BusinessMagazin

Tag: Actualitate

  • Dai in mine, dai in fabrici si stadioane

    Planul noului guvern de la Kiev de a renationaliza companiile privatizate in conditii dubioase a atins si clubul Dinamo Kiev, controlat de magnatul Ihor Surkis. Vicepremierul Mikola Tomenko a declarat ca Dinamo Kiev a fost cedat pe nimic lui Ihor Surkis si fratelui sau Hrihori (membru al Parlamentului si presedintele Federatiei ucrainene de Fotbal), gratie relatiilor acestora cu fostul presedinte Kucima. Ca si cand n-ar fi fost de ajuns, un tribunal din Kiev a decis saptamana trecuta, tocmai inaintea meciului din Cupa UEFA cu Villareal, sa blocheze actiunile clubului, ca urmare a plangerii unei actionar minoritar – o firma controlata de un fost partener de afaceri al fratilor Surkis, care a reclamat ca i-au fost incalcate drepturile cu prilejul unei majorari de capital.

    Ihor Surkis a luat imediat masuri: l-a invitat pe presedintele Viktor Iuscenko la cina, ca sa-i explice cat de important e clubul pentru tara, si l-a poftit sa viziteze baza sportiva construita de el pentru Dinamo, ca sa vada cat a investit acolo. Dupa Surkis, cheltuielile anuale ale clubului, suportate de el, se ridica la 20-30 de milioane de dolari. Ultima investitie a fost anuntata chiar saptamana trecuta: e vorba de fundasul brazilian Rodrigo, pe care Surkis va plati 4 milioane de dolari.

  • Nu suntem de acord, dar sa ramana intre noi

    Presa germana a spus-o cel mai clar: cea mai buna dovada ca turneul european al presedintelui George W. Bush n-a risipit tensiunile transatlantice e faptul ca dupa intalnirea cu liderii UE n-a existat nici o declaratie comuna. Ar fi fost greu, de altfel, de redactat o declaratie comuna care sa exprime formula clasica „au cazut de acord ca nu sunt de acord“: in chestiunea comertului de arme cu China sau in privinta politicii americane fata de Iran. Nu se poate nega insa o indulcire a tonului intre cele doua parti, fie si sub forma rezumata de gluma cancelarului Schroder: „Ne-am pus de acord sa nu mai subliniem temele asupra carora nu suntem de acord“. 

    Mai complicat stau lucrurile cu relatia intre SUA si Rusia, unde un Bush pornit sa-i reproseze omologului sau rus derapajele antidemocratice, vanzarile de armament catre Siria si de combustibil nuclear catre Iran sau faptul ca nu e dispus la negocieri cu cecenii s-au izbit de replicile dure ale unui Putin glacial (foto), care n-a zambit nici la conferinta de presa ulterioara intalnirii celor doi de la Bratislava. De altfel, Putin nici nu prea avea motive sa zambeasca, atata vreme cat Bush, la mitingul din capitala slovaca, si-a declarat deschis speranta ca „revolutia portocalie“ din Georgia si Ucraina va continua in Moldova si Belarus. 

    Singurii care vor avea de castigat in chip concret de pe urma vizitei lui Bush in Europa sunt deocamdata cetatenii „noii Europe“, aliatii central-europeni ai SUA din Irak, a caror bunavointa presedintele american vrea s-o intretina cu promisiunea de a desfiinta vizele de calatorie in SUA – pentru Slovacia, pentru Polonia „si pentru alte state din Europa de Est“. Poate de aceea, singurele urale populare auzite de liderul de la Washington pe parcursul turneului in Europa au fost cele din piata din Bratislava, in timp ce la Bruxelles a fost intampinat de aceleasi proteste antiamericane cu care strazile Occidentului l-au obisnuit inca dinainte ca razboiul din Irak sa fi inceput.

  • Portretul exportatorului plangacios

    Pichetarea, in premiera mondiala, a sediului BNR de catre un grup de exportatori care cereau bancii sa forteze deprecierea leului a avut darul, in mod curios, sa intoarca impotriva acestora o buna parte a presei si a opiniei publice, obisnuite pana nu de mult sa vada in exportatori eroii relansarii economice a Romaniei. Dupa ce guvernatorul Isarescu i-a etichetat pe protestatari drept „plangaciosi“, iar presedintele Basescu a sarit in apararea BNR, spunand ca banca nu poate fi silita sa faca o politica inflationista de dragul exportatorilor, au fost voci care s-au intrebat cine sunt de fapt acesti exportatori?

