Tag: New York Times

  • Cat de importanta e coperta pentru cartile electronice

    Bindu Wiles se afla in metroul newyorkez intr-o zi de martie,
    cand a vazut o alta femeie citind o carte a carei coperta ilustra
    silueta intunecata, dar atractiva a capului unei fete, pe un fundal
    portocaliu.

    Wiles a observat ca femeia era cam de varsta ei, 45 de ani, si
    avea un covoras pentru yoga, asa ca si-a inchipuit ca gandeau cam
    la fel si s-a aplecat astfel incat sa vada titlul cartii: “Mica
    albina”, un roman de Chris Cleave. Wiles, absolventa de literatura
    nonfictionala la colegiul Sarah Lawrence, si-a scris o nota pe
    iPhone si a cumparat cartea mai tarziu, in aceeasi saptamana.

    Astfel de intalniri se intampla din ce in ce mai rar. Fiindca nu
    poti sa caracterizezi o carte dupa coperta daca ea nu are deloc o
    coperta.

    “Exista o anume placere in a avea o carte frumoasa, care arata
    bine si pare atragatoare din punct de vedere intelectual”, spune
    Wiles, care isi aminteste ca, pe cand recitea recent “Anna
    Karenina”, ii placea ca oamenii pot sa vada coperta cartii pe cand
    calatorea cu metroul. “Te simti cumva mandru ca citesti asa ceva”.
    Cu un Kindle sau un Nook, spune ea, “oamenii n-au de unde sa
    stie”.

    Pe langa alte schimbari aduse de era e-cartilor, editiile
    digitale ascund copertele cartilor la metrou, pe masuta de cafea
    sau pe plaja. Aceasta este o pierdere si pentru editori, si pentru
    autori, ce profita de promovarea gratuita prin aspectul editiilor
    tiparite ale cartilor: daca vezi copertele volumelor pe care le
    citesc oamenii in avion sau in parc, te-ai putea decide sa vezi si
    tu despre ce e vorba in “Fata cu tatuaj in forma de dragon” sau in
    “Ajutorul”.

    “Foarte des, cand ne gandim la o carte, ne amintim coperta ei”,
    spune Jeffrey C. Alexander, profesor de sociologie culturala la
    Universitatea Yale. “E un mod de a atrage vizual oamenii sa
    citeasca.”

    In librarie, unde se desfasoara inca majoritatea vanzarilor de
    carte, copertele joaca un rol fundamental. “Asta daca ai trecut
    deja de momentul cand un client e atras de coperta, se apropie de
    carte si o alege”, spune Patricia Bostelman, vicepresedinte pentru
    marketing la editura Barnes & Noble. Dar este o victorie mai
    greu de obtinut daca nimeni nu poate sa vada ce citesti, “Razboi si
    pace” sau “Diamante si dorinta”.

  • Hainan, orasul extravagantei asiatice

    Un dezvoltator construieste la Sanya, in China, ceea ce el
    numeste cel mai mare hotel din Asia, care va include un cazinou si
    un stadion de curse pentru caini.

    Visun Royal Yacht Club, cel mai mare din China, planuieste sa
    cumpere un elicopter pentru a fi folosit de catre membrii sai. Un
    curs de golf care taxeaza cu 180 de dolari fiecare runda de joc
    deschide 220 de vile, fiecare cu propriul ei chelner, propria
    piscina si propriul spa. “Vreau sa intru in Cartea Recordurilor,
    pentru ca eu detin cele mai multe spa-uri”, sustine managerul.

    Si mai sunt si speculatorii imobiliari care vin in acest oras
    turistic din toate colturile Chinei cu gentile doldora de bani, ca
    sa cumpere apartamente al caror cost pe metru patrat rivalizeaza cu
    zone din Manhattan. Hotelurile de cinci stele au perceput 1.500 de
    dolari pe noapte si chiar mai mult in timpul vacantei recente
    dedicate Anului Nou Lunar; o companie a cerut 80 de dolari doar
    pentru a le permite turistilor sa-si instaleze un cort.


    Boom-ul de aici, ce continua in timp ce restul lumii se zbate in
    recesiune, este alimentat de o directiva in premiera a liderilor
    chinezi: la 31 decembrie, Consiliul de Stat – guvernul chinez – a
    lansat un memorandum in care spunea ca Hainan este un “studiu de
    caz” pentru dezvoltarea unei “destinatii turistice competitive la
    nivel international”.

