BusinessMagazin

Blog

  • Kovesi: Nu cred că există ofiţeri acoperiţi în DNA. Mă bazez pe calitatea morală a colegilor

    “Nu cred că există acoperiţi în DNA. Mă bazez pe calitatea morală a colegilor cu are lucrez, în primul rând pe acest lucru mă bazez şi îmi cunosc colegii foarte bine, le cunosc atitudinea profesională şi morală (…) şi nu cred că SRI are nevoie de acoperiţi în DNA”, a declarat Kovesi, în cadrul emisiunii “După 20 de ani”, difuzată de PRO TV.

    Declaraţia procurorului şef al DNA a fost făcută în contextul în care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a cerut CSAT să facă verificări cu privire la calitatea magistraţilor, respectiv dacă sunt ofiţeri acoperiţi.

    Laura Kovesi a spus că este de acord să fie făcute verificări pentru a se stabili dacă în cadrul structurii din Ministerul Public pe care o coordonează există lucrători în structurile de securitate.

    “Nu am nicio problemă dacă se verifică acum, foarte bine, să se verifice. (…) Eu nu cred că sunt ofiţeri acoperiţi în DNA, dar să se facă verificări”, a spus Laura Kovesi.

    Consiliul Superior al Magistraturii a decis, în cadrul şedinţei de plen de miercuri, sesizarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), pentru a face verificări cu privire la eventualii ofiţeri acoperiţi din rândul judecătorilor şi procurorilor, potrivit reprezentanţilor CSM.

    Reprezentanţii CSM au precizat, pentru MEDIAFAX, că s-a dispus sesizarea CSAT pentru a se stabili care sunt ofiţerii sub acoperire care activează în magistratură.

    Decizia CSM a venit ca urmare a solicitării Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), care a cerut CSM să facă verificări şi să îi elimine pe eventualii ofiţeri acoperiţi din magistratură şi, totodată, să ceară clarificări de la Serviciul Român de Informaţii.

    UNJR arăta, în 11 mai, într-un comunicat transmis MEDIFAX, că a făcut această solicitare, fiind “profund îngrijorată faţă de recentele declaraţii publice potrivit cărora în rândul magistraţilor ar exista ofiţeri acoperiţi ai serviciilor secrete, precum şi că instanţele de judecată au devenit «câmp tactic» al serviciilor de informaţii”.

    Astfel, UNJR a cerut CSM să verifice dacă toţi procurorii şi judecătorii respectă interdicţia de a nu fi lucrători de orice fel ai serviciilor de informaţii, iar rezultatul să fie făcut public, pentru restabilirea încrederii în justiţie.

    De asemenea, UNJR a solicitat CSM să ceară de urgenţă clarificări publice Serviciului Român de Informaţii, care “trebuie să explice corpului de magistraţi şi societăţii ce înseamnă concret «câmp tactic», când vine vorba de justiţie, şi care sunt mijloacele prin care serviciul operează în acest «câmp tactic»”.

    “Serviciului Roman de Informatii trebuie, de asemenea, să explice care este cadrul legal ce permite acestui serviciu să îşi menţină «interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze», în ce constă în mod efectiv acest «interes», care sunt limitele sale, de ce garanţii este însoţit şi ce control se exercită asupra sa”, se arăta în comunicat.

    Prima solicitare a UNJR a venit în urma afirmaţiilor fostului preşedinte al României, conform cărora pâna in 2004 au existat “ofiţeri acoperiţi printre magistraţi”, aceştia fiind şantajabili datorită faptului ca au încălcat Constituţia din 1991.

    “Aceste declaraţii ale unui fost preşedinte sunt zguduitoare, deoarece afirmă că până în 2004 se ştie că au existat persoane în rândul magistraţilor care au încălcat legea sistematic, fiind în conflict de interese. Acelaşi fost şef al Consiliului Suprem de Aparare a Ţarii afirmă că după 2004 a cerut serviciilor să îi retragă pe cei acoperiţi din justiţie, însa nu ştie dacă acest lucru s-a întâmplat. Prin folosirea acestei vulnerabilităţi, speculată repetat în spaţiul public, se formează un nou tip de presiune pe justiţie, care afecteaza negativ munca fiecarui magistrat, prin aceea ca se inoculează opiniei publice percepţia ca aceşti magistrati nu ar fi independenţi”, se preciza în comunicatul UNJR.

    A doua solicitare către Consiliul Superior al Magistraturii a venit în urma unui interviu dat de directorul Direcţiei Juridice a Serviciului Român de Informaţii, Dumitru Dumbravă, care “escaladează afirmaţiile fostului preşedinte şi afirmă că instanţa de judecată a devenit «câmp tactic» de operaţiuni al serviciilor de informaţii”. “În prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze”, a mai spus Dumbravă în interviul citat.

    UNJR nota că “sala de judecată este locul în care fiecare personă vine să îşi caute dreptatea în mod public şi transparent, locul unde statul şi cetăţenii săi sunt deopotrivă apăraţi şi egali în faţa legii”, iar “acest spaţiu nu trebuie şi nu poate fi transformat în «câmp tactic» de operaţiuni al unui serviciu secret a cărui activitate este, prin natura sa, lipsită de transparenţă”.