    Fabricantii de mobilier taie in nestire padurile si fac afaceri cu lemn la preturi de nimic; producatorii de textile cos ce vine de afara si exploateaza forta de munca ieftina din zonele dezindustrializate; cat despre exportatorii de soft, ar face mai bine sa puna mana sa faca hedging. 

    Ca de obicei, adevarul sta pe undeva pe la mijloc: Florin Pogonaru, seful AOAR, a atras atentia ca vina pentru pierderile exportatorilor nu poate fi pusa exclusiv pe seama lipsei de competitivitate a acestora – asa cum face BNR in plina perioada de afluxuri speculative din strainatate – si ca adaptarea dificila la noile conditii de pe piata valutara e justificata intr-o economie inca incapabila sa absoarba toata valuta care intra acum in tara.

    In plus, faptul ca BNR a eliminat conditiile impuse companiilor romanesti la cumpararea de valuta de pe piata, conceputa de banca centrala ca o supapa impotriva aprecierii excesive a leului si ca un ajutor pentru companii, s-ar putea dovedi inutil pentru mare parte din firmele mici si mijlocii, care n-au resursele pentru astfel de operatiuni.  In ceea ce priveste BNR, din scenariul apocaliptic avansat de exportatori – pierderi de un mi-liard de euro, falimente in lant, exodul companiilor straine care fac exporturi din Romania –  Mugur Isarescu a retinut un singur element: faptul ca firmele vor incerca sa reduca din costuri pe seama fortei de munca. Iar cu aceasta ajungem la modificarea Codului muncii, unde orele de munca suplimentare si o libertate mai mare la concedieri le-ar fi necesare ca aerul angajatorilor siliti sa se lupte de unii singuri cu variatiile de curs.

  • Vasella isi vede visul cu ochii

    Firma elvetiana Novartis a devenit cel mai mare producator de medicamente generice (fara prescriptie) din lume, dupa ce a preluat firma Hexal, al doilea furnizor de generice de pe piata germana, si 67,7% din actiunile companiei americane Eon Labs, intr-o tranzactie de 5,65 miliarde de euro. Novartis urmeaza sa integreze cele doua firme in divizia sa Sandoz, pana acum al doilea producator de generice din lume, dupa compania israeliana Teva Pharmaceuticals. Veniturile anuale ale Sandoz vor creste astfel la 5,1 mi-liarde de euro, fata de 4,8 mi-liarde pentru Teva. In plus, integrarea celor doua companii va avea ca rezultat reduceri de costuri de 200 de milioane de dolari in urmatorii trei ani.  Achizitia de saptamana trecuta realizeaza astfel aspiratia mai veche a sefului Novartis, Daniel Vasella (foto), de a obtine prima pozitie pe piata mondiala a medicamentelor generice, adaugandu-se recentelor preluari ale firmelor Lek din Slovenia si Sabex din Canada.

  • La poalele vulcanului noroios

    Victoria Stelei pare sa-i fi facut uitate lui Gheorghe Becali escaladarea pana la absurd a razboiului cu presa, amenintarea lui Zenga cu demiterea daca nu-l introduce pe Andrei Cristea in lotul pentru me-ciul cu Valencia ori ignorarea citatiei la Parchetul Militar pentru afacerea cu terenul din Baneasa. Mai ales dupa ce patronul stelist a avut grija sa povesteasca presei cum 

    l-a sunat in pauza meciului presedintele Basescu, adresandu-i-se amical cu „Gigi“, iar apoi l-a invitat cu echipa la Cotroceni pentru felicitari oficiale si i-a ascultat pasul pe tema luptei pe care o duce de trei ani cu MApN pentru stadion.

    Dupa cum se stie, ministerul a inchiriat stadionul in ianuarie 2004 pe doar doi ani firmei FC Steaua SA, controlata de Becali, ceea ce l-a facut pe patron sa motiveze, de fiecare data cand vreun meci important se juca in noroi, ca nu poate face investitii serioase in- tr-un stadion pe care MApN nici nu vrea sa i-l concesioneze pe o perioada rezonabila, nici nu are bani sa-l modernizeze.

    Totusi, nu e clar in ce masura dispune Becali de sumele necesare pentru o lucrare completa de inlocuire a suprafetei de joc de pe noroiosul stadion. Deocamdata, printre firmele cu conturi poprite saptamana trecuta de AVAS fi-gureaza si FC Steaua, cu 102 mi-liarde de lei datorii la fondul asi-gurarilor sociale. Desigur, asta nu inseamna ca patronul n-are bani: saptamana trecuta, Becali a anuntat ca da 500.000 de euro pe un Maybach 62, „ceva mai tare decat are Catarama“. Cat despre vanzarea „adevaratului briliant“ Cristea, deocamdata nu se pune problema. Mai are timp sa-i creasca suficient cota de piata la Steaua.

