BusinessMagazin

Tag: zona euro

  • Pietele adulmeca scenariul “Lehman Brothers II” in cazul Greciei, euro cade din nou

    Banca Centrala Europeana a mentinut rata dobanzii la 1%, dupa
    cum era de asteptat, dar presedintele Jean-Claude Trichet n-a
    vorbit la conferinta de presa de joi despre subiectul cel mai
    discutat al zilei – daca BCE va anunta ca e dispusa sa cumpere sau
    nu de pe piata secundara obligatiuni guvernamentale emise de
    statele zonei euro in caz ca ar aparea probleme de lichiditate,
    urmand adica exemplul Rezervei Federale dupa criza Lehman Brothers
    din 2008. Mai mult, Trichet a spus ca nici macar nu s-a
    discutat     subiectul in consiliul BCE.


    Investitorii     au vehiculat insistent tema comparatiei intre
    Rezerva Federala a SUA in 2008 in cazul Lehman Brothers si BCE acum
    in cazul Greciei, cu concluzia ca BCE ar trebui sa ia neintarziat
    masuri de a impiedica dezastrul in loc sa astepte ca el sa se
    produca. “Bine, pana acum nu e chiar Lehman Brothers, dar pietele
    stiu ce se intampla intr-un scenariu ca asta si se pare ca se
    pregatesc pentru ce e mai rau”, a spus un
    manager de fond din Londra    . “Iar sectorul financiar, bancile
    sufera cel mai mult, ceea ce sugereaza ca pietele s-ar putea trezi
    cu o criza de lichiditate: problema e ca nimeni nu vrea sa cumpere
    aceste active.”

    Deocamdata, chiar si analisti in mod obisnuit sceptici, cum sunt
    cei ai Danske Bank, notau intr-un raport de ieri ca “situatia de pe
    piata nu este in nici un caz aproape de ceea ce s-a intamplat dupa
    Lehman Brothers in 2008, asa incat ratiunea de a uza de instrumente
    monetare pentru rezolvarea unor probleme fiscale este
    prematura”.

    Trichet a fost insa oricum sub tirul criticilor toata saptamana,
    desi cu argumente opuse. Dupa ce a anuntat ca in cazul Greciei va
    permite o derogare de la regulile BCE potrivit carora banca nu are
    voie sa foloseasca drept colateral active cu rating “junk”, unii au
    fost de parere ca asa submineaza credibilitatea BCE, fiindca
    accepta active fara valoare, in timp ce altii, dimpotriva, l-au
    acuzat ca nu e suficient de proactiv in privinta altor posibile
    derogari similare, presupunand ca agentiile coboara si ratingul
    altor tari din zona euro.

    Ziua de joi a adus si o declaratie oficiala de la sediul FMI
    menita sa calmeze pietele. “Se poate spune ca temerile (fata de un
    faliment al Greciei) sunt exagerate”, a spus Caroline
    Atkinson    , sefa departamentului de relatii externe al FMI. “FMI
    a pus la punct un pachet de suport financiar care va oferi Greciei
    posibilitatea sa stea in afara pietelor financiare timp de 18 luni,
    pana in 2012”, a declarat Atkinson. Problema e ca multi investitori
    interpreteaza tocmai aceasta protejare a Greciei drept o
    recunoastere de facto a falimentului, din moment ce daca ar dori sa
    se imprumute de pe piete, costurile cerute de speculatori ar fi
    prohibitive pentru statul grec.

    Cea mai interesanta reactie i-a apartinut insa cancelarului
    german Angela Merkel, care a acuzat deschis bancile si investitorii
    de “perfidia”
    cu care amplifica problemele Greciei    . “Speculatorii sunt
    adversarii nostri”, a spus Merkel, la un forum de la Berlin pe tema
    viitorului UE. “Mai intai bancile vin si cer ajutorul statelor, iar
    acum speculeaza contra datoriilor guvernamentale. Gasesc ca asta e
    perfid.”

    Cancelarul german este printre sustinatorii ideii ca Europa ar
    avea nevoie de o agentie proprie de rating, care sa contracareze
    dominatia marilor agentii americane, ca si al ideii ca ar trebui sa
    se interzica tranzactiile cu produse derivate de tipul CDS,
    folosite curent de investitorii care castiga de pe urma problemelor
    fiscale si economice ale tarilor europene.

    Vineri, membrii Eurogrupului se reunesc la Bruxelles, ca sa
    finalizeze oficial planul de sustinere a Greciei prin pachetul de
    credite in valoare de 110 miliarde de euro. Presedintele Comisiei
    Europene,
    Jose Barroso    , a declarat ca “mesajul sefilor de state si de
    guverne ai Eurogrupului ar trebui sa fie clar. Si va fi clar. Facem
    ceea ce este necesar – pe toate fronturile”.

  • Asaltul asupra euro se reia pe pietele financiare

    “Imi pare rau pentru Portugalia, alte tari sar peste rand si i-o
    iau inainte”, scrie ironic un forumist de pe un site imobiliar
    britanic, imediat dupa aparitia zvonului de marti privind un
    pretins ajutor de 280 de miliarde de euro cerut de Spania de la
    FMI. In ultimele zile, numerosi analisti financiari au prezentat
    Portugalia ca pe urmatoarea victima a crizei datoriilor din Europa,
    dupa Grecia, pentru ca brusc sa apara speculatii despre urmatoarele
    potentiale victime, cu infinit mai multa greutate decat Portugalia:
    una din zona euro – Spania, economie de patru ori mai mare decat
    cea greceasca, iar cealalta – Marea Britanie, care mai nou pare sa
    ia locul Italiei in randul economiilor europene considerate pana
    acum la adapost de efectele bolii grecesti.