    “UNJR consideră că declaraţiile menţionate ridică o îndoială întemeiată asupra independenţei întregului sistem judiciar, iar neîncrederea creată poate fi înlăturată numai prin verificarea temeinică şi reală a declaraţiilor date anual de magistraţi cum că nu sunt şi nu au fost ofiţeri acoperiţi, cu consecinţa înlăturării din magistratură a celor ce au încălcat această obligatie. Legea magistraţilor, în vigoare de peste 10 ani, obliga judecătorii şi procurorii să dea declaraţii anuale pe proprie răspundere că nu sunt lucrători de niciun fel ai serviciilor de informaţii. Până în prezent, însă, nu s-a făcut o verificare a acestor declaraţii”, arăta Uniunea Judecătorilor.

    Organizaţia aprecia că CSM, ca garant al independenţei justiţiei, are competenţa şi ar trebui să fie prima instituţie interesată să ceară CSAT să verifice dacă declaraţiile magistraţilor sunt reale sau nu.

    Uniunea sublinia că fiecare cetăţean are dreptul să ştie, atunci când se adresează justiţiei, dacă o face în faţa unui judecător cu adevărat independent, sau, dimpotrivă, în faţa unei persoane ce serveşte interesele altor instituţii ale statului.

    “Funcţia de magistrat este esenţialmente incompatibilă cu cea de colaborator cu serviciile secrete, indiferent de forma pe care aceasta o îmbracă. Interdicţia de a nu fi atât magistrat cât şi ofiţer de informaţii este o valoare constitutională. Respectarea Constituţiei şi a garanţiilor sale stă mai presus de orice alt interes într-o democraţie, iar orice suspiciune rezonabilă privind încălcarea lor trebuie abordată cu seriozitate şi investigată prompt de autorităţile competente”, se mai spunea în comunicatul UNJR.

    Într-un interviu pentru site-ul juridice.ro, Dumitru Dumbravă, vorbind despre angajarea SRI în lupta împotriva corupţiei, declara că se bucură că, “în prezent, nivelul de încredere şi calitate a cooperării a atins o cotă de neimaginat într-un trecut nu prea îndepărtat”.

    “Concret, dacă în urmă cu câţiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze”, este declaraţia lui Dumbravă la care face referire UNJR.

    De altfel, Horaţius Dumbravă a cerut, la începutul acestui an, plenului CSM şi, implicit, fiecărui membru al acestuia să trimită toate declaraţiile date de judecători, procurori, magistraţi asistenţi, de personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi de personalul auxiliar de specialitate al magistraţilor, în 2013 şi în 2014.

  • Noaptea Muzeelor: 11.500 de persoane au vizitat Muzeul Ţăranului Român din Capitală

    Noaptea Muzeelor rămâne un punct de interes în calendarul cultural al bucureştenilor, care, sâmbătă seară, au format cozi de câţiva metri în faţa instituţiilor muzeale. Ediţia din 2015 a Nopţii Muzeelor a fost una cu totul specială, pentru că a fost marcată de un protest pe care Reţeaua Naţională a Muzeelor din România (RNMR), organizatorul evenimentului, l-a propus tuturor muzeelor din ţară, membre sau încă neafiliate organizaţiei. Astfel, câte o piesă valoroasă din instituţiile muzeale care s-au alăturat protestului a fost acoperită. Acest protest subtil şi inedit a avut scopul de a atrage atenţia publicului şi autorităţilor asupra situaţiei dramatice în care se află muzeele României.

    Totodată, protestul este o consecinţă a unui fenomen dramatic, respectiv faptul că, în ultimii zece ani, peste 110 sedii în care funcţionează muzee de tot felul şi zeci de mii de piese din colecţiile mai multor astfel de instituţii au fost deja retrocedate sau sunt în curs de retrocedare, după cum a declarat Dragoş Neamu, directorul executiv al RNMR, într-o conferinţă de presă organizată pe 8 mai, la sediul Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti.

    Şoseaua Kiseleff a însemnat punctul de pornire pentru “vânătoarea” de muzee – o călătorie prin istorie, artă şi natură, astfel oamenii s-au oprit, în număr mare, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

    Motivele pentru care bucureştenii au dat curs invitaţiei propuse de organizatorii Nopţii Muzeelor au fost diverse. Unii au vrut să se plimbe, alţii şi-au adus copiii pentru a-i învăţa “cultura de mici”, iar anumite persoane au văzut în acest eveniment un bun prilej de a se întâlni cu prietenii, cu care au “redescoperit” cultura şi istoria românească, dar şi tradiţiile.

    Astfel, înainte de ora 18.00, bucureştenii s-au aşezat într-o coadă ordonată, în faţa Muzeului Naţional al Ţăranului Român, pentru a vizita expoziţiile permanente ale instituţiei, dar şi cele temporare, precum “Pe urmele armenilor” şi expoziţia “Ion Anghel”. Oamenii au fost atraşi aici şi de mirosul de porumb fiert şi mere coapte, iar cei care au zăbovit un pic mai mult au putut viziona, în curtea interioară a instituţiei, un film documentar.

    Potrivit site-ului dedicat evenimentului, printre piesele valoroase care au fost acoperite în semn de protest faţă de situaţia dramatică în care se află instituţiile muzeale s-au numărat tablourile “Tătăroaica”, de Nicolae Tonitza, la Artmark, şi “Panseluţe”, de Nicolae Grigorescu, la ArtSafari, bustul lui George Enescu, operă a sculptorului Ion Irimescu, la Muzeul de Artă “Vasile Grigore – pictor şi colecţionar”, un costum de academician, alcătuit din frac, sabie şi bicorn, purtat de George Enescu ca membru al Academiei Române, începând din 1933, la Muzeul Naţional “George Enescu”, şi Troiţa din Burluşi, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

    Ajuns în 2015 la a 11-a ediţie, Noaptea Muzeelor este unul dintre cele mai populare şi longevive evenimente culturale destinate publicului larg, sărbătorit la nivel european. Iniţiată de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa, manifestarea atrage anual în România sute de mii de participanţi. Noaptea Muzeelor are loc în fiecare an sâmbăta, în jurul datei de 18 mai – Ziua Internaţională a Muzeelor, sărbătoare instituită de International Council of Museums (ICOM).

