BusinessMagazin

Blog

  • Oficial SUA: Salutăm eforturile României de a face prioritate din securitatea infrastructurii vitale

    “Înainte de a ajunge în România, unde voi conduce o misiune comercială a Departamentului Comerţului al SUA pe tema securităţii cibernetice (11 – 13 mai), sunt entuziasmat că voi stabili legături cu economia românească. Dezvoltarea României este importantă pentru Statele Unite iar întărirea securităţii cibernetice este o provocare majoră a zilelor noastre. În timpul misiunii, reprezentanţi ai 20 de companii americane vor analiza oportunităţi cu partenerii romani actuali şi potenţiali precum şi cu membrii organizaţiilor guvernamentale. Mulţi dintre aceştia sunt în căutare de soluţii sau informaţii despre cele mai recente tehnologii, standarde şi bune practici americane din domeniu. Câteva companii care participă la misiune sunt deja în România de zeci de ani”, precizează, într-un editorial, Bruce Andrews, adjunctul Secretarului pentru Comerţ.

    Oficialul american apreciază că “misiunea are loc într-un moment potrivit”, întrucât CERT-RO, Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Cibernetică, punct naţional de contact pentru incidente cibernetice, a raportat că în 2014 a primit şi procesat peste 78 de milioane de alerte de securitate cibernetică.

    “Acestea au afectat peste 2,4 milioane de IP-uri unice din România. Peste 50% dintre alertele primite s-au referit la sisteme informatice configurate necorespunzător, nesecurizate sau vulnerabile. Efectele distrugătoare ale atacurilor cibernetice sunt extrem de reale şi pot fi resimţite la multe nivele, de la companii la persoane fizice, de multe ori depăşind graniţele permeabile ale economiei globale actuale. Aceste atacuri cibernetice provoacă economiei, anual, pierderi financiare semnificative. Fiecare cetăţean româm al cărui salariu e depus la bancă sau care plăteşte facturi pe internet poate fi o victimă. Fiecare instituţie e vulnerabilă în faţa atacurilor cibernetice rău intenţionate care afectează, în ultimă instanţă, consumatorii”, afirmă Bruce Andrews.

    Adjunctul Secretatului pentru Comerţ declară că România e o piaţă importantă pentru tehnologia americană “datorită interdependenţei dintre infrastructura informatică şi domenii precum cel bancar, transporturi,energie şi apărare naţională, toate acestea fiind supuse atacurilor cibernetice”.

    “Statele Unite salută eforturile României de a face din securitatea infrastructurii vitale o prioritate la cel mai înalt nivel prin implementarea Strategiei de Securitate Cibernetică şi a Planului Naţional de Acţiune. Aşteptăm cu interes continuarea dialogului cu reprezentanţii acestui domeniu. Amplificarea atacurilor cibernetice necesită atât soluţii tehnologice, cât şi bune practici cuprinzătoare cu privire la securitatea cibernetică la nivelul companiilor din domeniu şi al guvernului. Soluţiile oferite de cele 20 de companii care participă la misiune: hardware inovativ, software, tehnologii ale serviciilor din acest domeniu, vor contribui la securitatea României şi a cetăţenilor săi, în paralel cu oferirea de sprijin pentru creşterea economiei locale”, mai precizează Andrews.

    Oficialul SUA informează că, în timpul misiunii, participanţii americani vor avea întâlniri directe, intermediate de Ambasada SUA, cu reprezentanţi ai companiilor româneşti şi vor discuta cu oficiali guvernamentali locali şi regionali, reprezentanţi ai camerelor de comerţ, grupuri de afaceri, despre politici specifice domeniului, tarife, norme şi proiecte.

    Un interes deosebit va fi acordat infrastructurii naţionale din domenii vitale precum utilităţile, telecomunicaţiile, securitatea militară şi civilă.

    “România continuă să facă progrese în acest domeniu prin crearea unui Centru de Inovare în domeniul Securităţii Cibernetice, cu sprijinul Agenţiei pentru Comerţ şi Dezvoltare a SUA şi Fidelis Cybersecurity, şi a unui Centru Regional de pregătire a poliţiştilor români în domeniul combaterii criminalităţii informatice”, spune Bruce Andrews, subliniind că multe companii americane care participă la misiune vor împărtăşi cele mai recente experienţe în domeniul bunelor practici cu oamenii de afaceri şi oficialii guvernamentali români.