  • Daniel in groapa cu lei

    Desemnarea candidatului PSD la Primaria Capitalei a starnit furtuna in partid, dupa ce temperamentalul Daniel Marian Vanghelie (foto) a aflat ca sunt destui fruntasi ai formatiunii deloc incantati de candidatura colegului lor. Ironiile lui Vasile Dancu de la Cluj, cel ce l-a incadrat pe Vanghelie in „axa Halaicu-Lis“, criticile lui Mircea Geoana, care a acuzat pripeala organizatiei PSD Bucuresti de a-l alege pe Vanghelie, dar mai ales faptul ca Adrian Nastase a propus reanalizarea candidaturii, pe motiv ca functia de primar al Capitalei trebuie tratata cu seriozitate, fiindca e o trambulina spre Cotroceni, au atras mania primarului de la sectorul 5. „Sa fie el primar in Bucuresti! Poate asa il invinge pe Basescu!“, i-a replicat Vanghelie lui Nastase. 

    Bataiosul primar de sector a ajuns insa acum in cursa electorala pur si simplu din lipsa de candidati, atata vreme cat Sorin Oprescu, cautand sa evite o noua infrangere in alegeri, s-a multumit sa ramana sef de 

    campanie, iar seful organizatiei de Bucuresti, Dan Ioan Popescu, a recunoscut ca  n-a gasit in Delegatia Permanenta nici un om „dispus sa munceasca pentru schimbarea imaginii PSD“. 

    Deocamdata, cu toate asigurarile lui Oprescu ca „Daniel Vanghele“ (sic!) a crescut enorm „in viata sa culturala“, primele sondaje dau un avans considerabil candidatulului din partea Aliantei DA, Adriean Videanu. In afara de Vanghelie, Videanu urmeaza sa se confrunte cu arhitecta Casei Poporului, Anca Petrescu – din partea PRM, cu fostul sef al RADET, Radu Opaina – din partea PUR (partid in care s-a inscris cu trei ore inainte de anuntarea candidaturii) si cu seful CNA, Ralu Filip. Cum nici unul din ei, cu exceptia candidatului PSD, nu are experienta edilitara, este de asteptat ca votul pentru Primaria Capitalei sa fie tot politic, asa cum a fost si vara trecuta.

  • Teoriile conspiratiei, la mare cautare

    Tulburate dupa plecarea cu scandal din partid a grupului lui Cozmin Gusa, apele din PD continua sa se agite, tot prin bunavointa grupului demisionar. Desi presedintele Traian Basescu e de parere ca Lavinia Sandru, aliata lui Gusa, o sa revina in partid, aceasta pare sa fi taiat in urma ei toate puntile, atata vreme cat s-a apucat sa-l acuze pe Emil Boc, actualul presedinte interimar al PD, de colaborationism cu PSD. Sandru a amenintat ca va spune tot ce stie despre colaborarea lui Boc cu PSD la Cluj pe parcursul anului trecut. 

    Cu astfel de declaratii, deputata a vrut de fapt sa sara in apararea lui Cozmin Gusa, despre care Emil Boc spusese ca ar fi de fapt adevaratul candidat al PSD la Primaria Capitalei, urmand sa fie scos la lumina si pus in locul lui Vanghelie, la fel cum Mircea Geoana l-a inlocuit anul trecut pe Bogdan Niculescu-Duvaz. Evident, PSD a dezmintit teoria lui Boc, nu insa si pe cea a Laviniei Sandru. Ramane acum de vazut in ce masura potentialele dezvaluiri ale lui Sandru vor afecta sansele lui Emil Boc de a castiga presedintia partidului, in conditiile in care pretendentii par sa se inmulteasca, mergand de la Adriean Videanu si Vasile Blaga, nomina-lizati de presedintele Basescu intr-o emisiune televizata ca avand cele mai mari sanse, pana la Radu Berceanu, Liviu Negoita sau vicele Cezar Preda. 

    O alta incertitudine din partid e legata de desemnarea unui inlocuitor al lui Adriean Videanu, candidat la Primarie, pentru functia de vicepremier. Cele mai mari sanse le are pana acum Radu Berceanu, insa ideea ca numirea lui nu i-ar conveni presedintelui Basescu a alimentat si alte variante – analistul Daniel Daianu, consultantul financiar Bogdan Baltazar sau chiar fostul colaborator al lui Videanu de la firma Marmosim, managerul Gheorghe Pogea.