  • Peste 7.400 de elevi reveniţi din străinătate au cerut echivalarea studiilor în şcoala românească

    Din datele centralizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice rezultă că 7.470 de elevi au revenit în ţară din străinătate, în 2014, şi au cerut echivalarea studiilor.

    Cei mai mulţi elevi au dorit să revină în şcolile din România sunt din Bucureşti, respectiv 476, şi din judeţul Bacău – 456.

    Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, Marian Banu, a declarat, pentru MEDIAFAX, că cei mai mulţi elevi au revenit în Capitală din Italia, Spania, SUA, Franţa şi Germania.

    Alţi 365 de elevi au cerut să revină în şcoli din judeţele Iaşi – 352, Suceava – 325, Neamţ şi Cluj – 316. În opt judeţe, respectiv Galaţi, Maramureş, Vrancea, Constanţa, Dolj, Braşov, Satu Mare şi Prahova, au revenit între 201 şi 298 de elevi, iar în 18 judeţe au revenit între 100 şi 199 de elevi, conform datelor de la Ministerul Educaţiei.

    Cei mai puţini elevi au solicitat înscrierea în şcoli din judeţul Golj, unde a fost o singură cerere, Covasna – 37 de cereri, Harghita – 41, Ilfov – 52, Giurgiu – 53, Călăraşi – 58, Sălaj – 60, Ialomiţa – 62, Mehedinţi – 77 şi Tulcea – 93.

  • Peste 6.000 de persoane au vizitat Castelul Corvinilor, de Noaptea Muzeelor

    Cavalerii şi domniţele au însufleţit atomosfera la Castelul Corvinilor, la Noaptea Muzeelor, vizitatorii începând să vină de la ora 21.00.

    Oamenii au trecut vizitat sălile castelului în timp ce domniţele dansau pe muzică medieval în curtea interioară a acestuia.

    “La fiecare două ore vizitatorii au avut parte de spectacole de lumini şi muzică, iar între ele cavalerii s-au luptat pentru domniţe. Vizitatorii au urmărit şi o lecţie de istorie pe viu, povestea domniţei Cristina înmormîntată în castel, pusă în scenă de Ordinul cavalerilor de Hunedoara. Peste 6.000 de vizitatori au trecut pragul Castelului Corvinilor în Noaptea Muzeelor”, a declarat directorul Castelului Corvinilor din Hunedoara, Costin Tinca.

    Castelul Corvinilor a fost deschis vizitatorilor până duminică dimineaţă, la ora 2.00.

     

  • Un “cimitir vesel” şi piese valoroase acoperite în semn de protest, la Noaptea Muzeelor 2015 – GALERIE FOTO

    GALERIE FOTO

    Noaptea Muzeelor rămâne un punct de interes în calendarul cultural al bucureştenilor, care, sâmbătă seară, au format cozi de câţiva metri în faţa instituţiilor muzeale. Ediţia din 2015 a Nopţii Muzeelor a fost una cu totul specială, pentru că a fost marcată de un protest pe care Reţeaua Naţională a Muzeelor din România (RNMR), organizatorul evenimentului, l-a propus tuturor muzeelor din ţară, membre sau încă neafiliate organizaţiei. Astfel, câte o piesă valoroasă din instituţiile muzeale care s-au alăturat protestului a fost acoperită. Acest protest subtil şi inedit a avut scopul de a atrage atenţia publicului şi autorităţilor asupra situaţiei dramatice în care se află muzeele României.

    Totodată, protestul este o consecinţă a unui fenomen dramatic, respectiv faptul că, în ultimii zece ani, peste 110 sedii unde funcţionează muzee de tot felul şi zeci de mii de piese din colecţiile mai multor astfel de instituţii au fost deja retrocedate sau sunt în curs de retrocedare, după cum a declarat Dragoş Neamu, directorul executiv al RNMR, într-o conferinţă de presă organizată pe 8 mai, la sediul Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti.

    Pentru mulţi dintre bucureşteni, traseul pentru Noaptea Muzeelor a început un pic înainte de lăsărea serii, la Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”. Astfel, reprezentanţii instituţiei au pregătit o după-amiază plină cu evenimente conexate Nopţii Muzeelor. Vizitatorii au participat la o expoziţie, un Festival al Culturii Thailandeze, un târg al meşterilor populari, dar şi la lansarea ceaiului muzeului, denumit “Bogăţia satului” şi care are la bază iasomia. Ca în fiecare an, din motive de securitate, programul Muzeului Satului nu a fost prelungit pe timpul nopţii.

    Şi pentru că Şoseaua Kiseleff a însemnat punctul de pornire pentru “vânătoarea” de muzee – o călătorie prin istorie, artă şi natură, oamenii s-au oprit, în număr mare la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

    Motivele pentru care bucureştenii au dat curs invitaţiei propuse de organizatorii Nopţii Muzeelor au fost diverse. Unii au vrut să se plimbe, alţii şi-au adus copiii pentru a-i învăţa “cultura de mici”, iar anumite persoane au văzut în acest eveniment un bun prilej de a se întâlni cu prietenii, cu care au “redescoperit” cultura şi istoria românească, dar şi tradiţiile.