    Premierul Jose Luis Zapatero a calificat drept “nebunie” ideea
    ca ar cere 280 de miliarde de euro ajutor de la FMI, iar purtatorul
    de cuvant al FMI a spus si el ca zvonul aparut in publicatia israeliana Globes “n-are
    nici o legatura cu realitatea”. Dar impactul disproportionat de
    mare al zvonului cu Spania a contribuit la un plonjon
    generalizat     al pietelor in cursul zilei de marti, generat de
    neincrederea in planul de salvare a Greciei: euro a scazut sub 1,30
    dolari pentru prima oara in ultimul an, pietele europene de actiuni
    au terminat in scadere, cu cele din Grecia si Spania pierzand 6,7%,
    respectiv 5,4%, randamentele obligatiunilor grecesti si spaniole au
    urcat, iar bursele americane au simtit din plin efectul, cu
    indicele Dow Jones coborand sub 11.000 de puncte. Pe pietele
    asiatice, euro a ajuns in tranzactiile de miercuri la 1,2947
    dolari.

    Aceste evolutii dovedesc nu numai sensibilitatea pietelor la
    orice informatie negativa, ci si faptul ca astfel de informatii,
    chiar daca sunt dezmintite, merg in sensul asteptarii celor ce
    cauta urmatoarea veriga slaba in lantul economiilor europene – nu
    neaparat din zona euro – cu care s-ar putea repeta povestea Greciei
    (costurile de indatorare cresc vertiginos, agentiile de evaluare ii
    coboara ratingul, tara nu mai poate avea acces la finantare de pe
    piete si e silita sa apeleze la sustinerea UE-FMI sau sa declare
    incapacitate de plata).

    “A fost un atac speculativ cat se poate de clar. Probabil un
    fond de risc care a shortat Spania a lansat zvonul, ca sa castige
    de pe urma lui. Cu siguranta cel ce l-a propagat vindea titluri
    spaniole”, a comentat
    Jose Luis Carpatos    , de la compania de cercetare
    Serenitymarkets.com.

    SE PREGATESTE ANGLIA?

    Urmatoarea pe lista, in afara de Spania, ar putea fi Marea
    Britanie: agentiile de rating au avertizat de mai mult timp ca tara
    si-ar putea pierde ratingul de credit suveran (AAA, ratingul
    maxim), daca guvernul rezultat din alegerile de la 6 mai nu va lua
    masuri rapide de reducere a deficitului bugetar. Analisti ai
    Goldman Sachs au comparat zilele trecute problemele fiscale din
    Marea Britanie cu cele ale Spaniei si au prezis ca dupa alegeri,
    starea economiei insulare va fi foarte atent examinata. Insusi Axel
    Weber, seful Bundesbank, ar fi comparat in fata parlamentarilor
    germani situatia fiscala a tarii cu cea a Greciei, conform unor
    relatari publicate de
    The Wall Street Journal    , dar neconfirmate oficial. Deficitul
    fiscal al Marii Britanii se apropie de 12% din PIB, iar datoria
    publica este de 70% din PIB.

    Nu e de mirare ca Grecia, Spania sau Italia, primele state
    intrate sub presiunea pietelor, au considerat ca asaltul mediatic
    si pariurile contra economiilor lor le ameninta siguranta nationala
    si si-au mobilizat serviciile secrete sa afle ce manevre fac
    fondurile speculative, in frunte cu faimosul Paulson & Co.,
    tovarasul celor de la Goldman Sachs, scria inca din luna martie
    revista italiana
    Panorama    . Fapt e ca in presa financiara abunda zilnic analizele
    pesimiste despre viitorul zonei euro, cu declaratii ale unor
    reprezentanti de fonduri de investitii, analisti sau brokeri care
    recunosc ca pariaza pe un declin al monedei europene sau pe un
    faliment al Greciei, urmat de un val de probleme in toata Europa,
    daca nu chiar de dezintegrarea completa a zonei euro.

    “Nu exista nici o incredere in ceea ce UE si FMI au propus
    pentru Grecia. Pietele de capital pariaza pe un faliment al
    Greciei, premisa fiind ca populatia tarii nu va accepta termenii
    intelegerii, iar ingrijorarea privind extinderea problemelor
    afecteaza moneda euro”, declara
    Dean Popplewell    , director de strategie la firma canadiana de
    brokeraj Oanda. “Dinamica datoriei Greciei arata cum arata cea a
    Argentinei in 2000, cu un an inainte de faliment. Sprijinul UE-FMI
    va ajuta Atena sa-si plateasca datoriile in 2010, dar ingrijorarea
    noastra e ca in 2011, 2012, 2013 criza se va intoarce”, adauga
    Michael Hasenstab, manager al Templeton Global Bond Fund, care
    prevede ca moneda europeana va scadea in continuare.

  • UE si FMI vor imprumuta Grecia cu 110 miliarde de euro

    Jean-Claude Juncker, presedintele Eurogrupului, care reuneste
    ministrii de finante ai eurozonei,
    a declarat     ca statele membre ale zonei vor contribui cu 80 de
    miliarde de euro, iar FMI cu restul de 30 de miliarde. Programul de
    asistenta va fi acordat pe o durata de trei ani.

    Ministrul de finante Wolfgang Schaeuble s-a declarat increzator
    ca “pana vineri se va finaliza procesul legislativ”, ceea ce
    inseamna ca parlamentul german ar putea aproba
    pana vineri     acordarea unui prim imprumut pentru Grecia.
    Cancelarul Angela Merkel va incepe de luni consultarile cu liderii
    partidelor, pentru a ajunge la un acord cu ei in cursul saptamanii.
    Ea a afirmat ca UE si FMI vor lucra impreuna pentru monitorizarea
    felului cum sunt puse in practica masurile de austeritate acceptate
    de guvernul grec, asteptate sa conduca la economii bugetare de
    peste 30 de miliarde de euro pana in 2012. Performantele guvernului
    elen vor fi evaluate trimestrial, cu prima evaluare chiar la
    sfarsitul lui iunie.