    Investitorii au interpretat aceasta ca pe o cursa fara obstacole
    de a reface Hainan ca pe un echivalent chinezesc al Monaco-ului, al
    Las Vegasului sau al arhipelagului Hawaii. Desi nu este nicio
    dovada clara ca autoritatile vor permite introducerea licentelor
    pentru cazinouri, unii pariaza ca Hainan va depasi Macau, fosta
    colonie portugheza aflata acum sub suveranitate chineza, ca
    destinatie favorita pentru amatorii de jocuri de noroc.

    Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei BUSINESS
    Magazin.

  • Angajatii din SUA accepta orice job

    Don Carroll, fost analist financiar cu un master in
    administrarea afacerilor la o universitate de top, era evident
    supracalificat pentru postul de conducator al departamentului de
    reclamatii al Cartwright International, o mica afacere de familie
    care se ocupa cu servicii de mutari in Grandview, statul Missouri,
    la sud de Kansas City.

    Dar Don era fara serviciu de sase luni, iar departamentul in
    cauza avea nevoie urgenta de modernizare dupa cateva decenii in
    care fusese profund neglijat. A fost o potrivire buna. Dupa ce a
    fost angajat in decembrie, Carroll (31 de ani), s-a pus repede pe
    treaba cu revigorarea departamentului, format din patru persoane,
    care gestioneaza plangerile legate de distrugerile cauzate la
    mutari. S-a ocupat si de crearea de modalitati prin care compania
    sa-si poata urmari mai bine cheltuielile.

    Intelepciunea populara spune ca e periculos sa angajezi
    candidati supracalificati precum Carroll, care ajung rapid
    frustrati de noile indatoriri. (In anuntul pentru acest post se
    cerea “de preferat diploma de bacalaureat, dar nu este
    obligatorie”.) Dar dupa patru luni de la angajare, treburile par sa
    mearga bine pentru toti cei implicati.

    Este o situatie care se repeta in multe alte locuri, pe masura
    ce aspiratiile multor angajati se recalibreaza in urma recesiunii,
    permitandu-le unor companii sa faca pe seama lor adevarate
    chilipiruri.

    “Se incearca profesionalizarea reala a acestei companii”,
    sustine Carroll, singurul care aduce venituri familiei sale de
    patru persoane si care tocmai si-a pierdut casa din cauza ipotecii.
    “Si eu am avut sansa sa joc un rol major in asta.”

    Rezultatul problemelor din economie este o noua categorie de
    angajati pe posturi inferioare calificarii lor, ce au impanzit
    companiile americane, ocupand posturi cu cateva trepte mai jos
    decat nivelul cu care erau obisnuiti.

  • Niste impozite fantoma

    Franta, promitand sa imbunatateasca protectia mediului,
    planuieste introducerea unui impozit pe emisiile de dioxid de
    carbon. In Finlanda, unde guvernul spune ca vrea sa amelioreze
    calitatea alimentatiei, s-au reintrodus taxele pe dulciuri si
    sucuri. La fel, Danemarca a adaugat tutunul si unele mancaruri
    grase pe lista produselor impozitabile.

    Marea Britanie abordeaza un alt plan, gandindu-se la o
    asa-numita taxa pe cal, impusa detinatorilor de animale, inclusiv
    de cai, indiferent de scopul pentru care acestia sunt crescuti (cai
    de povara, de curse sau de agrement).

    Toate aceste impozite ar putea fi prezentate ca avand
    justificari virtuoase, dar ele mai au ceva in comun: ajuta la
    astuparea gaurilor bugetare adancite de recesiune, de pachetele de
    salvare financiara a bancilor si de miliardele cheltuite pentru
    relansarea economiei.

    Intr-un moment cand liderii politici din Europa si Statele Unite
    se declara impotriva unor impozite suplimentare pentru clasa de
    mijloc, taxele sus-amintite au si avantajul de a creste veniturile
    fara sa atraga prea mult atentia asupra inaspririi conditiilor
    fiscale.

    Ca urmare, spun analistii, contribuabilii din California si pana
    in Copenhaga ar trebui sa se pregateasca pentru mai multe “impozite
    fantoma” – taxe indirecte, precum cele aplicate pe vanzari, sau
    micro-taxele percepute pentru servicii oferite gratis in trecut,
    cum este inregistrarea unui animal de companie.