    Astfel, înainte de ora 18.00, bucureştenii s-au aşezat într-o coadă ordonată, în faţa Muzeului Naţional al Ţăranului Român, pentru a vizita expoziţiile permanente ale instituţiei, dar şi cele temporare, precum “Pe urmele armenilor” şi expoziţia “Ion Anghel”. Oamenii au fost atraşi aici şi de mirosul de porumb fiert şi mere coapte, iar cei care au zăbovit un pic mai mult au putut viziona, în curtea interioară a instituţiei, un film documentar.

    Muzeului Naţional al Ţăranului Român i-a făcut concurenţă Muzeul de Istorie Naturală “Grigore Antipa”. Astfel, coada de persoane care aştepta să viziteze expoziţia temporară de paianjeni şi scorpioni vii – ‘Ţesături periculoase’ – se întindea până aproape de vecinul său, Muzeul Ţăranului Român. “Foarte frumos. Aici chiar a meritat să stăm la coadă”, a spus o doamnă, venită la Antipa cu nepoţica ei, care părea încântată de ceea ce văzuse. Pe de altă parte, vizitatorii Muzeului Naţional de Istorie “Grigore Antipa” au luat parte la protestul anunţat de RNMR, după ce reprezentanţii instituţiei au acoperit cu o pânză neagră puiul de elefant asiatic, un exemplar valoros al colecţiei Muzeului “Grigore Antipa”, fiind o specie periclitată la nivel mondial, potrivit Listei Roşii a Speciilor Ameninţate la nivel Global (The IUCN Red List of Threatened Species).

    Mulţi dintre cei care aşteptau să intre la cele două muzee s-au răzgândit şi au decis să meargă la Muzeul Naţional de Geologie, aflat în apropiere, unde aşteptarea nu părea a fi la fel de mare. Aici, bucureştenii au putut pleca “În căutarea ţării de la capătul pământului – Chile”, dar au putut admira şi expoziţiile permanente şi o serie de prezentări tematice. Şi acest muzeu s-a alăturat protestului organizat de RNMR, un trunchi de copac pietrificat, un exponat special şi controversat pentru publicul larg, aflat pe un postament impunător al peluzei centrale a instituţiei, fiind acoperit pentru a atrage atenţia asupra situaţia dramatice în care se află muzeele din ţară.

    Continuând spre Calea Victoriei, un alt punct de interes pentru împătimiţii “Nopţii Muzeelor” a fost şi Muzeul Naţional “George Enescu”. “Câtă lume este în faţă la Enescu. Hai că e bine. Nu mă aşteptam să văd atâţia oameni”, a exclamat o tânără, care, împreună cu o prietenă, mergeau în pas grăbit spre Palatul Cantacuzino.

    Reprezentanţii instituţiei i-au aşteptat pe bucureşteni cu muzică, artă vizuală şi performance, toate încadrate în evenimentul special “Aeroportul artistic ONIRIA”. Chiar dacă prima oră de “îmbarcare” era prevăzută la 19.30, oamenii s-au strâns în faţa clădirii încă de la 18.40, pentru a pleca în călătoria propusă de Muzeul “George Enescu”.

    Un alt magnet pentru bucureşteni a fost şi Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR). Bucureştenii au putut vizita, de la ora 19.00, Galeria Naţională şi expoziţiile temporare. MNAR s-a alăturat şi protestului ediţiei din acest an a evenimentului şi a organizat, sub titlul “Priveşte arta, arta te priveşte”, un periplu mai puţin obişnuit într-o “galerie de neuitat”. Această galerie a cuprins ramele şi soclurile unor lucrări care nu mai fac parte din patrimoniul MNAR, pentru că “au plecat în urma unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile”.

    Vizavi, la Biblioteca Centrală Universitară “Carol I”, persoanele aşezate la coadă au fost întâmpinate de domniţe, îmbrăcate în rochii de epocă, cu peruci diverse. Cei care s-au înarmat cu răbdare au luat parte la tururi ghidate şi o expoziţie de arhitectură “Carte şi machete. Teatru şi coregrafie”.

    Anul acesta bucureştenii au fost atraşi şi de lingourile de aur “standard”, expuse într-o casetă specială, în holul sediului Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul evenimentului “Aur din Tezaur”. Peste 500 de persoane au aşteptat să admire cele trei exponate, care erau flancate de doi jandarmi, pe care oamenii i-au fotografiat insistent. În cadrul evenimentului, pe un ecran TV amplasat în exterior a putut fi vizionat un film documentar cu tema “Aurul românesc şi BNR”, realizat cu sprijinul Televiziunii Române.

    Bucureştenii, veniţi în număr mare şi la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), şi-au început “noaptea muzeelor” cu un recital de muzică uşoară şi populară, susţinut de copiii de la Centrul de Muzică din cadrul Centrului Cultural al Ministerului de Interne. Seara a continuat apoi cu un spectacol de balet, realizat de elevele Liceului de Coregrafie “Floria Capsali”, şi cu un concert de muzică vocală, susţinut de elevii de la Colegiul de Arte “Dinu Lipatti”. Şi la MNIR, vizitatorii au luat parte la protest, Coiful de la Ciumeşti fiind acoperit cu o pânză neagră.

    Pentru o seară, Capitala a avut şi un “cimitir vesel”. Astfel, în Cimitirul Bellu a fost pus în scenă concertul “Dolce Vita”, artişti ai Teatrului de Operetă şi Musical “Ion Dacian” încântându-i pe bucureşteni cu interpretări live ale celor mai frumoase momente din spectacole celebre de operetă şi musical. Totodată, după spectacol, vizitatorilor le-a fost propusă o “Întâlnire cu Joe Black”, film a cărui proiecţie a început la ora 22.30.