  • Patrulater cu protocol

    Liderii PNL, PD, UDMR si PUR au semnat in fine, saptamana trecuta, protocolul de functionare a coalitiei guvernamentale, menit sa asigure stabilitatea guvernarii. Protocolul reglementeaza modul de luare a deciziilor in coalitie prin consens, modul de sprijinire a guvernului de catre cele patru partide si repartitia puterii in teritoriu intre partide. Semnarea n-a fost insa de natura sa linisteasca temerile scepticilor fata de soliditatea coalitiei. PNL si PD nu au semnat protocolul in calitate de alianta, ci fiecare in nume propriu, iar o coalitie de patru formatiuni e in mod na-tural mai fragila decat una de trei, nemaivorbind de faptul ca astfel se indeparteaza si mai mult perspectiva unei fuziuni a PNL cu PD.

    Pe de alta parte, neintelegerile privind impartirea puterii in teritoriu nici macar nu s-au incheiat: protocolul nu a fost semnat la data programata de filialele din Covasna ale partidelor, din cauza refuzului PD de a ceda UDMR conducerea Directiei Silvice. In fine, liderii politici continua sa aiba divergente chiar in privinta longevitatii actualei guvernari. In timp ce presedintele Traian Basescu continua sa sustina organizarea de alegeri anticipate cel mai tarziu in vara acestui an, premierul PNL Calin Popescu-Tariceanu si vicepremierul UDMR Marko Bela nu considera oportune alegerile anticipate decat dupa aderarea la UE, in 2007.

  • Japonezii au intrecut Citigroup

    Citigroup va fi detronata de japonezi din pozitia de cea mai mare banca din lume. A doua mare banca nipona, Mitsubishi Tokyo Financial Group (MTFG), va fuziona cu grupul UFJ Holdings, urmand sa formeze Mitsubishi UFJ Financial Group, cu active de 3.000 mld. yeni (1.800 mld. dolari, comparativ cu 1.500 ale Citigroup).

    MTFG va oferi 29 mld. dolari pentru preluarea UFJ, a patra institutie bancara ca marime din Japonia. Fuziunea va fi cea mai mare din istoria tarii, creand un grup bancar care isi propune sa atinga un pro-fit net de peste 10 mld. dolari pana in 2009, in conditiile unei reduceri substantiale a costurilor, obtinuta prin desfiintarea a 300 de sucursale si a 6.000 de locuri de munca.

  • Orice, numai nu TVA

    Planul autoritatilor de a aduce mai toate impozitele catre orizontul de 16%, cu dublul scop de a aduce bani la buget si de a limita speculatiile, continua sa defriseze pe rand alte zone ale economiei. Cum era de asteptat, impozitul majorat de la 1% la 10% urmeaza sa fie aplicat nu numai pentru tranzactiile imobiliare ale firmelor, ci si pentru cele ale persoanelor fizice, in speta pentru cele care isi vand locuintele mai devreme de trei ani de la data cumpararii lor. Deocamdata, nimic despre introducerea si a unei taxe pe mostenire, ca in Occident, pentru a completa tabloul reformei fiscale. 

    Daca impozitarea tranzactiilor imobi-liare a starnit doar criticile companiilor de pe aceasta piata, mai delicat stau lucrurile cu alte categorii de venituri care urmeaza sa fie impozitate. Federatia agricola Agrostar sustine ca intentia Finantelor de a mari din 2006 impozitul pe terenurile agricole „va duce la rascoala“, fiindca taranii romani fac in majoritate agricultura de subzistenta si deci nu au cu ce plati impozite majorate. Ministrul agriculturii, Gheorghe Flutur, a incercat sa impace spiritele, afirmand ca terenurile agricole n-ar trebui sa fie impozitate decat in conditiile in care proprietarii lor reusesc sa faca profit de pe urma lor.

    De astfel de conflicte profita opozitia, care anunta vremuri grele pentru contribuabilii incantati de promisiunea cotei unice. Reprezentantii PSD au acuzat guvernul Tariceanu ca pune in discutie contractele de achizitii publice incheiate anul trecut, incepand cu cele semnate cu EADS sau Bechtel, tocmai pentru ca nu e in stare sa faca rost de bani pentru achitarea lor. Fostul ministru de finante, Mihai Tanasescu (foto), sustine ca gaura la buget este atat de mare incat, cu toate majorarile de impozite anuntate, o majorare a TVA este inevitabila. Actualul ministru, Ionut Popescu, a explicat ca majorarea TVA ar fi avut un impact inflationist imposibil de contracarat. In plus, spune Popescu, majorarea TVA ar fi fost inechitabila social, pe cand impozitele marite pentru piata de capital si tranzactii imobi-liare sunt suportate numai de categoriile cu venituri mari.