    Conducerea FMI este asteptata sa aprobe “foarte curand”
    imprumutul pentru Grecia, asa incat banii sa fie eliberati chiar in
    aceasta saptamana, in acelasi timp cu banii de la partenerii
    europeni din zona euro si “mult inainte” de scadenta din 19 mai, a
    declarat Poul Thomsen, seful misiunii FMI la Atena (si fost sef al
    misiunii FMI in Romania intre 1996 si 1998).

    Va trebui insa ca masurile de austeritate sa fie
    ajustate “in permanenta”    , a adaugat Poul Thomsen, ceea ce
    sugereaza ca e posibil ca in timp sa fie nevoie de noi decizii
    nepopulare, peste cele anuntate duminica de guvernul elen.
    “Strategia este ca guvernul sa treaca treptat la ajustari
    ambitioase, dar realiste de politici si sa se intoarca treptat pe
    pietele financiare, in loc sa se afle de la inceput la bunul-plac
    al pietelor”, a spus Thomsen.

    El a insistat ca nu exista nici un plan de restructurare a
    datoriei Greciei si nici nu s-a pus problema de asa ceva, insa a
    adaugat ca testele de rezistenta la scenarii de criza arata ca
    bancile grecesti vor avea nevoie de capital suplimentar. Este
    probabil ca guvernul sa creeze, in cadrul acordului cu FMI si UE,
    un
    fond de rezerva     pentru garantarea solvabilitatii bancilor. De
    asemenea, la cererea bancilor grecesti, este probabil sa ceara UE
    sa prelungeasca o facilitate de suport de 28 de miliarde de euro,
    acordata in 2009 pentru sustinerea lichiditatii in sistem.

    Banca Centrala Europeana a publicat la randul sau un comunicat
    in care saluta programul de austeritate aprobat de guvernul grec si
    apreciaza
    ca masurile din program “sunt adecvate pentru a stabiliza situatia
    economica si fiscala si vor contribui la restabilirea increderii si
    la mentinerea stabilitatii in zona euro”. Dar si BCE adauga ca
    “este esential” ca guvernul grec sa fie gata sa ia si alte masuri
    care ar putea deveni necesare pentru atingerea tintelor din
    program.

    NOILE
    TINTE     ALE AUTORITATILOR ELENE

    – Crestere economica estimata

    2010: -4%

    2011: -2,6%

    2012: 1,1%

    2013: 2,1%

    2014: 2,1%

    – Pondere in PIB a deficitului bugetar

    2010: -8,1%

    2011: -7,6%

    2012: -6,5%

    2013: -4,9%

    2014: -2,6%

    – Pondere in PIB a datoriei publice

    2010: 133,3%

    2011: 145,1%

    2012: 148,6%

    2013: 149,1%

    2014: 144,3%

  • Grecia depinde acum de Angela Merkel

    “Este absolut clar ca negocierile guvernului grec cu Comisia
    Europeana si FMI trebuie grabite. E vorba de stabilitatea de
    ansamblu a zonei euro si nu vom evita sa ne asumam aceasta
    raspundere”, a declarat Angela Merkel,
    la conferinta de presa comuna cu seful FMI, Dominique Strauss-Kahn.
    “Grecia trebuie sa accepte insa un program ambitios de economii, de
    natura sa restabileasca increderea pietelor”, a adaugat ea.

    Merkel a
    pus la indoiala si justetea ideii de a accepta Grecia in zona euro,
    cu zece ani in urma. “Ne-am confruntat atunci cu problema daca
    Grecia ar trebui sa fie primita in zona euro. Decizia favorabila de
    atunci ar putea sa nu fi fost indeajuns de bine analizata.”

    Dominique Strauss-Kahn, directorul executiv al FMI, a declarat
    la randul lui ca e nevoie de o decizie rapida privind salvarea
    Greciei, dar n-a confirmat zvonurile ca pachetul de asistenta
    financiara FMI/UE s-ar putea ridica la 100-120 de miliarde de euro
    in urmatorii trei ani, asa cum dadusera de inteles unii
    parlamentari germani in cursul zilei de miercuri. Valoarea exacta a
    pachetului de sprijin nu va fi anuntata decat la incheierea
    discutiilor cu autoritatile de la Atena, adica in cursul
    urmatoarelor zile.

    Probabil cea mai realista evaluare a politicii Germaniei fata de
    Grecia a facut-o un analist de la
    Societe Generale    , care noteaza ca insistenta Berlinului ca
    elenii sa primeasca ajutor numai dupa ce anunta un plan mai ferm de
    reducere a deficitului fiscal este “daunatoare pe termen lung, dar
    sanatoasa”. Cu alte cuvinte, “a imprumuta Grecia fara a-i convinge
    pe investitori ca tara este intr-adevar pe drumul redresarii
    fiscale ar fi o greseala grava, fiindca investitorii ar putea
    conchide ca restructurarea pur si simplu se amana”, scrie
    analistul.

    Problema e de la ce limita incolo rezistenta Germaniei se poate
    transforma intr-un indiciu ca zona euro este lipsita de
    solidaritate fata de Grecia si incapabila sau lipsita de vointa de
    a-si rezolva problemele.