    “Dorim, de asemenea, să învăţăm mai multe despre cum poate colabora România cu Departamentul Comerţului al SUA, cu biroul de securitate cibernetică din cadrul Institutului Naţional pentru Standarde şi Tehnologie al acestui Departament (NIST) şi cu firmele noastre pentru a continua eficient colaborarea în vederea gestionării riscurilor de securitate cibernetică”, afirmă oficialul american.

    “Reflectând creşterea importanţei securităţii cibernetice pentru acestă regiune, atât din punct de vedere geografic, cât şi politic, desfăşurarea misiunii comerciale coincide cu un Summit regional de Securitate Cibernetică organizat la Bucureşti. Evenimentul, co-organizat de guvernele României şi Statelor Unite, cu participarea a 11 ţări din zonă, este încă o dovadă a viziunii şi poziţiei de lider ale României în promovarea dialogului despre colaborarea regională pe acest subiect vital. Guvernul şi sectorul privat ale SUA sunt hotărâte să ajute România, un partener strategic şi economic, să îşi întărească liniile de apărare din domeniul informatic. Date fiind creşterea economică a României, forţa de muncă bine educată şi deschiderea faţă de produsele americane, oamenii de afaceri americani se uită tot mai mult către oportunităţile de aici. În ajunul misiunii comerciale şi pregătindu-ne pentru aceasta, aşteptăm cu interes explorarea unor noi oportunităţi de afaceri”, susţine adjunctul Secretarului pentru Comerţ.

    O delegaţie de 20 de companii americane, condusă de către adjunctul Secretarului al Comerţului, Bruce Andrews, va participa la o misiune comercială în domeniul securităţii cibernetice la Bucureşti şi Varşovia în perioada 11-15 mai, a anunţat, la începutul lunii, Departamentul Comeţului într-un comunicat postat pe site.

    Misiunea va ajuta firmele americane să lanseze sau să-şi consolideze operaţiunile în Europa Centrală şi de Sud-Est, prin intermediul unor contacte cu firme şi structuri guvernamentale din România şi Polonia, precizează Departamentul Comerţului, care adaugă că misiunea va introduce sau va extinde prezenţa pe piaţă a companiilor americane în domeniul securităţii cibernetice prin produse şi servicii.

    “Misiunea comercială face parte din angajamentul nostru de a combate ameninţarea cibernetică, tot mai puternică, şi de a proteja infrastructura critică în Statele Unite şi în statele aliaţilor noştri europeni”, a declarat Andrews, citat în comunicat.

    “Firmele americane în domeniul securităţii cibernetice sunt lideri mondiali, furnizând tehnologii, produse şi servicii de vârf în toată lumea. Prin această misiune comercială, vom avea oportunitatea să împărtăşim cele mai bune practici şi să colaborăm în combaterea şi lupta împotriva atacurilor cibernetice, strângând totodată legăturile bilaterale cu România şi Polonia, doi parteneri strategici şi economici în regiune”, subliniază adjunctul secretarului american al Comerţului.

    Asistentul Secretarului american pentru Industrie şi Analiză Marcus Jadotte îl va însoţi pe Andrews, iar din delegaţie vor face parte, între alţii, reprezentanţi ai unor giganţi americani în domeniul tehnologiei ca Lockheed Martin, Microsoft, Raytheon IIS, IBM, Cisco Systems, Hewlett Packard şi Oracle.

    Pe lista prezentată în comunicat se mai află companiile Cask, LLC, Creative Information Technology, Inc. (CITI), CSC, CyberPoint International, LLC, DataLocker, F5 Networks, Fidelis Cybersecurity, FireEye, General Dynamics Information Technology, Glimmerglass Cyber Solutions, Information Unlimited, Palo Alto Networks şi WhiteHat Security Ltd.

     

  • Frans Timmermans: UE nu are niciun plan de rezervă pentru criza financiară din Grecia

    Referindu-se la reuniunea miniştrilor de Finanţe ai statelor din zona euro, programată luni, oficialul UE a îndemnat Grecia să ajungă la un acord pentru continuarea reformelor, în schimbul primirii unei noi tranşe din partea Comisiei Europene / Băncii Centrale Europene / Fondului Monetar Internaţional.

    “Sunt necesare progrese reale”, a declarat Frans Timmermans într-un interviu acordat publicaţiei germane Welt am Sonntag.