    Astfel, Irina Baianţ, Florin Budnaru, Ernest Fazekas, Adrian Nour şi Cătălin Petrescu, acompaniaţi de Orchestra şi Corul Teatrului de Operetă şi Musical “Ion Dacian”, au interpretat arii din spectacolele de operetă “Contesa Maritza”, “Silvia” şi “Prinţesa Circului”, de Emmerich Kalman, “Secretul lui Marco Polo”, de Francis Lopez, “Liliacul”, de Johan Strauss-fiul, precum şi melodii din musicalurile “Mizerabilii”, de Claude Michel Schonberg, “Jesus Christ Superstar”, de Steve Balsamo, “Notre Dame”, de Riccardo Cocciante, “Apocalipsa iubirii”, de Ernest Fazekas, dar şi din cea mai recentă premieră a Teatrului de Operetă, celebrul musical “Fantoma de la Operă”, de Andrew Lloyd Webber.

    În număr neaşteptat de mare, bucureştenii au venit să vadă mormintele unor personalităţi precum Mihai Eminescu, I. L.Caragiale, Liviu Rebreanu, George Coşbuc şi Vladimir Ghika şi au realizat fotografii cu plăcile comemorative. “E bine că au pus povestea”, a spus o doamnă, care s-a oprit să citească detalii despre familia Poroineanu.

    Potrivit site-ului dedicat evenimentului, printre piesele valoroase care au fost acoperite în semn de protest faţă de situaţia dramatică în care se află instituţiile muzeale s-au numărat tablourile “Tătăroaica”, de Nicolae Tonitza, la Artmark, şi “Panseluţe”, de Nicolae Grigorescu, la ArtSafari, bustul lui George Enescu, operă a sculptorului Ion Irimescu, la Muzeul de Artă “Vasile Grigore – pictor şi colecţionar”, un costum de academician, alcătuit din frac, sabie şi bicorn, purtat de George Enescu ca membru al Academiei Române, începând din 1933, la Muzeul Naţional “George Enescu”, şi Troiţa din Burluşi, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

    Ajuns în 2015 la a 11-a ediţie, Noaptea Muzeelor este unul dintre cele mai populare şi longevive evenimente culturale destinate publicului larg, sărbătorit la nivel european. Iniţiată de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa, manifestarea atrage anual în România sute de mii de participanţi. Noaptea Muzeelor are loc în fiecare an sâmbăta, în jurul datei de 18 mai – Ziua Internaţională a Muzeelor, sărbătoare instituită de International Council of Museums (ICOM).

  • Şase amenzi de 9.000 de lei, date de Garda de Mediu petrecăreţilor de 1 Mai. Toate, în judeţul Neamţ

    Reprezentanţii Gărzii Naţionale de Mediu (GNM) au precizat, la solicitarea MEDIAFAX, că în perioada 1 – 4 mai, comisarii instituţiei, împreună cu reprezentanţi ai Poliţiei Locale, Poliţiei Române şi Jandarmeriei Române, au efectuat, în fiecare judeţ, acţiuni de patrulare în zonele special amenajate pentru activităţi de picnic, respectiv în zonele neamenajate, cunoscute ca zone de picnic, în zonele turistice şi în zonele de afluenţă publică consacrate, în vederea verificării modului de aplicare a Legii 54/2012 – Legea picnicului.

    Cu ocazia acestor acţiuni, echipele de control au aplicat 31 de sancţiuni, dintre care şase amenzi contravenţionale în valoare totală de 9.000 de lei şi 25 de avertismente.

    Toate cele şase amenzi, de câte 1.000 şi respectiv 2.000 de lei, au fost date în judeţul Neamţ, unor cetăţeni care desfăşurau activităţi de picnic în zone neamenajate, în special în zona mănăstirilor Secu şi Sihăstria.

    Principalele abateri săvârşite de cetăţeni constatate în timpul controalelor au fost: aprinderea focului în zone neamenajate (grătare improvizate), depozitarea deşeurilor în locuri neautorizate, parcarea autovehiculelor pe spaţiile verzi. Cele mai mari amenzi au fost aplicate pentru aprinderea grătarelor improvizate în locuri neamenajate.

    Acţiunile de control au vizat şi verificarea modului de conformare a autorităţilor publice locale la prevederiile Legii 54/2012, respectiv amenajarea zonelor pentru agrement (amplasarea de containere pentru colectarea separată a deşeurilor, toalete ecologice, grătare pentru foc, indicatoare de avertizare privind modul de comportare în aceste zone). Nu au fost constatate neconformităţi în timpul verificărilor, astfel că nu au fost aplicate sancţiuni primăriilor.

    “Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în care GNM a efectuat controale, s-a constatat că administraţiile locale au fost mai receptive în ceea ce priveşte conformarea faţă de Legea picnicului prin amenajarea mai multor spaţii de colectare a deşeurilor menajere şi de amplasare a grătarelor pentru picnic. Totodată, faţă de perioadele anterioare, s-a constatat că un număr din ce în ce mai mare de cetăţeni cunosc prevederile Legii picnicului, au luat la cunoştinţă obligaţiile care le revin, potrivit acestei legi, şi au avut o conduită corespunzătoare”, se mai arată în răspunsul instituţiei.

    Legea nr. 54/2012 defineşte picnicul ca fiind “orice activitate de recreere desfăşurată în zone de afluenţă publică consacrate pe domeniul public sau privat al statului şi/sau al unităţilor administrativ- teritoriale de una sau mai multe persoane şi care presupune consumul de băuturi şi/sau alimente precum şi după caz aprinderea sau nu a focului”.