    “Retrogradarea ratingului de credit al Greciei la statutul
    de ‘junk’ este un rezultat al politicii de tergiversare duse de
    Angela Merkel. Din ianuarie, acum cinci luni, eurozona cauta in van
    o linie conducatoare de la Germania. Dar in tot acest timp, Merkel
    a decis sa puna politica locala inainte de solidaritatea
    internationala”, a declarat
    Poul Nyrup Rasmussen    , presedintele Partidului Socialistilor
    Europeni.

    Aluzia lui Rasmussen este clara la viitoarele alegeri din
    Germania: cancelarul Merkel este acum in campanie electorala pentru
    alegerile din 9 mai, unde crestin-democratii ei nu au nici un motiv
    sa vrea sa piarda, iar Angela Merkel este deja criticata de
    opozanti pentru ca ar fi de fapt dispusa sa cedeze cererilor de la
    Bruxelles si Atena si ca rezistenta ei ar fi doar de fatada. Daca
    ar fi sa contribuie la pachetul de asistenta de 45 de miliarde de
    euro pentru Grecia, Grecia ar trebui sa aloce in acest an 8,4
    miliarde de euro.

    Intre timp, euro a scazut din nou in primele tranzactii pe piata
    americana, ajungand la minimul ultimului an, 1,3114 dolari/euro,
    dupa ce Standard&Poor’s a retrogradat ratingul
    suveran al Spaniei    . Este a treia tara in doua zile care sufera
    retrogradari de rating suveran, dupa Portugalia si Grecia, iar
    aceasta din urma a ajuns ca obligatiunile sale sa fie incadrate la
    categoria “junk”, ceea ce le exclude complet din calcul pentru o
    larga categorie de investitori.

    Intr-o analiza publicata miercuri, Danske Bank apreciaza ca si
    daca FMI si-ar creste participarea la un pachet de asistenta
    financiara pentru Grecia de la 15 la 25 de miliarde de euro (UE
    urmand sa contribuie cu 30 de miliarde), e posibil ca nici aceasta
    sa nu fie suficient pentru a stopa contagiunea crizei grecesti, din
    moment ce investitorii sunt “deja speriati de Portugalia si Spania;
    exista un risc ca si Italia sa fie afectata, ceea ce ar fi foarte
    grav”. Analistii Danske Bank considera ca pentru recastigarea
    increderii, a carei pierdere a facut in ultimele zile ca pietele de
    obligatiuni ale tarilor cu risc din zona euro (PIIGS – Portugalia,
    Irlanda, Italia, Grecia si Spania) sa devina nefunctionale, va fi
    nevoie de doua elemente – o decizie ferma din partea tripletei
    FMI-UE-Banca Centrala Europeana de a ajuta financiar Grecia si
    semne clare ca guvernele din tarile vulnerabile (PIIGS) inteleg
    gravitatea situatiei si iau masuri de austeritate fiscala.

    In privinta primei conditii, analistii Danske se arata sceptici,
    din cauza dificultatii de luare a deciziilor la varful UE, dar si a
    limitarilor din tratatele Uniunii privind sustinerea de la centru a
    tarilor zonei euro. Exista discutii ca Banca Centrala Europeana sa
    cumpere obligatiuni guvernamentale ale tarilor cu probleme; desi
    aceasta optiune este interzisa in conditii normale, in conditii de
    risc sistemic ar exista insa posibilitatea ca BCE sa cumpere o gama
    larga de active, in cadrul operatiunilor de piata libera la care
    are dreptul.

    In privinta celei de-a doua,
    Nouriel Roubini    , economistul american devenit celebru ca unul
    care a prezis criza financiara din 2009, sustine ca nu exista nici
    o posibilitate ca Grecia sa aplice o reducere de 10% a
    cheltuielilor, de care ar avea nevoie ca sa opreasca escaladarea
    costurilor datoriei. “In cateva zile, ar putea ca nici macar sa nu
    mai fie o eurozona de care sa discutam”, sustine el. Daca Grecia ar
    aplica un asemenea program de taiere a cheltuielilor, efectul
    economic ar fi dezastruos, comparabil cu cel din Argentina anului
    2001, unde programul de reducere a cheltuielilor cu 20% negociat cu
    FMI n-a functionat, au urmat proteste sangeroase de strada, demisia
    presedintelui, renuntarea la regimul de curs de schimb fix
    peso-dolar si o devalorizare puternica a monedei. Dupa cum stim,
    desi toti oficialii europeni si greci au exclus posibilitatea, sunt
    inca voci care sustin ca probabil ar fi mai bine pentru Grecia sa
    iasa din zona euro si sa porneasca pe un drum separat, revenind la
    drahma ca moneda nationala.

    Ca fapt divers, sa amintim ca la cea mai mare casa de pariuri
    din Marea Britanie, Ladbrokes, pariorii credeau, miercuri, ca
    riscul ca Grecia sa fie exclusa din zona euro inainte de sfarsitul
    anului 2010 s-a redus la 13/8, de la 7/8 marti. Probabilitatea ca
    Portugalia sa paraseasca zona euro e apreciata insa la 3/1.

  • Bursa americana si euro cresc dupa salvarea Greciei

    Media industriala Dow Jones a urcat in tranzactiile de luni cu
    0,1%, inchizand sedinta la 11.005,97 puncte, cel mai inalt nivel
    din septembrie 2008 incoace, cand a inchis la 11,143,13,
    scrie CNN    . Cresterea intervine la capatul a sase saptamani bune
    consecutiv – justificate de un relativ optimism in privinta
    redresarii economiei SUA – cu o singura coborare sub pragul de
    10.000 de puncte, la 8 februarie. Vinerea trecuta, indicele
    depasise 11.000 de puncte, insa doar pentru scurt timp, nereusind
    sa reziste la acest nivel. Performantele de acum raman totusi
    foarte departe de recordul din octombrie 2007, de 14.164,53 puncte,

    adauga AP    .