    Asemenea taxe ar putea avea multiple beneficii pentru colectorii
    de impozite. Pe de o parte, ele sunt mai putin volatile si mai
    putin dependente de ciclurile economice decat impozitele aplicate
    companiilor sau cele pe venit. Pe de alta parte, ele sunt mai putin
    predispuse sa fie evitate si sunt mai ieftin de colectat. In fine,
    spun analistii, ele sunt in general si mai usor de introdus.

    “Politica intra aici in joc”, afirma Stephen Matthews, expert in
    impozite la Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
    Cresterea taxelor pe venit este mai mult “o solutie cand toate
    celelalte au esuat”.

  • Marele Orient petrolier

    Vara trecuta, Arabia Saudita a finalizat cel mai mare proiect
    petrolier al sau, deschizand pentru exploatare un nou teren capabil
    sa produca 1,2 milioane de barili zilnic – mai mult decat toata
    productia din Texas. Terenul, denumit Khurais, facea parte dintr-un
    ambitios program de 60 de miliarde de dolari menit sa creasca
    productia regatului saudit pentru a raspunde cererilor de energie.
    Se pare ca Arabia Saudita nu putea alege un context mai
    nepotrivit.

    Pe masura ce s-a redus cererea din cauza recesiunii globale,
    Arabia Saudita a fost fortata sa scada cu aproape un sfert
    productia. Dupa ce si-a majorat capacitatea de productie la 12,5
    milioane de barili zilnic, Arabia Saudita pompeaza acum circa 8,5
    milioane de barili zilnic, cel mai de jos nivel din anii ’90
    incoace.

    “2009 a fost la fel de dureros si pentru noi ca pentru restul
    lumii”, afirma Khalid A. Al-Faith, presedinte si director executiv
    al Saudi Aramco, gigantul petrolier detinut de regatul saudit, si
    un veteran al companiei, promovat in acest post la inceputul anului
    trecut. “Am avut aceleasi probleme de cash flow pe care le-a avut
    toata lumea. Dar ne-am revenit repede si, cu siguranta, tot ce avea
    o importanta strategica pentru noi a ramas neatins.”

    Recesiunea a grabit atingerea unui nou prag pentru Arabia
    Saudita si piata globala de energie. In vreme ce politicile
    economice de succes ale Chinei au pregatit drumul pentru o
    redresare rapida in acea parte de lume, recesiunea a provocat o
    scadere mai profunda a cererii in Statele Unite, unde consumul de
    petrol a scazut cu 10% fata de varful atins intre 2005 si 2007. Ca
    urmare, anul trecut Arabia Saudita a exportat mai mult petrol catre
    China decat catre Statele Unite. Desi exporturile catre Statele
    Unite ar putea renaste in acest an, pe termen lung, declinul
    cererii din America si cresterea importantei Chinei ar putea marca
    o schimbare fundamentala in geopolitica petrolului.

    “Credem ca avem de-a face cu o tranzitie pe termen lung”, spune
    Al Falih. “China este piata de crestere pentru petrol. Tendintele
    economice si demografice sunt evidente, viitorul sta in acea parte
    de lume.”
    Oficialii sauditi au facut cunoscut ca le convine o cotatie de 80
    de dolari pentru un baril de petrol. In ciuda cererii slabe si a
    stocurilor ridicate, contractele futures pe petrol au variat in
    jurul a 75 de dolari in ultimele sase luni.

    In Statele Unite, unii experti cred ca masurile de eficienta
    energetica, ca si spriijnul manifestat de guvern pentru
    biocombustibili si presiunile facute asupra companiilor industriale
    de a-si limita emisiile de dioxid de carbon, pun tara pe calea
    reducerii pe termen lung a consumului de petrol.

    Discutiile din America despre independenta energetica i-au
    iritat pe oficialii sauditi, care continua sa sustina ca tinta este
    nerealista si ar putea da peste cap pietele de energie prin
    subminarea investitiilor actuale, prin urmare ducand la preturi mai
    mari in viitor. Al-Falih spune ca sunt binevenite masurile de
    eficientizare energetica, dar a insistat ca si pentru urmatoarele
    cateva zeci de ani, combustibilii fosili vor continua sa domine
    cererea de energie.

