeriană (EASA) a declarat sâmbătă pentru AFP că organismul şi-a exprimat îngrijorarea faţă de “non-conformitatea” Germaniei faţă de reglementări în domeniul securităţii aeriene, înainte de prăbuşire, în special referitoare la monitorizarea sănătăţii membrilor echipajelor.

  • A preluat conducerea companiei după dispariţia soţului şi a readus-o pe profit de la pierderi record

    Moştenitorii lui George Naghi, fondatorul producătorului de mezeluri Aldis Călăraşi care a decedat în 2011 într-un accident de şalupă, au reuşit să aibă în 2012 un profit de 0,2 milioane de euro, după ce în anul precedent compania pierduse 2,2 milioane de euro. 

    Constanţa (Alina) Naghi, văduva omului de afaceri, a preluat conducerea companiei şi cel mai mare pachet de acţiuni (81%).

    Deşi a marcat profit în 2012, un an dificil pentru piaţa mezelurilor, Aldis a avut încasări cu 20% mai mici, ajungând la 61 milioane de euro. După preluarea companiei de către Alina Naghi, Aldis a trecut printr-un proces de restructurare: a concediat aproape 400 de persoane şi a vândut pentru 3 milioane de euro Aldis AP, divizia responsabilă de producţia agricolă şi de afacerile cu animale, către Nutricom Olteniţa (companie deţinută de omul de afaceri de origine libaneză Hanna Rabih Daher, cu afaceri de 45 milioane de euro/an).

    Patronul producătorului de mezeluri Aldis, George Naghi, a decedat, în august 2011, iar soţia sa a fost internată în Spitalul Judeţean de Urgenţă din Călăraşi, după ce ambarcaţiunea cu motor în care se aflau, care se deplasa pe Braţul Borcea, a ieşit de pe luciul apei şi a lovit malul. Şalupa în care se aflau George Naghi şi soţia sa, Alina, condusă de patronul firmei Aldis, se deplasa pe Braţul Borcea, dinspre Portul Călăraşi către zona Chiciu, iar la un moment dat ambarcaţiunea a ieşit de pe luciul apei şi s-a lovit de mal, undeva la intersecţia dintre Braţul Borcea şi Canalul Siderurgic.

    Constanţa (Alina) Naghi face parte din ediţia a patra a catalogului 200 CELE  MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, disponibilă pe piaţă din martie 2015.

  • Zitec a intrat pe piaţa tehnologiilor de automatizare a casei

    Posibilităţile oferite de o casă inteligentă sunt numeroase, iar sistemele de automatizare de ultimă generaţie şi-au făcut loc pe piaţa din România. În condiţiile nu există o cultură a responsabilizării consumului, confortul pare să fie principalul motiv pentru care tot mai mulţi aleg soluţii care să le permită gestionarea casei de pe ecranul unui smartphone. Încrederea companiilor care au intrat pe această piaţă pare, la prima vedere, nejustificată. Însă pe măsură ce echipamentele se vor ieftini, ele ar putea deveni produse de consum, la fel ca telefoanele mobile sau tabletele. 

    “Prin termenul de casă inteligentă se înţeleg de multe ori anumite automatizări şi funcţii care par desprinse din filmele science-fiction. Dar, dacă ne uităm la exemple de succes din domeniu (spre exemplu, Nest), vedem că este mai important să acoperim funcţii de bază, care aduc o valoare deosebită utilizatorilor sau elimină anumite riscuri”, crede Alexandru Lăpuşan, CEO şi co-fondator al Zitec. “Putem spune că o casă inteligentă face viaţa mai uşoară. De exemplu, oferă posibilitatea de a aprinde automat lămpile în grădină dacă este noapte şi se detectează mişcare sau de a activa cu un singur click o „scenă” prestabilită: pornirea televizorului şi amplificatorului, selectarea intrărilor corecte, reducerea intensităţii luminilor, închiderea. În concluzie, o casă inteligenta poate să ofere confortul dorit, să optimizeze consumul anumitor aparate sau să prevină riscuri majore, cum ar fi, de exemplu, inundaţiile.”

    Referitor la piaţa din România, cei de la Zitec se arată optimişti: “Cu siguranţă există cerere de astfel de soluţii, suntem chiar şi noi în discuţii cu potenţiali clienţi, însă din păcate ne este dificil să estimăm în acest moment dimensiunea pieţei locale”, subliniază Alexandru Lăpuşan.

    Luând în calcul şi sumele cheltuite de români pe electrocasnice şi produse hi-tech, care au ajuns în 2014 la peste 2 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel înregistrat după 2008, putem trage concluzia că piaţa sistemelor de automatizare a casei va creşte în anii ce urmează.