    Potrivit legii activităţile de picnic sunt permise doar în zone special amenajate şi în zone indicate, cu condiţia ca cetăţenii să respecte un set de reguli, de la strângerea gunoiului, până la păstrarea liniştii, încălcarea prevederilor legale putând fi sancţionată cu amenzi cuprinse între 100 şi 5.000 de lei.

    În zonele special amenajate, aparţinând domeniului public ori privat al statului şi/sau al unităţilor administrativ-teritoriale, există utilităţi şi facilităţi pentru desfăşurarea activităţilor de picnic şi aprinderea focului este permisă.

    Activităţi de picnic, cu excepţia aprinderii focului, sunt permise şi în zonele indicate în planurile de zonificare ale parcurilor aflate în intravilanul localităţilor, precum şi în zonele limitrofe pădurilor situate în intravilanul localităţilor, în care sunt permise prin excepţie, desfăşurarea activităţilor de picnic este permisă şi în alte zone decât cele menţionate doar în condiţiile organizării de evenimente ocazionale, autorizate potrivit legii.

    Autoritatea publică locală sau centrală care administrează zone de afluenţă publică consacrate are obligaţia de a prevedea în bugetul propriu sumele necesare asigurării condiţiilor de funcţionare a acestora şi de a include clauze aferente salubrizării zonelor în care se desfăşoară activităţile de picnic în contractul cu operatorul local.

    Potrivit legii, dacă administratorul zonei de picnic nu asigură condiţiile necesare pentru desfăşurarea acestei activităţi, poate fi sancţionat cu amendă de la 10.000 la 50.000 de lei

    Cei care desfăşoară activităţi de picnic în afara zonelor special amenajate şi/sau a zonelor indicate pentru activităţile de picnic riscă o amendă cuprinsă între 1.000 şi 3.000 de lei. Totodată, pentru distrugerea, modificarea ori degradarea panourilor informative, marcajelor, indicatoarelor, construcţiilor, împrejmuirilor sau orice alte amenajări aflate în perimetrul zonelor se dă amendă de la 100 la 500 de lei.

    Amenzi între 2.000 şi 5.000 de lei sunt prevăzute pentru cei care aprind focul în locurile amenajate şi nu îl supraveghează în permanenţă.

    Aruncarea deşeurilor în altă parte decât în locurile special amenajate se sancţionează cu amendă între 200 şi 2.000 de lei, iar pentru nedepunerea selectivă a deşeurilor de ambalaje în containerele inscripţionate corespunzător categoriei de deşeuri, amenzile sunt între 100 şi 500 de lei.

    Amenzi între 300 şi 3.000 de lei pot fi aplicate celor care nu lasă curat şi nealterat locul în care au desfăşurat activitatea de picnic, celor care aruncă ţigări, chibrituri sau orice alte obiecte aprinse în alte locuri decât în cele special amenajate şi celor care nu respectă ordinea publică şi bunele moravuri, conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

    Şi cei care spală obiectele care au deservit activităţii de picnic în apele din vecinătatea zonei special amenajate sau care împrăştie pe sol apa uzată rezultată în urma activităţii de picnic sau o varsă în apele din vecinătate pot fi sancţionaţi cu amenzi cuprinse între 100 şi 200 de lei.

    Aceleaşi amenzi sunt prevăzute şi pentru persoanele care nu respectă orarul de desfăşurare a activităţii de picnic corespunzător zonei respective sau nu parchează autovehiculele doar în zonele special amenajate în acest scop.

    Amenzi cuprinse între 200 şi 400 de lei pot primi persoanele care hrănesc animalele sălbatice, care îndepărtează, rănesc ori distrug plantele, animalele, rocile sau orice alte elemente ale cadrului natural şi/sau construit, care postează semne sau mesaje sau care nu păstrează liniştea şi deranjează comunităţile locale, viaţa sălbatică sau alţi vizitatori.

    Potrivit legii, constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor menţionate se fac de către reprezentanţii Gărzii Naţionale de Mediu, autorităţile administraţiei publice locale şi personalul împuternicit al acestora, de către ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei Române, ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei Române, precum şi de către agenţii Poliţiei locale, conform competenţelor stabilite prin lege.

  • Care este cauza morţii “Regelui blues-ului”, B.B. King

    Informaţia a fost confirmată de Biroul de medicină legală din Las Vegas. Artistul american a murit în somn, la primele ore ale dimineţii de vineri, în oraşul Las Vegas, la două săptămâni după ce fusese spitalizat din cauza unui AVC de mică intensitate.

    Darin Brimhall, medicul personal al legendarului chitarist de blues, a confirmat faptul că acele AVC-uri de mică intensitate au fost provocate de diabet.

    Cauza oficială a decesului a fost demenţă multi-infarct, cea mai comună formă de demenţă vasculară, au precizat medicii americani.

    Numeroase personalităţi din industria muzicală, dar şi din alte domenii şi-au exprimat regretul şi tristeţea în urma decesului marelui artist american. Printre aceştia s-au aflat preşedintele Barack Obama, cântăreţii Eric Clapton, Lenny Kravitz, Ringo Starr, Paul McCartney şi Gene Simmons.

    B. B. King a fost diagnosticat cu diabet de tip 2 în anii ’80. Muzicianul a fost internat de urgenţă în prima parte a lunii aprilie, într-o clinică din Las Vegas, din cauza deshidratării, o complicaţie medicală generată de diabet.

    În luna mai, artistul a publicat un mesaj pe contul său de Facebook în care şi-a asigurat fanii că se simţea mai bine şi că primea îngrijiri medicale în domiciliul său din Las Vegas.