    Întrebat dacă există un eventual plan secundar pentru cazul în care Grecia va intra în faliment, Timmermans a explicat: “Nu, nu există niciun Plan B pentru Grecia”.

    “Atunci când se lucrează la un Plan B, practic se renunţă la Planul A”, a subliniat Timmermans, îndemnând toate părţile implicate să facă totul pentru succesul negocierilor.

    Guvernul Greciei a semnalat, joi, că va continua să ignore solicitările creditorilor internaţionali de a diminua cuantumul pensiilor şi a facilita disponibilizările, condiţii esenţiale în negocierile pentru prelungirea planului de asistenţă financiară. În pofida eforturilor preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, de a-l convinge pe premierul de centru-stânga al Greciei, Alexis Tsipras, să reformeze sistemul pensiilor şi să modifice condiţii pe piaţa muncii, Guvernul elen a anunţat că nu va face concesii. “Nu trebuie să existe aşteptări din partea creditorilor că Guvernul Greciei va face vreun pas înapoi. Când sunt negocieri, ambele părţi fac concesii”, a declarat Gabriel Sakellaridis, reprezentantul Executivului de la Atena.

    Izolată pe pieţele financiare, Grecia riscă să rămână fără fonduri pentru plata salariilor bugetarilor şi a pensiilor, existând riscul de a intra în faliment şi de a fi nevoită să părăsească zona euro. În contextul promisiunilor privind depăşirea austerităţii, Guvernul de la Atena, condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras, nu a putut ajunge la un acord cu creditorii internaţionali pentru primirea unor fonduri de urgenţă suplimentare. Actualul program de asistenţă financiară în valoare de 240 de miliarde de euro oferit de CE/BCE/FMI expiră la sfârşitul lunii iunie.

    Banca Centrală Europeană (BCE) a suplimentat, miercuri, fondurile de urgenţă destinate băncilor din Grecia cu 2 miliarde de euro, până la nivelul de 78,9 miliarde euro. Cu toate acestea, creditorii europeni au exprimat scepticism în legătură cu perspectivele unui acord rapid cu Grecia în următoarele zile, în contextul în care negocierile cu Atena stagnează de câteva luni. “De la ultima reuniune a Eurogrupului s-au înregistrat unele progrese în negocieri “, a declarat preşedintele instituţiei, Jeroen Dijsselbloem. “Cu toate acestea, numeroase probleme trebuie soluţionate, este necesară aprofundare, detalii, astfel că nu va exista niciun acord luni. Trebuie să fim realişti”, a adăugat Dijsselbloem, referindu-se la viitoarea şedinţă a miniştrilor de Finanţe ai statelor din zona euro.

    Guvernul grec condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras caută fonduri pentru plata salariilor şi a pensiilor, precum şi pentru achitarea unei rate de aproape 1 miliard de euro către FMI, în prima jumătate a lunii mai. Miniştrii de Finanţe din zona euro nu au ajuns la un acord pentru deblocarea ajutorului destinat Greciei, în lipsa unui plan complet de reforme din partea autorităţilor de la Atena. Alexis Tsipras a semnalat că ar putea consulta populaţia, prin referendum, dacă să aprobe un acord cu creditorii care nu ar respecta angajamentul din campanie, de a pune capăt austerităţii.

  • Proiect: Pensie de serviciu pentru controlori financiari ai Curţii de Conturi cu mandat de patru ani

    Nu este primul proiect privind acordarea de pensii de serviciu, Parlamentul adoptând pensii de serviciu pentru aviatori şi având în discuţie proiecte privind pensii de serviciu pentru parlamentari, siderurgişti, metalurgişti.

    Iniţiatorii, deputaţii PSD Florin Iordache, Adrian Solomon, Anghel Stanciu, Mihai Baltă, Virgil Delureanu, dar şi deputatul UDMR Kerekes Karoly, au motivat această propunere legislativă prin faptul că desfiinţarea pensiilor de serviciu pentru auditorii publici externi, şi anume controlorii financiari, a fost discriminatorie.

    Astfel, proiectul prevede că persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern timp de 14 ani în cadrul Curţii de Conturi, beneficiază la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% dn baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

    Şi cei care au vechime de minimum 4 ani la Curtea de Conturi beneficiază de pensie de serviciu, dar cuantumul acesteia va fi micşorat cu 1% pentru fiecare an care lipseşte din vechimea de 14 ani. În schimb, pentru vechime care depăşeşte 14 ani, cuantumul pensiei de serviciu creşte cu 1% pentru fiecare an.