    Moneda europeana a castigat, la randul sau, fata de dolar si
    lira sterlina. Luni, euro a castigat 1,5% fata de dolar, ajungand
    la 1,3672 dolari, respectiv 0,75% fata de lira, la 88,45 pence,
    conform BBC.
    Randamentele obligatiunilor grecesti pe doi ani au scazut de la
    peste 7% vinerea trecuta la 6,1%, reflectand perceptia pozitiva a
    investitorilor fata de gura de oxigen primita de Grecia de la
    Bruxelles. Pentru comparatie, obligatiunile grecesti aveau anul
    trecut un randament de 3%.

    Liderii zonei euro au anuntat, duminica, termenii in care sunt
    dispusi sa contribuie la programul de sprijin pentru Grecia,
    conceput ca un pachet de asistenta financiara pe trei ani, in care
    statele eurozonei vor contribui cu pana la 30 de miliarde de euro
    in primul an, iar FMI ar urma sa asigure pana la 10-15 miliarde.
    Finantarea ar urma sa fie acordata la o dobanda de circa 5% pe an
    pentru un credit pe trei ani cu dobanda fixa – peste dobanda
    perceputa de FMI, dar sub nivelul de 7,5% cerut saptamana trecuta
    pe piata pentru obligatiunile grecesti. Contributia statelor la
    pachetul de finantare va fi proportionala cu cota lor de capital la
    Banca Centrala Europeana, ceea ce inseamna ca partea ce revine
    Germaniei va fi cea mai mare.

    Grecia nu va face uz insa de mecanismul de creditare decat daca
    nu va putea obtine finantare de pe pietele de capital si daca va
    cere oficial activarea mecanismului. Un prim test in acest sens va
    avea loc astazi, cand Atena va vinde obligatiuni pe 6 si 12 luni in
    valoare de 1,2 miliarde de euro. Pana la sfarsitul lunii aprilie,
    guvernul elen trebuie sa faca rost de circa 11,5 miliarde de euro,
    ca sa-si poata plati datoriile ajunse la scadenta.

    Necunoscuta, pentru piete, ramane insa felul cum se va implica
    FMI, dincolo de declaratia directorului executiv al FMI, Dominique
    Strauss-Kahn, ca “e gata sa se alature eforturilor” de sustinere a
    Greciei, printr-un acord stand-by “in suma ceruta de autoritatile
    elene”. Morris Goldstein, fost oficial al departamentului de
    cercetare al FMI a declarat
    pentru Financial Times     ca i se pare nefiresc ca Fondul sa nu
    aiba initiativa, adica sa intre intr-un aranjament ai carui termen
    au fost fixati de statele eurozonei. “Pare o incurcatura ciudata –
    daca un grup de state vor fixa conditiile pentru FMI, atunci ce
    sens mai are implicarea Fondului? Ar putea crea un precedent
    periculos”, crede Goldstein. Aceeasi problema a precedentului se
    pune si pentru alte state din zona euro care s-ar putea confrunta
    cu dificultatea de a-si plati datoriile si ar apela la un gen
    similar de asistenta financiara.

    De partea cealalta, din Grecia, lucrurile se vad cu un optimism
    moderat, iar dincolo de discursul oficial, chiar cu un oarecare
    resentiment. “Pe termen scurt, e o marja de respiro, dar pe termen
    mediu problema va reaparea”, declara Yanis Varoufakis, profesor de
    economie la Universitatea din Atena, citat de BBC. “In cele din
    urma, in loc sa reprezinte o salvare, va fi un transfer net de
    avutie de la Atena catre Berlin”, adauga Varoufakis, sugerand ca
    Germania, tara care va oferi cea mai mare parte din bani, ar putea
    sa se imprumute de pe piata, la dobanzi de 3%, cat se cere acum
    pentru obligatiunile germane, si apoi sa ofere sumele respective
    Greciei cu dobanzi de 5%.

  • Vom avea un Fond Monetar European?

    Dupa ce liderii zonei euro au convenit, joi, un plan de
    siguranta pentru Grecia care prevede acordarea de ajutor din partea
    statelor membre, conjugat cu un credit FMI, cancelarul german
    Angela Merkel a afirmat ca sustine in continuare planul de creare a
    unui Fond Monetar European (FME). Institutia ar urma sa atraga
    resurse de la statele care incalca normele zonei euro in materie de
    deficit bugetar si datorie publica si sa functioneze ca fond de
    rezerva in cazul unor situatii ca aceea a Greciei, permitand
    evitarea unor imprumuturi luate cu dobanzi ridicate de pe pietele
    financiare.


    “Initiativa oficialilor germani reflecta situatia delicata in
    care se afla UE din cauza scandalului deficitelor bugetare excesive
    din mai multe tari membre. Daca UE ca organism nu ar putea sa
    remedieze prin forte proprii asemenea probleme, ar da un puternic
    semnal negativ comunitatii internationale”, spune Dragos Cabat,
    presedintele companiei de consultanta Financial View.

    Nu este exclus insa ca infiintarea Fondului Monetar European sa
    complice dezvoltarea Uniunii Europene pe termen lung, apreciaza
    Vlad Muscalu, economist al ING Bank. “Este posibil ca anumite
    guverne sa fie tentate sa implementeze politici fiscale cu efecte
    benefice pe termen scurt, insa nesustenabile, bazandu-se pe faptul
    ca o asemenea institutie ar putea limita consecintele unui derapaj
    fiscal”, considera Muscalu.