    În ultimii ani, artistul american a avut mai multe probleme de sănătate. În octombrie 2014, cântăreţul şi-a anulat cele opt concerte pe care le mai avea programate în turneul său nord-american, după ce a căzut pe scenă, în timpul unei reprezentaţii la House of Blues din Chicago.

    În aprilie 2014, celebrul chitarist şi interpret de blues le-a cerut iertare fanilor săi după o reprezentaţie bizară pe care a susţinut-o la Peabody Opera House din oraşul St. Louis, atribuită ulterior faptului că B.B. King uitase să ia unul dintre medicamentele ce i-au fost prescrise de medici.

    Născut în Mississippi, muzicianul american, căruia i se mai spune “King of the Blues” (“Regele blues-ului”), este considerat unul dintre cei mai mari chitarişti din toate timpurile şi mulţi artişti de seamă, precum Eric Clapton, spun că s-au inspirat de-a lungul anilor din muzica sa.

    B. B. King şi-a început cariera muzicală în 1947. În anii ’50, el susţinea, în medie, 275 de concerte pe an, iar în 1956 a susţinut 342 de concerte. În ultimii ani, cântăreţul a continuat să susţină, în medie, aproximativ 100 de concerte pe an.

    Recompensat cu 15 premii Grammy, B. B. King a avut numeroase piese de succes, cele mai cunoscute fiind “Every Day I Have The Blues” şi “The Thrill Is Gone”, interpretate de artist la chitara lui, Lucille.

    A fost inclus în Rock and Roll Hall of Fame în 1987. În 1990 a primit National Medal of Arts, iar în 2006 fostul preşedinte american George W. Bush l-a decorat cu Presidential Medal of Freedom.

    În decembrie 2008, B. B. King a concertat împreună cu Foo Fighters şi John Mayer la primul concert susţinut în onoarea artiştilor nominalizaţi la premiile Grammy, care a avut loc în Los Angeles.

  • Kovesi: Anchetele au produs panică în clasa politică. Se încearcă limitarea atribuţiilor procurorilor

    “Nu cred că în România s-a inventat măsura arestării preventive în 2015, nici cătuşele nu au fost inventate acum. Cred că anchetele din ultima perioadă de timp au produs o oarecare panică în rândul clasei politice şi cred că acesta este motivul pentru care se încearcă limitarea atribuţiilor procurorilor”, a spus Laura Kovesi, în cadrul emisiunii “După 20 de ani”, difuzată de PRO TV.

    Procurorul şef al DNA a precizat că îi este “dificil” să spună că politicienii sprijină lupta anticorupţie.

    “Este foarte dificil de spus în condiţiile în care la fiecare două săptămâni ne trezim cu proiecte de modificare a Codului penal sau Codului de procedură penală prin care se încearcă limitarea atribuţiilor sau limitarea posibilităţilor de investigare. Mi-ar fi foarte dificil să spun că actuala clasă politică sprijină lupta anticorupţie”, a mai spus Kovesi.

    Plenul Senatului a adoptat, în 11 mai, amendamentul la Codul Penal şi cel de Procedură penală iniţiat de Ioan Chelaru, Cristiana Anghel şi Ovidiu Donţu, prin care ”măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice”, înlocuind sintagma de ”suspiciuni rezonabile” din actuala lege.

    Amendamentul, semnat de senatorii Cristiana Anghel (PC), Ovidiu Donţu şi Ioan Chelaru (PSD) la proiectul pentru modificarea şi competarea legii nr. 286/2009, privind Codul Penal şi a legii nr. 135/2010, privind Codul de Procedură penală- L95/2015 a fost adoptat cu 91 de voturi ”pentru” de plenul Senatului, după ce săptămâna trecută legea a primit raport de admitere în comisia juridică.

    Potrivit amendamentului, alineatul 1 al Articolului 202 din actuala lege, care prevede că ”măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă ”suspiciunea rezonabilă” că o persoană a săvârşit o infracţiune”, s-a modificat, prin amendament, cu următoarea formulare: ”măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă că o persoană a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală”.

    Potrivit motivaţiei senatorilor care au iniţiat amendamentul, noua formulare este ”mai apropiată de principiul de drept, consacrat, conform căruia cercetarea în stare de libertate este regula, iar dispunerea unor măsuri de arest să fie excepţia.

    Senatorii mai consideră că, în vechiul Cod de procedură penală, măsura arestării preventive faţă de un acuzat putea fi luată numai ”dacă sunt probe sau indicii temeinice că a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală”, iar în noul Cod de procedură penală, intrat în vigoare la 1 februarie 2014 9 articolul 233) condiţia de probe şi indicii temeinice a fost înlocuită cu cea de suspiciuni rezonabile.

    ”Aşa se face că de la începutul anului trecut, arestarea a devenit, dintr-o măsură excepţională, o regulă, fiind suficientă existenţa unui simplu denunţ ca ea să poată fi luată. De aici, plimbarea cu cătuşe a acuzaţiilor în faţa presei a devenit ceva cotidian, neexistând sancţiuni pentru încălcarea prezumţiei de nevinovăţie prin afectarea imaginii persoanei”, se menţionează în motivaţie.

    Art 202 din Codul de Procedura Penala prevede, în varianta aflată în vigoare la acest moment, că ”măsurile preventive (reţinerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune, arestul la domiciliu, arestarea preventivă, n.red.) pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni”.

    Proiectul de lege va ajunge în dezbaterea Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional.

  • Kovesi: Nu am discutat nici cu fostul, nici cu actualul preşedinte şi nici cu premierul despre dosare

    “Pot să vă spun doar că după încheierea mandatului domnului preşedinte Băsescu nu am discutat cu acesta. Nu am discutat despre dosarele penale nici cu fostul preşedinte, nici cu actualul preşedinte. (…) Nu discut cu actualul preşedinte despre dosare nici la modul general. Am avut o discuţie înainte de începerea prezentării raportului de activitate (pentru anul 2014 – n.r.), cu privire la datele statistice, cu privire la rezulttate obţinute de DNA. Nu am avut discuţii punctuale pe anumite dosare, ci au fost discuţii de principiu care vizează instituţia, a nevoii de resurse umane, nevoia de a modifica anumte legi, chestiuni pe care le discutăm cu ministrul de Justiţie şi cu ministrul de interne, care cred că sunt importante între conducătorii a două instituţii importante în stat”, a spus Kovesi, duminică, la emisiunea “După 20 de ani”, difuzată de PRO TV.

    Procurorul şef al DNA a punctat că nu a discutat niciodată despre dosare penale cu premierul Victor Ponta.

    “Singurele discuţii pe care le-am avut cu premierul au fost doar cele privind invitaţia care i-a fost adresată dumnealui, de a participa la raportul anual de activitate. În cursul anului trecut am avut o discuţie despre suplimentarea schemei de personal”, a adăugat Kovesi.

     

  • Aproape 250 de locuri de muncă, disponibile în reţeaua Eures. Cele mai multe sunt în Marea Britanie

    Un angajator din Austria are vacant un post dezvoltator software, pentru care cere studii de specialitate, experienţă în dezvoltare software, experienţă cu baze de date MS-SQL sau alte sisteme de baze de date relaţionale şi abilităţi analitice. Candidaţii trebuie să vorbească engleză şi germană, iar salariul oferit este de 2.600 de euro pe lună brut. În plus, angajatorul asigură şi asistenţă pentru găsirea unei locuinţe. Contractul este pentru perioadă nedeterminată.

    Un alt angajator, tot din Austria, caută un software engineer în asamblare finală. Candidaţii trebuie să aibă studii de specialitate, să fie dispuşi să călătorească şi să vorbească engleză şi germană. Angajatorul nu precizează care este salariul oferit, însă menţionează că salariul minim pentru această poziţie este de 16,80 euro brut pe oră, iar contractul este pentru perioadă nedeterminată.

    Tot în Austria mai este vacant un post de inginer electrician în industria de automobile. Candidaţilor li se cere să fi urmat cursuri de formare în managementul echipei de instalare la faţa locului (leadership), să fie dispuşi să călătorească şi să aibă bune cunoştinţe de engleză şi germană. Contractul este pentru perioadă nelimitată.

    Acelaşi angajator mai caută software developer, care trebuie să aibă cunoştinţe bune de programare, cunoştinţe în domeniul bazelor de date, iar cunoştinţele în roboţi şi sisteme informatice constituie avantaj. Salariul oferit va fi de minim 16,80 de euro brut pe oră, iar perioada contractuală este nedeterminată.

    În Irlanda sunt căutaţi zece muncitor necalificaţi pentru culegerea manuală a ciupercilor, sortarea şi ambalarea în funcţie de greutatea acestora. Angajatorul precizează că oferă instruire.

    “Se lucrează în picioare, nu se cer abilităţi speciale. Experienţa anterioară privitoare la fructe şi legume constituie avantaj. Aplicanţii trebuie să fie disponibili să lucreze peste program şi în weekend-uri, să se simtă confortabil în fermă, deoarece mediul de lucru presupune existenţa zgomotului, compostului şi a mirosurilor”, se arată în anunţul de angajare.

    Aplicanţii trebuie să fie apţi fizic pentru munca în ferme vegetale şi să aibă cunoştinţe de bază de limbă engleză. Salariul va fi de 8,65 de euro pe oră, pentru un program de 40-45 de ore pe săptămână, iar pentru zilele de duminică lucrate se asigură o primă de 25 la sută.

    În Olanda sunt vacante un post de tehnician mecanic, pentru care nu se solicită experienţă, un post de sudor MIG/MAG, pentru care este nevoie de calificare şi experienţă, două posturi de operator chimist, pentru persoane care să aibă şi carnet de conducere pentru maşină cu opt locuri şi camion până la 3,5 tone, precum şi două posturi de strungar, pentru care se cere experienţă între doi şi cinci ani.

    Un spital din Danemarca angajează un medic specialist în patologie chirurgicală. Candidaţii trebuie să vorbească limba engleză, să aibă experienţă profesională vastă în patologie chirurgicală şi citologie şi să indice aria de interes specifică. Salariu anual oferit este de 100.000 de euro, inclusiv beneficii de pensie, în funcţie de calificare.

    O companie din Oslo (Norvegia) recrutează un specialist în departamentul reţele. Candidaţii trebuie să aibă doctorat în informatică, inginerie electrică sau domenii conexe, experienţă în protocoale de reţea, în măsurători, familiarizare cu teoria grafurilor, interferenţă statică, teoria controlului, abilităţi interpersonale, dorinţa de a lucra în echipă internaţională. Salariul este de aproximativ 58.800 de euro brut pe an, iar contractul este pe o perioadă de doi ani.

    În Marea Britanie sunt disponibile 20 de posturi de îngrijitori pentru persoane. Candidaţii ar trebui să vorbească limba engleză la nivel mediu. Angajatorul nu precizează salariul oferit, însă contractul este pentru perioadă nedeterminată.