    Vor primi pensie de serviciu şi persoanele care au lucrat la Curtea de Conturi, dar, care la data pensionării, au o altă ocupaţie, în acest caz baza de calcul a pensiei de serviciu o reprezintă media veniturilor brute lunare din ultimele 12 luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, realizată de auditorii publici exerni aflaţi în activitate.

    Aceste venituri pe baza cărora se calculează pensia nu vor include sporul de risc şi suprasolicitare neuropsihică de 50% şi majorarea de până la 75% din slariul de bază câştigate în instanţă.

    Pensia de serviciu nu se cumulează cu cea din sistemul public, ci se alege cuantumul cel mai avantajos.

    Proiectul de lege a fost înregistrat la Parlament 6 mai şi se află în consultare publică la Camera Deputaţilor.

  • TOPUL miliardarilor Europei şi cum şi-au dobândit aceştia averile – GALERIE FOTO

    Pentru realizarea ierarhiei, sursa citată s-a folosit de topurile realizate de revista Forbes, notând că bogătaşii Europei au poveşti diferite – de la moştenitorii din Europa de Vest, până la plutocraţii care şi-au clădit averea pe pieţele deschise după căderea Cortinei de Fier.

    Pe poziţia a 18-a a acestui clasament se află românul Ioan Niculae, a cărui avere este estimată la 1,15 miliarde de dolari (1,05 miliarde de euro).

    TOPUL miliardarilor Europei:

    18. Cel mai bogat om din România, Ioan Niculae, şi-a obţinut averea din agricultură şi afaceri cu îngrăşăminte chimice în Europa de Est. “El a fost condamnat la doi ani şi şase luni de închisoare pentru dare de mită”, scrie businessinsider.com.

    17. De orgine libaneză, David Nahmad este cel mai bogat om din Principatul Monaco şi face parte dintr-o familie renumită de dealeri de artă. În 2013, familia acestuia a vândut tabloul “Le Palais Contarini”, al lui Monet, pentru suma de 30,8 milioane dolari, în cadrul unei licitaţii organizate de casa Sotheby’s. Averea netă a lui David Nahmad este de 1,85 miliarde dolari.

    16. Antti Herlin, cel mai bogat om din Finlanda, şi-a obţinut averea dintr-o afacere cu ascensoare. El este strănepotul lui Harald Herlin, care a cumpărat compania KONE în 1920. Herlin are o avere netă de 3,6 miliarde dolari.

    15. Plutocratul polonez Jan Kulczyk a profitat de căderea Uniunii Sovietice, punând bazele unei afaceri prin care vindea maşini germane în diferite ţări. El şi-a sporit apoi averea prin intrarea în domeniul telecomunicaţiilor. Averea sa netă este estimată la 4 miliarde de dolari.

    14. Americo Amorim este cel mai bogat om din Portugalia. Bunicul său a pus bazele celei mai mari companii producătoare de plută din lume – Corticeira Amorim. El deţine de asemenea companii în Angola, fostă colonie portugheză, şi în alte ţări europene. Averea netă – 4,4 miliarde de dolari.

    13. Cel mai bogat om din Belgia, Albert Frere, este un investitor ce s-a îmbogăţit în domeniul producţiei de oţel, începând cu 1970. Are titlul de baron, ce i-a fost conferit de regele Belgiei. Averea netă – 4,9 miliarde dolari.

    12. Norvegianul Odd Reitan a înfiinţat REMA 1000, cel mai mare lanţ de supermarketuri din Norvegia. În 2012, el a scris o carte în care şi-a imaginat cum ar fi să ajungă conducător al Norvegiei, numit de rege. Averea netă – 5,2 miliarde dolari.

    11. De origine italiană, Ernesto Bertarelli este cel mai bogat om din Elveţia. El a ajuns în această poziţie după ce a vândut compania farmaceutică Serono, fondată de bunicul său. Averea sa este administrată prin intermediul fondului Waypoint Capital. Soţia sa, Kirsty Bertarelli, este cea mai bogată femeie din Marea Britanie. Averea netă – 8,8 miliarde dolari.