    Proiectul Fondului Monetar European a fost lansat in februarie
    de Daniel Gros, director al Centrului de Studii pentru Politici
    Europene de la Bruxelles, si de Thomas Mayer, economist-sef al
    Deutsche Bank. |ntr-un studiu publicat pe site-ul Centrului, cei
    doi propun ca tarile care au deficite mai mari de 3% din PIB si
    datorie publica mai mare de 60% din PIB, adica atat cat impune
    Tratatul de la Maastricht, sa fie obligate sa verse la noul Fond
    contributii echivalente cu 1% din datoria in exces si 1% din
    deficitul in exces. Pentru Grecia, cu un raport intre datorie si
    PIB de 115%, contributia la FME in 2009 ar fi de 0,55% din PIB,
    respectiv de 0,1% din PIB ca urmare a deficitului fiscal de 13% din
    PIB.

    Tarile zonei euro ar urma sa beneficieze de Fond in limita
    fondurilor depuse de ele (cu tot cu dobanda), iar daca vor dori sa
    obtina mai mult, vor putea face aceasta numai daca accepta un
    program de ajustare fiscala supervizat de Comisia Europeana si de
    Eurogrup (ministrii de finante ai zonei euro). FME ar putea si sa
    emita obligatiuni noi in schimbul celor emise de un stat membru,
    daca acesta ajunge in incapacitatea de a le achita.

  • FMI si banii europenilor vor salva Grecia

    Conform presedintelui francez Nicolas Sarkozy, citat de BBC, partea de finantare care ar reveni
    partenerilor europeni ai Greciei ar fi asigurata prin credite
    bilaterale coordonate, in proportie de circa doua treimi din
    pachetul financiar total, restul urmand sa fie asigurat de FMI.

    Acordul asupra sprijinului pentru Grecia, incheiat dupa discutii
    in contradictoriu care au ocupat saptamani intregi primele pagini
    ale presei europene, era intrucatva previzibil, dupa ce cancelarul
    german Angela Merkel declarase joi, inainte de a pleca la summitul
    de la Bruxelles, ca Germania va accepta sa se implice cu resurse
    financiare numai alaturi de FMI si ceilalti membri ai zonei euro,
    “numai in ultima instanta” si numai daca in interiorul eurozonei
    vor fi negociate si stabilite noi reguli de performanta fiscala si
    sanctiuni care sa evite cazuri similare cu cel al Greciei.

    Presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, care
    initial spusese ca o implicare a FMI in finantarea Greciei ar fi
    “foarte, foarte rea” pentru credibilitatea zonei euro, si-a
    schimbat punctul de vedere dupa acordul de la Bruxelles,
    declarandu-se “extrem de fericit” ca s-a ajuns la o intelegere
    (Wall Street Journal) si ca planul de ajutor comun FMI-UE ar fi “o
    solutie fezabila” (Reuters). Premierul grec Georgios Papandreou a
    salutat si el intelegerea, calificand-o drept “foarte
    satisfacatoare”. Presedintele UE, Herman Van Rompuy, a declarat ca
    “este un mesaj politic extrem de clar” si ca “e vorba de un
    mecanism mixt, dar in care Europa va juca rolul cel mai important”.
    Rompuy a adaugat ca planul ar trebui sa transmita pietelor
    “increderea ca membrii eurozonei nu vor abandona niciodata
    Grecia”.

    Franta ar fi dorit ca apelul la FMI sa fie evitat, spre a nu da
    de inteles pietelor ca zona euro nu-si poate rezolva singura
    problemele, insa Germania s-a opus, nedorind sa ajunga in postura
    de a suporta costurile pentru situatia Greciei. In plus, Angela
    Merkel a impus includerea in acord a prevederii ca mecanismul de
    sprijin nu va fi activat decat daca “finantarea de pe piata este
    insuficienta” – ceea ce scoate din discutie argumentul Atenei ca ar
    trebui sa aiba parte de sprijinul partenerilor europeni pe motiv ca
    i se cer dobanzi prea mari cand se imprumuta de pe pietele externe.
    “Prin ‘insuficient’ nu trebuie inteles ‘impovarator’ sau ‘prea
    scump’”, a sugerat un oficial german, citat de Wall Street Journal.

    Ultima emisiune de euroobligatiuni elene, de 5 miliarde de euro,
    a avut o dobanda de peste 6%, aproximativ dubla fata de dobanda la
    care se imprumuta Germania, considerata referinta pietei. Pana la
    sfarsitul lunii aprilie, Grecia trebuie sa faca rost de mai mult de
    20 de miliarde de euro spre a plati credite ajunse la scadenta.
    Deficitul bugetar al statului elen este de 12,7% din PIB, aproape
    triplu fata de cel acceptat in zona euro, iar datoria publica se
    apropie de 300 de miliarde de euro.

    Acordul de la Bruxelles a fost anuntat dupa inchiderea burselor
    europene, astfel incat primele care au reactionat au fost pietele
    asiatice, unde moneda europeana si-a revenit, castigand fata de
    dolar (1,3325 dolari/euro la Tokyo, cu 0,4% fata de nivelul de la
    inchidere de ieri de la New York), si fata de yen (la 123,31, un
    avans de 0,2%), transmite Reuters.

    Desi economia Greciei reprezinta doar 2% din cea a Uniunii
    Europene, problemele tarii s-au reflectat din plin in cursul euro,
    care a pierdut 7% fata de dolar de la inceputul anului, ajungand in
    aceasta saptamana pana la minimul ultimelor 10 luni.