  • Grecia, simbolul problemelor viitoare ale Europei

    Vasia Veremi o fi avand doar 28 de ani, dar fiind coafeza in
    Atena, e foarte constienta ca, potrivit unei legi inca in vigoare
    si care catalogheaza meseria ei in clasa celor potential daunatoare
    sanatatii, are dreptul sa se pensioneze la 50 de ani.

    “Eu folosesc sute de substante chimice in fiecare zi, coloranti,
    amoniac si altele”, spune ea. “Credeti ca nu e riscant? Oamenilor
    ar trebui sa li se dea dreptul sa se pensioneze la o varsta
    decenta. Nu suntem facuti sa traim 150 de ani.” Poate ca nu, dar e
    dificil sa explici strainilor de ce guvernul grec a identificat cel
    putin 580 de categorii de munci potential daunatoare, care le dau
    dreptul celor ce le practica sa se pensioneze la 50 de ani in cazul
    femeilor si la 55 de ani in cazul barbatilor.

    Sistemul pestrit al pensionarilor anticipate din Grecia a
    contribuit la scaparea de sub control a cheltuielilor de la buget,
    ceea ce a dus la criza datoriei publice cu care se confrunta tara
    in prezent. Numarul pensionarilor va creste accelerat in anii
    urmatori, iar investitorii vad ca statul nu are suficiente rezerve
    pentru a acoperi astfel de costuri, ceea ce face si mai greu pentru
    Grecia sa se imprumute la dobanzi rezonabile. Ca o consecinta a
    deceniilor de targuieli intre sindicatele puternice si guvernele
    slabe, Grecia a promis pensionari anticipate pentru circa 700.000
    de oameni, adica 14% din forta de munca a tarii, ceea ce duce la o
    varsta medie de pensionare de 61 de ani, una dintre cele mai mici
    din Europa.

    Legea include si unele munci periculoase, ca mineritul si
    dezamorsarea de incarcaturi explozive. Ii protejeaza si pe
    prezentatorii de radio si televiziune, care se presupune ca risca
    imbolnaviri cu bacterii din microfoanele folosite, si pe
    instrumentistii suflatori, care pot avea reflux gastric cand canta
    la instrumentele respective. Grecia s-ar putea sa ofere doar un
    indiciu timpuriu pentru problemele care stau sa vina. Tari mai
    mari, ca Germania, Franta, Spania si Italia, s-au bazat zeci de ani
    pe un stat foarte larg la punga, finantat de un sistem rigid de
    impozite menite sa mentina pacea politica. Acum, guvernele sunt
    presate sa-si reevalueze angajamentele generoase cu privire la
    pensii, confruntate fiind cu cresterea numarului de pensionari,
    dupa ce criza economica a scos dintr-odata la suprafata cel putin o
    parte din aceste costuri ascunse.

  • Razboiul Apple – Google, prin prisma iPhone vs Nexus One

    Parea inceputul unei frumoase prietenii. Cu trei ani in urma,
    Eric E. Schmidt, directorul executiv al Google, se grabea sa urce
    pe o scena din San Francisco ca sa-i stranga mana lui Steve Jobs,
    CEO si cofondator al Apple, si sa-l ajute sa dezvaluie o minunatie
    de gadget, iPhone-ul, in fata sutelor de jurnalisti si de fani
    extaziati, adunati la expozitia anuala MacWorld.

    Google si Apple colaborasera ca sa faca functionale pe iPhone
    serviciul de cautare si cel de harti de la Google, au spus cei doi
    catre public, iar Schimdt chiar a glumit, adaugand ca respectiva
    colaborare a fost atat de stransa, incat cei doi ar trebui pur si
    simplu sa-si puna la un loc companiile intr-una singura cu numele
    de “AppleGoo”.


    “Steve, felicitarile mele!”, i-a zis Schmidt aliatului sau
    corporatist. “Acest produs va fi tare.” Jobs a primit complimentul
    cu un zambet pe toata fata. Astazi, o asemenea caldura ar fi greu
    de imaginat. Jobs, Schmidt si companiile lor s-au angajat intr-o
    batalie dura privind viitorul telefoanelor mobile si al
    aplicatiilor pentru ele, cu implicatii care reverbereaza in
    intregul peisaj dgital.

    In ultimele sase luni, Apple si Google s-au duelat in achizitii,
    patente, directori, consilieri si aplicatii pentru iPhone. Jobs si
    Schmidt au tras fiecare in compania celuilalt, atat prin
    intermediul presei, cat si in discutiile cu propriii angajati.


    Luna aceasta, Apple a dat in judecata HTC, producatorul taiwanez
    de mobile care folosesc sistemul de operare Android, sustinand ca
    HTC a violat patentele iPhone. Miscarea a fost considerata de multi
    ca inceputul unui asalt juridic al Apple impotriva Google, ca si o
    incercare de a zadarnici planurile Google in a-si extinde dominatia
    in zona dispozitivelor mobile.

  • Dupa Grecia, se pregateste Anglia

    Lira sterlina a atins recent minimul fata de dolar din ultimele
    zece luni. Scaderea lirei a urmat unui declin abrupt de la 1
    martie, dupa ce sondajele au aratat ca opozitia conservatoare si-a
    pierdut avansul considerabil in cursa electorala. Fara o majoritate
    politica puternica, care sa atace problemele fiscale spinoase ale
    tarii, investitorii ar putea sa ceara dobanzi tot mai mari pentru
    imprumuturile acordate guvernului, creand conditiile pentru o
    evolutie in forma de W a crizei – adica o recesiune care se
    intoarce dupa un scurt reviriment – daca nu chiar mai rau.

    Investitorii s-au ingrijorat ca parlamentul va fi prea
    fragmentat dupa alegerile din mai ca sa mai aduca pe linia de
    plutire finantele tulburi ale Marii Britanii, iar aceasta a
    influentat negativ randamentul obligatiunilor guvernamentale
    etalon, cu scadenta la zece ani (“gilts”).

    “Daca chiar vreti sa vedeti o problema fiscala, uitati-va la
    Marea Britanie”, spune Mark Schofield, strateg pentru instrumentele
    de investitii cu venit fix la Citigroup. “|n Europa, deficitul
    mediu e de 6% din PIB, iar in Marea Britanie e de 12%. Si acesta e
    doar inceputul.”

    De la intensa interventie fiscala a guvernului laburist din 2008
    si 2009, randamentele datoriei publice guvernamentale britanice au
    ajuns sa fie printre cele mai mari din Europa. La o scara mai
    larga, care include si datoriile populatiei si ale companiilor,
    nivelul total al datoriei din Marea Britanie este al doilea din
    lume dupa cel al Japoniei, de 380% din produsul intern brut,
    potrivit unui raport recent al companiei de consultanta
    McKinsey.

    In ultimele saptamani, atentia s-a concentrat pe potentialele
    probleme cu rambursarea datoriei din Grecia, Portugalia si Spania,
    tari unde costurile imprumuturilor au crescut ametitor, odata cu
    deficitele, pe masura ce investitorii au cerut dobanzi tot mai mari
    care sa compenseze riscul de a imprumuta aceste state.

    Dar recenta prabusire a valorii lirei si recenta crestere a
    randamentului pentru obligatiunile britanice cu scadenta la zece
    ani, pana la peste 4%, sugereaza ca investitorii se pregatesc sa
    reevalueze situatia fiscala a tarii. Randamentul este venitul anual
    al investitorului din obligatiuni, ca procent din costul total al
    acestora, si creste invers proportional cu valoarea
    obligatiunii.

  • Miracolul galic

    Traditia de 320 de ani a companiei franceze HB-Henriot din
    Quimper, cel mai mare producator artizanal de faianta, nu i-a
    asigurat nicidecum protectie impotriva puternicei concurente
    asiatice, a unui euro puternic si a crizei economice prin care au
    trecut principalele sale piete de export.

    Aceasta combinatie toxica ar fi dus-o probabil la disparitie,
    dar HB-Henriot e o companie franceza si guvernul de la Paris a
    intervenit salvand compania si pe cei 54 de angajati. Ca parte a
    unui program national de sustinere a companiilor, guvernul a
    accelerat platile si rambursarile de taxe, a amanat incasarea unor
    taxe, a oferit subventii pentru fiecare angajat pastrat si a oferit
    garantii pentru creditele pentru firmele mici si mijlocii.

    Compania este un exemplu pentru felul cum Franta s-a dovedit
    surprinzator de stabila in furtuna economica europeana. |n vreme ce
    Grecia se zbate ca sa evite falimentul sau apelul la salvarea cu
    banii altora, Spania si Portugalia privesc nelinistite, Suedia
    recade in recesiune, Germania s-a vazut cu un deficit bugetar
    record, iar Marea Britanie se confrunta cu deficite si datorii
    comparabile cu ale Greciei, situatia Frantei pare solida. A fost
    prima tara occidentala care a iesit din recesiune in ultimul
    trimestru al lui 2009 si a continuat sa afiseze o relativa
    soliditate, pe cand Germania si celelate economii mari ale Europei
    se confrunta cu perspectiva unui nou regres.

    Pe cand criza se adancea in 2008, Franta a dezvoltat o strategie
    care se concentra pe salvarea companiilor si a locurilor de munca,
    uneori spre iritarea partenerilor sai europeni; a impulsionat
    investitiile in crearea de noi locuri de munca, a sprijinit bancile
    si le-a presat sa acorde imprumuturi si a permis ca deficitul sau
    bugetar sa ramana pentru inca cativa ani binisor peste limitele
    zonei euro.
    Franta a fost de asemenea norocoasa pentru ca nu a fost nici
    concentrata pe exporturi, ca Germania, si nici atat de puternica
    precum Marea Britanie sau Statele Unite. Alexandre Delaigue,
    economist si autor al blogului Econoclaste, spune frust ca “Franta
    a fost afectata mai putin pentru ca imobiliarele erau aici mai
    putin importante decat in Spania sau in Irlanda, sectorul financiar
    mai putin dezvoltat decat in Marea Britanie si pentru ca era mai
    putin expusa la Europa de Est decat Germania”.

  • De ce nu va exista o Margaret Thatcher in Bulgaria

    “Femeile sunt mai perseverente decat barbatii, nu zabovesc mult
    la pranzuri si nici nu merg in baruri”, insista Boiko Borisov,
    actualul premier si fostul primar al Sofiei, care spune ca le are
    drept modele pe mama sa si pe cancelarul german Angela Merkel.

    “Femeile au caractere mai puternice decat barbatii, pentru ca
    atunci cand spun nu inseamna nu, si sunt mai putin coruptibile”,
    spunea el vara trecuta, cand a inaugurat organizatia de femei a
    partidului sau de centru-dreapta.

    Desi unii critici vad promovarea femeilor de catre Borisov ca o
    tentativa mai degraba cinica de a crea pentru aceasta tara saraca
    si renumita pentru coruptie o imagine mai buna in exterior, sunt
    putini cei care nu recunosc ca promovarea femeilor in viata publica
    a Bulgariei cunoaste noi culmi, chiar daca barbatii inca domina
    clasa politica.

    Femei aflate in pozitii inalte sunt ministrul justitiei,
    primarul Sofiei, presedintele Parlamentului, candidatul Bulgariei
    pentru postul de comisar european si seful cancelariei
    primului-ministru.

    Irina Boskova, 57 de ani, diplomatul bulgar care si-a invins
    recent contracandidatul egiptean la sefia UNESCO, este mama si
    expert in controlul armamentului. La alegerile din 2009 pentru
    Parlamentul European, 60% dintre candidatii promovati de partidul
    lui Borisov erau femei. Si dupa alegerile generale din iulie, 34
    din cele 116 locuri ale parlamentului erau ocupate de femei, ceea
    ce nu e un procentaj neobisnuit pentru unele tari, dar cu siguranta
    e fara precedent pentru Bulgaria.

    Cat de rezistente sunt pozitiile ocupate de femei in varful
    ierarhiei publice e inca neclar. Dar cel putin oficialii bulgari,
    constienti ca tara lor a fost prima care in octombrie 2008 a
    castigat dubiosul renume de a fi pierdut fondurile europene din
    cauza suspiciunilor de frauda in favoarea crimei organizate, spera
    cu siguranta ca o schimbare de imagine se va produce in
    exterior.

    Borisov, poreclit in unele medii Batman pentru invincibilitatea
    sa proclamata, sustine ca femeile sunt arma sa secreta in lupta
    impotriva coruptiei. Kamen Sildinski, procurorul general adjunct,
    observa ca in Bulgaria nu exista femei acuzate in justitie de
    coruptie, iar candidatele la Parchetul General sunt constant mai
    bune la testul poligraf decat barbatii. “E greu de recunoscut, dar
    femeile sunt mai putin coruptibile si sunt mai curate, pentru ca
    sunt mai precaute in a-si asuma riscuri”, spune el.