    10. Cel mai bogat om din Danemarca, Kjeld Kirk Kristiansen, îşi datorează averea gigantului Lego. El este nepotul lui Ole Kir Christiansen, fondatorul companiei de jucării şi a condus compania timp de 25 de ani, până în 2004. Averea netă – 9,7 miliarde de dolari.

    9. John Fredriksen ar fi fost cel mai bogat om din Norvegia, dacă ar fi rămas în această ţară, însă el este acum cetăţean al Ciprului şi unul dintre “baronii” mondiali ai petrolului. Miliardarul şi-a sporit averea transportând cantităţi uriaşe de petrol în timpul războiului dintre Iran şi Irak. Averea netă – 10,5 miliarde dolari.

    8. Fondatorul Red Bull, Dietrich Mateschitz, este cel mai bogat om din Austria şi încă deţine 50 la sută din acţiunile companiei. Deşi este atât de bogat, Mateschitz a avut nevoie de 10 ani pentru a-şi definitiva studiile universitare. Averea netă – 10,8 miliarde dolari.

    7. Cea mai bogată persoană din Olanda este Charlene de Carvalho-Heineken, moştenitoarea imperiului Heineken. Bunicul ei, Gerard Adriaan Heineken, a înfiinţat compania la sfârşitul secolului 19. În prezent, Charlene face parte din board-ul Heineken. Averea netă – 11,6 miliarde de dolari.

    6. Gerald Cavendish Grosvenor, Duce de Westminster, este cel mai bogat om din Marea Britanie. După cum sugerează şi numele, el nu şi-a dobândit averea prin propriile forţe, aceasta fiind în mare parte moştenită. Averea netă – 12,6 miliarde de dolari.

    5. Moştenitorii fostului conducător al companiei Ferrero SpA, Michel Ferrero, Maria Franca Fissolo şi Giovanni Ferrero, sunt cei mai bogaţi oameni din Italia. Michel Ferrero, care a murit în acest an, la vârsta de 89 de ani, era cel mai bogat producător de produse de ciocolată din lume, celebru pentru mărcile pe care le deţinea – Nutella, Ferrero Rocher, oul Kinder Surprise şi Tic-Tac. Averea netă a celor doi moştenitori este estimată la 23,4 miliarde de dolari.

    4. Cel mai bogat om din Suedia este Stefan Persson, care deţine cel mai mare pachet de acţiuni la compania H&M. Compania vestimentară a fost înfiinţată de Erling Persson, tatăl lui, în timp ce fiul lui Stefan, Karl-Johan Persson, este în prezent director executiv al H&M. Averea netă – 24,5 miliarde dolari.

    3. Georg Schaeffler, care deţine 80% din Grupul Schaeffler, o afacere dezvoltată începând din 1883, când a fost descoperită o metodă de producţie în masă a rulmenţilor, este cel mai bogat om din Germania. Mama sa, Maria-Elisabeth Schaeffler, deţine 20% din companie. Averea netă – 26,9 miliarde de dolari.

    2. Liliane Bettencourt este mai bogată femeie din Franţa, dar şi din Europa. Ea este singura moştenitoare a imperiului cosmetic L’Oréal, înfiinţat de tatăl ei. Averea netă – 40,1 miliarde de dolari.

    1. Spaniolul Amancio Ortega este cel mai bogat om din Spania şi se află în topul miliardarilor Europei, potrivit clasamentului realizat de Business Insider. El are o avere colosală, estimată la 64,5 miliarde de dolari, pe care nu a moştenit-o, ci şi-a creat-o după înfiinţarea lanţului vestimentar Inditex Zara în anii ’70. La început, el a fost producător de cămăşi.

  • Guvernul prezintă sinteza unui raport de control din ianuarie, trimis DNA, pe tema defrişărilor

    Documentul este prezentat în contextul acţiunilor de protest în mai multe localităţi pe tema defrişărilor şi după ce preşedintele Klaus Iohannis a decis ca subiectul să fie discutat în următoarea şedinţă a CSAT.

    Controlul a vizat perioada 16 martie 2009-31 decembrie 2012 şi arată, printre altele, că membrii Consiliului de Administraţie al Romsilva au adoptat, cu depăşirea competenţelor legale, un regulament privind vânzarea masei lemnoase recoltată anual din fondul forestier naţional, regulament care stabilea că documentaţia de preselceţie depusă de firme nu mai trebuia să conţină şi certificatul de bonitate financiară şi acte privind lipsa datoriilor bugetare. În acest fel, la licitaţie au putut participa firme care nu au făcut dovada existenţei fondurilor necesare în defavoarea altor societăţi.

    Documentul relevă nereguli punctuale, precum preselecţia în Mehedinţi a unor firme de către comisii cu un număr mai mic de membri decât cel legal, admiterea la licitaţie a unor firme cu documente incomplete în Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, fără garanţie de contractare în Suceava şi Mehedinţi sau fără atestat de exploatare în Mehedinţi şi Bistriţa.

    La licitaţie au fost admise şi firme cu datorii bugetare ori faţă de Romsilva, fiind descoperite şi procese-verbale întocmite incorect şi lipsa penalităţilor aplicate pentru exploatarea masei lemnoase în afara termenelor.

     

  • Aproape 90 de persoane puse sub control judiciar şi 39 în arest la domiciliu, în ultima săptămână

    În perioada 1-8 mai au fost dispuse măsuri preventive de supraveghere judiciară faţă de 124 de persoane. Poliţiştii au luat sub supraveghere 39 de persoane arestate la domiciliu şi alte 85 în cazul cărora a fost dispusă măsura controlului judiciar, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Române transmis duminică agenţiei MEDIAFAX.

    Pentru alte 26 de persoane au fost înlocuite măsurile preventive de supraveghere dispuse iniţial, cu alte măsuri. Astfel, controlul judiciar a fost înlocuit în nouă cazuri cu arestarea preventivă, alte 11 persoane care aveau această măsură au primit condamnări, dintre care şase cu executare şi cinci cu suspendare, iar într-o situaţie a fost dispusă internarea într-un centru educativ.

    Arestul la domiciliu a fost înlocuit în două cazuri cu arestarea preventivă, iar alte trei persoane au primit condamnări la închisoare, dintre care două cu suspendare şi una cu executarea pedepsei.

    Supravegherea persoanelor arestate la domiciliu sau aflate sub control judiciar se face de către cei aproximativ 500 de poliţişti de la structurile de supraveghere judiciară. Aceştia verifică periodic modul în care persoanele aflate sub supraveghere judiciară îşi respectă obligaţiile, iar în cazul încălcării acestora, sesizează instanţa.

    Conform Codului de procedură penală, măsurile preventive sunt reţinerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune, arestul la domiciliu şi arestarea preventivă.

    Arestul la domiciliu constă în obligaţia impusă inculpatului, pe o perioadă de cel mult 30 de zile, de a nu părăsi imobilul unde locuieşte, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza şi de a se supune unor restricţii stabilite de acesta.

    Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are obligaţia să se prezinte în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat. El nu are voie să comunice cu persoana vătămată sau cu membrii de familie ai acesteia, cu alţi participanţi la comiterea infracţiunii, cu martorii ori experţii, precum şi cu orice alte persoane care nu locuiesc în mod obişnuit împreună cu el sau care nu se află în îngrijirea sa.

    Persoana aflată sub control judiciar trebuie să respecte mai multe obligaţii, printre care cea de a se prezenta la poliţie conform programului de supraveghere, la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemată, dar şi de a informa dacă îşi schimbă locuinţa.

    În perioada controlului judiciar pot fi dispuse şi alte obligaţii inculpatului, cum ar fi: să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta; să comunice periodic informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă; să nu participe la manifestări sportive sau culturale ori la alte adunări publice; să nu conducă vehicule anume stabilite de organul judiciar; să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme; să nu emită cecuri.

    În cazul încălcării acestor obligaţii, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu arestul la domiciliu sau cu arestarea preventivă.

    Supravegherea respectării de către inculpat a obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se realizează de către instituţia, organul sau autoritatea anume desemnată de organul judiciar care a dispus

  • Ponta, de Ziua Regalităţii: Casa Regală a sprijinit România în momente dificile şi a definit repere morale înalte

    Într-un mesaj cu ocazia Zilei Regalităţii, premierul a transmis, în numele Guvernului şi al său, cele mai bune gânduri de respect şi consideraţie faţă Casa Regală, în semn de apreciere pentru contribuţia adusă istoriei, integrităţii şi identităţii naţionale.

    “Ziua Regelui este una dintre cele mai importante sărbători ale României, fosta noastră zi naţională în perioada proclămarii independenţei ţării şi încoronarii Regelui Carol I până după finalul celui de-al Doilea Război Mondial. În trecut, românii se bucurau de acest moment prin​ lupte cu flori şi focuri de artificii, petrecând ziua alături de familia regală. Cred că este important să retrăim această atmosferă de sărbătoare şi acum, iar în acest sens salut decizia Parlamentului de a adopta în luna aprilie Proiectul de Lege nr. 609/2013 privind declararea zilei de 10 Mai ca sărbătoare naţională – zi nelucrătoare. Casa Regală a sprijinit România în momente dificile, ne-a învăţat ce înseamnă patriotismul şi a oferit ţării o direcţie puternică prin definirea unor repere morale înalte. Avem obligaţia să susţinem aceste valori, să ne respectăm istoria şi să învăţăm noile generaţii să facă la fel. La mulţi ani Casei Regale!”, spune Ponta.

    Camera Deputaţilor a decis, în luna aprilie, ca 10 mai să fie zi de sărbătoare naţională, fiind ziua care marchează trei momente istorice – începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării.

  • Patru adolescenţi români, prinşi în flagrant comiţând furturi la metroul din Paris

    Agenţi ai Poliţiei Transporturilor au intervenit vineri seară în staţia de metrou Franklin-Delano-Roosevelt, situată în sectorul 8 al Parisului, reţinând patru adolescenţi români care tocmai îi furaseră portofelul unei femei.

    Anchetatorii au stabilit, pe baza imaginilor surprinse de sistemele de supraveghere, că cei patru copii furaseră un portofel şi cu câteva ore în urmă, în staţia de metrou Georges-V.

    Cei patru adolescenţi au fost reţinuţi pentru furt calificat şi probabil vor fi arestaţi preventiv.

  • China intenţionează să se doteze cu 42.000 de drone militare în următorii ani, susţine Pentagonul

    “Dezvoltarea de către China a unor drone militare de mare autonomie va spori capacitatea ţării de a efectua misiuni de recunoaştere şi de atac”, avertizează Pentagonul, în raportul anual despre activităţile armatei chineze, prezentat vineri seară.

    Potrivit experţilor americani, până în anul 2023, China intenţionează să fabrice 41.800 de drone militare şi să construiască platforme terestre şi maritime pentru utilizarea aparatelor, în cadrul unui plan de 10,5 miliarde de dolari.

    În prezent, China dezvoltă patru tipuri de avioane militare fără pilot – Xianglong, Yilong, Sky Saber şi Lijian, dintre care ultimele trei pot efectua atacuri aeriene foarte precise.

    Dronele de tip Lijian, utilizate începând din noiembrie 2013, sunt primele tipuri de avioane fără pilot chineze invizibile pe radare.

  • Mandatele membrilor executivi şi neexecutivi ai CA la CEC Bank au fost, temporar, reînnoite

    Mandatele membrilor executivi ai Consiliului de Administraţie al CEC Bank, prelungite începând cu data de 11 mai şi până la data aprobării de către BNR a noilor membri nominalizaţi de către AGA, sunt Radu Graţian Gheţea ca director general şi preşedinte CA, Andrei-Liviu Stamatian ca prim-vicepreşedinte, Gheorghe Carabaşan ca vicepreşedinte, Mihaela Lucica Popa ca vicepreşedinte.

    În funcţiile de membri executivi ai Consiliului de administraţie al CEC Bank pentru un mandat de patru ani, începând cu data aprobării de către BNR, Adunarea Generală a Acţionarilor băncii i-a nominalizat pe Enache Jiru ca director general şi preşedinte CA, Lucian Claudiu Anghel ca prim-vicepreşedinte, Mihaela Lucica Popa ca vicepreşedinte, Cristian Tudorancea ca vicepreşedinte.

    De asemenea, a fost prelungit mandatul de director-vicepreşedinte pentru Mirela Iovu, până la data aprobării de către BNR a unui mandat similar pentru Andrei Răzvan Micu.

    În acelaşi timp, au fost prelungite, începând cu data de 11 mai şi până la data exprirării mandatelor noilor membri ai conducerii instituţiei bancare, următoarele mandate ale membrilor neexecutivi ai Consiliul de Administraţie al CEC Bank: Gelu Ştefan Diaconu – membru, Valentin Tiberiu Mavrodin – membru, Mirela Şiţoiu – membru, Ciprian Sebastian Badea – membru, Dan Manolescu – membru, Mihail Constantin – membru, Mihai Gogancea Vătăşoiu- membru.