    Dealerii citati de presa internationala sustin insa ca pietele
    nu sunt in totalitate convinse de declaratiile liderilor europeni,
    avand in vedere ca acordul de la Bruxelles nu inseamna ca Grecia
    si-a rezolvat problemele fiscale, implicarea FMI e vazuta in
    continuare ca o slabiciune interna a zonei euro, iar in afara de
    Grecia mai sunt si alte state in dificultate. Miercuri, agentia
    Fitch a inrautatit ratingul Portugaliei, din cauza situatiei
    finantelor publice (deficit de 9,3% din PIB), la doar cateva
    saptamani dupa ce Lisabona a anuntat o serie de masuri de
    austeritate, intre care inghetarea salariilor in sectorul de stat
    si cresterea unor taxe. Italia, Spania si Irlanda se confrunta si
    ele cu niveluri inalte ale deficitelor si cu cresterea costului la
    care se pot imprumuta de pe pietele externe.

    Vineri dimineata, bursele europene de actiuni au deschis in
    usoara scadere, reactionand precaut la stirile de la Bruxelles.
    “Planul de salvare nu rezolva chestiunile de fond, din moment ce va
    fi disponibil doar daca Grecia nu poate face rost de bani de pe
    piata. Toata lumea stie ca Grecia poate sa faca rost de bani, dar
    problema e la ce cost poate s-o faca”, a declarat Ben Potter,
    analist la IG Markets, citat de Wall Street Journal.

  • Saxo Bank: criza va aduce deflatie si excluderi din zona euro

    “Ne aflam acum pe o muchie de cutit, intr-un echilibru instabil,
    care se va rupe – nu in forma in care s-a intamplat cu economiile
    emergente (Argentina, Indonezia, Rusia) de-a lungul crizelor din
    ultimele doua decenii, cu devalorizari ale monedelor si intrare in
    incapacitate de plata; de data aceasta, tarile dezvoltate, unde se
    afla epicentrul crizei, vor traversa o spirala deflationista lenta,
    determinata de efortul de a-si reduce deficitele”, scrie Nick
    Beecroft, Senior FX Consultant al bancii daneze.

    Beecroft are o experienta de 25 de ani in industria financiara,
    incluzand pozitii in managementul operatiunilor pe pietele globale
    in iinstitutii ca Standard Chartered Bank, Deutsche Bank si
    Citibank si participarea la Comitetul consultativ pentru piata
    valutara al Bancii Angliei.

    Cresterea in SUA si in zona euro s-a bazat in mare masura pe
    consum si pe datorie in ultimele doua, trei decenii, iar de fiecare
    data cand economia a incercat sa elimine excesele si erorile
    rezultate din cresterea exagerata a creditarii, ratele dobanzilor
    au fost reduse, iar povara datoriilor a ajuns si mai mare, noteaza
    analistul. Un astfel de model are sanse pe termen scurt, dar in
    timp are nevoie de stimulente din ce in ce mai substantiale ca sa
    evite un colaps – “care ar fi, de fapt, doar o revenire la
    echilibru”. Asa se face ca ratele dobanzilor trebuie sa fie mereu
    reduse, spre niveluri tot mai aproape de zero, pana la punctul in
    care autoritatile sunt nevoite sa recurga la “quantitative easing”
    – crearea de lichiditate in piata prin cumpararea de obligatiuni
    guvernamentale sau alte titluri de catre bancile centrale.

    Aceasta evolutie a fost facilitata de o “abordare iresponsabila”
    a problemei datoriilor si a speculatiilor, evidenta in usurinta cu
    care au fost salvate de la incapacitatea de plata tari si companii
    private imprudente, de la Mexic sau state din Asia de Sud-Est si
    pana la fondul Long Term Capital Management in 1998. Ea a
    contribuit la o crestere globala a poverii datoriilor, acumulate in
    baza unor credite oferite mult prea ieftin. “Iar acum ar fi prea
    simplist si naiv din partea Vestului sa creada ca poate scapa usor
    de pacatele excesului de creditare din ultimii 20 de ani”, continua
    Nick Beecroft. Transformarea masiva a datoriilor private in datorie
    publica “a parut pana acum un panaceu”, insa fisurile in acest
    edificiu incep sa apara, asa cum se vede din exemplul
    Greciei.

  • Pilda bulgarilor

    Explicatia performantei bulgaresti la capitolul inflatie sta, pe
    de o parte, in criza care a domolit consumul si activitatea
    economica, deci si cresterea preturilor, iar pe de alta parte in
    felul cum a evoluat plafonul maxim de inflatie acceptat pentru
    tarile candidate la adoptarea euro. Mai exact, plafonul respectiv e
    actualizat lunar pe baza mediei din acele tari ale UE care au avut
    cea mai scazuta inflatie, la care se adauga invariabil 1,5%. In
    februarie, media a fost data de Germania (0,2%), Luxemburg (0,4%)
    si Cehia/Austria (0,4%), astfel incat rata inflatiei din Bulgaria,
    de 1,8%, a fost usor sub plafonul de 1,83%.

    Unii economisti sunt insa sceptici, scrie Dnevnik, cu argumentul ca
    incadrarea in plafon nu inseamna neaparat si ca Bulgaria
    indeplineste criteriul general de stabilitate a preturilor cerut de
    Banca Centrala Europeana, atat pentru ca victoria din februarie e
    fragila (in ianuarie, tinta a fost ratata la limita), cat si pentru
    ca nu se stie daca, in conditiile crizei, autoritatea monetara
    europeana va mentine acelasi mod de calcul si pe viitor. Inainte de
    declansarea crizei, Bulgaria a avut probleme cu stapanirea
    inflatiei; cu numai un an in urma, inflatia medie anuala a depasit
    11%, si numai regresul economiei a schimbat situatia. Bulgaria
    intentiona sa intre inca de anul acesta in ERM II – mecanismul
    european al ratelor de schimb, pregatitor pentru accesul in zona
    euro – dar recesiunea a schimbat planurile: ministrul de finante
    Simeon Djankov crede posibila trecerea la euro in 2013, an in care
    se incheie mandatul actualei guvernari. In afara de inflatie,
    celelalte doua criterii principale sunt deja indeplinite –
    deficitul bugetar sub 3% din PIB si datoria publica sub 60% din PIB
    (sub 20%, cel mai mic nivel pe ansamblul UE).

    Saptamana trecuta, Comisia Europeana a facut cunoscuta evaluarea
    planului fiscal pe trei ani al guvernului bulgar, evaluare pozitiva
    in ansamblu, ceea ce sporeste optimismul Sofiei in privinta
    sanselor tarii de intrare in zona euro. “Data fiind necesitatea de
    a asigura o convergenta sustenabila, Bulgaria este chemata sa
    continue aplicarea unor politici fiscale stricte si a reformelor
    structurale planificate”, suna textul raportului Comisiei.
    “Perspectiva fiscala apare ca restrictiva in 2010, in general
    neutra in 2011 si cu o marja pentru o anumita relaxare in 2012”,
    sustine raportul, care tine cont de intentia guvernului bulgar de a
    realiza un buget aproape echilibrat anul acesta, urmat de doi ani
    cu un excedent in jur de 0,1% din PIB. Pentru a-si sustine planul,
    autoritatile intentioneaza sa reduca veniturile angajatilor din
    sectorul public si ale pensionarilor si sa vanda prin bursa de la
    Sofia participatiile minoritare ale statului la 55 de
    societati.

    Pe scurt:

    • ENERGIE
      Polonia redescopera energia atomica. Prima centrala nucleara din
      Polonia va fi construita in orasul Zarnowiec din nordul tarii, care
      a fost ales din 28 de posibile amplasamente de pe teritoriul tarii,
      a anuntat Hanna Trojanowska, ministrul adjunct al economiei, citata
      de site-ul TheNews.pl. Alegerea s-a facut in functie de 17
      criterii, intre care accesul la apa pentru racirea reactoarelor
      (gratie apropierii de Marea Baltica si de lacul Zarnowieckie),
      riscul seismic redus al zonei si gradul de informare a populatiei
      in privinta productiei de energie nucleara. Autoritatile ar dori ca
      viitoarea centrala sa fie construita si functionala pana in 2021.
      Orasul a fost ales in anii ’80 pentru un prim proiect nuclear, al
      unei centrale cu patru reactoare de conceptie sovietica, dar
      reactiile negative ale populatiei din zona dupa accidentul de la
      Cernobil din 1986 si schimbarea de regim politic au dus in cele din
      urma la oprirea proiectului in 1990.
    • UNGARIA
      Cu ochii pe bani. Daca va castiga alegerile din aprilie, asa cum
      arata sondajele, partidul Fidesz din Ungaria, de centru-dreapta,
      intentioneaza sa schimbe statutul de functionare al Bancii
      Nationale si sa fuzioneze institutia cu Autoritatea de Stat pentru
      Supraveghere Financiara, sustine publicatia Figyelo, preluata de
      Portfolio.hu. Figyelo comenteaza ca in spatele deciziei s-ar afla
      de fapt dorinta liderului Fidesz, Viktor Orban, de a scapa de
      guvernatorul Bancii Nationale, Andras Simor, pe care Orban l-a
      criticat virulent in repetate randuri, pe motiv ca a gestionat
      complet gresit criza financiara si in general finantele tarii,
      majorand dobanda cand de fapt ar fi fost necesare reduceri masive
      ale acesteia. Mandatul lui Simor expira in 2013, asa incat
      guvernatorul nu poate fi dat jos din functie decat daca Banca
      Nationala isi schimba statutul de functionare.
    • CEHIA
      Nu-i de vina criza. Numai 1% din deficitul bugetar de 7% consemnat
      anul trecut de Cehia poate fi atribuit efectelor crizei, pentru ca
      restul este deficit structural, care ar fi aparut chiar daca n-ar
      fi survenit recesiunea, sustine David Marek, economistul-sef al
      bancii de investitii Patria Finance, citat de Prague Monitor. Modul
      cum sunt conduse finantele publice in Cehia este “iresponsabil pe
      termen lung”, considera Marek, desi “din fericire intr-o masura mai
      mica decat se intampla in Ungaria”. Economistul are in vedere
      costurile mari, de la an la an, ale serviciului datoriei externe,
      lipsa de preocupare a guvernantilor de a aborda problema sistemului
      de pensii si faptul ca impozitele si taxele au fost mentinute la un
      nivel scazut (circa o treime din PIB), in loc ca statul sa se
      ingrijeasca de finantarea unor investitii mai consistente in
      educatie si cercetare, necesare pentru transformarea structurala a
      economiei.

  • Seful FMI: Criza din Grecia are sanse mici sa se raspandeasca in alte state din zona euro

    Strauss-Kahn a respins speculatiile din piata privind potentiale
    default-uri(intrarea in incapacitate de plata) a unor state din
    zona euro cu deficite mari si datorii ridicate, precum Portugalia,
    Spania sau Irlanda, calificand astfel de scenarii drept “vorbe
    goale menite sa induca teama”.

    “Poti adauga la lista toate tarile din zona euro, pentru a
    speria lumea despre tot. Nu cred ca se va intampla asa ceva. Avem o
    problema cu Grecia. Nu avem o problema cu Spania, pana acum. Zona
    euro trebuie sa abordeze problemea Greciei. Au luat deja masuri.
    Nimeni nu stie ce se va intampla maine dimineata, dar nu este
    niciun motiv sa aiba loc o revarsare catre Portugalia sau catre
    Spania”, a afirmat seful Fondului Monetar International (FMI)
    intr-nu interviu acordat Reuters la Nairobi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro