BusinessMagazin

Blog

  • UE anunţă scăderi semnificative ale schimburilor comerciale din cauza pandemiei

    Uniunea Europeană a anunţat, vineri, că valoarea schimburilor sale comerciale la nivel mondial va scădea anul acesta cu 868 de miliarde de euro, reprezentând mai mult de 10%, o prognoză sumbră care oferă noi date despre daunele generate de pandemie, infomează agenţia Bloomberg.

    Exporturile UE de produse şi servicii vor scădea cu o valoare cuprinsă între 282 şi 470 de miliarde de euro, adică între 9% şi 15%, în timp ce importurile de produse şi servicii se vor diminua cu o valoare cuprinsă între 313 şi 398 de miliarde de euro, între 11% şi 14%, a comunicat Comisia Europeană.

    Noua prognoză a fost realizată pe baza estimării conform căreia valoarea schimburilor comerciale la nivel mondial va avea o scădere de 10%-16% în 2020, din cauza efectelor pandemiei.

    Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) estima la începutul lunii aprilie că schimburile comerciale la nivel mondial ar putea scădea cu 32% anul acesta.

    “Extinderea pandemiei a forţat multe ţări să închidă temporar companii şi să restricţioneze călătoriile şi deplasările persoanelor. Aceste măsuri vor genera scăderi puternice ale producţiei economice, ale consumului, investiţiilor şi comerţului internaţional”, subliniază Comisia Europeană.

  • Turismul în era COVID-19: Unde puteţi călători vara aceasta în Europa

    Comisia Europeană, organul executiv al Uniunii Europene, a lansat recent o serie de instrucţiuni despre modul în care ar putea opera industria turismului vara aceasta, relatează CNBC.

    Astfel, statele UE vor primi turişti din ţări unde cazurile cu coronavirus sunt ţinute sub control. De asemenea, Comisia a recomandat ţărilor europene să menţină restricţiile călătoriilor neesenţiale până pe 15 iunie. Însă după mai bine de două luni petrecute acasă, mulţi oameni vor fi nerăbdători să plece în vacanţă.

    Portugalia

    Augusto Santos Silva, ministrul portughez de externe, a declarat că „turiştii sunt bineveniţi în Portugalia”, în condiţiile în care vor si supuşi unor verificări de rutină, însă nu vor fi nevoiţi să intre în carantină odată ajunşi pe teritoriul ţării.

    Până acum, numărul cazurilor cu coronavirus din Portugalia se ridică la 30.788 şi 1.330 de decese. După ce a fost martorii evenimentelor din Italia şi Spania, autorităţile portugheze au declarat stare de urgenţă când ţara avea doar 100 de cazuri cu coronavirus şi niciun deces. În Spania, aceeaşi decizie a fost luată când s-au înregistrat 4.209 cazuri şi 120 de morţi.

    Grecia

    Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a spus că sezonul turistic va reîncepe de pe 15 iunie, în timp ce zborurile internaţionale vor fi reluate treptat începând cu data de 1 iulie.

    Grecia este una dintre ţările cu cele mai puţine cazuri cu coronavirus din Europa, cu 2.882 infecţii confirmate şi 172 de decese, numărându-se printre primele state care au impus restricţiile de circulaţie.

    Ţara a început în ultimul timp să relaxeze măsurile de distanţare socială, printre care se numără redeschiderea a peste 500 de plaje.

    Spania

    Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez a anunţat weekendul trecut că turiştii vor putea intra în ţară începând cu luna iulie.

    Sanchez a încurajat centrele turistice să înceapă pregătirea activităţilor şi i-a încurajat pe spanioli să îşi planifice vacanţele în interiorul ţării. Luni, guvernul spaniol a anunţat eliminarea carantinei obligatorii pentru turiştii străini începând cu data de 1 iulie.

    Weekendul trecut, Ministerul Sănătăţii a declarat că decesele cauzate de COVID-19 au scăzut sub 100 pentru prima dată în ultimele două luni. În prezent, Spania numără 235.400 de cazuri cu coronavirus şi 26.834 de morţi.

    Italia

    Săptămâna trecută, ministrul transporturilor din Italia, Paola De Micheli, a anunţat că ţara îşi va redeschide aeroporturile, permiţând zborurile interne şi internaţionale începând cu 3 iunie.

    Anunţul vine după declaraţiile premierului Giuseppe Conte conform cărora Italia îşi va redeschide graniţele către Uniunea Europeana de pe 3 iunie doar dacă datele infecţiilor cu coronavirus vor continua să fie optimiste.

    Până acum, Italia a raportat 230.158 de cazuri şi 32.877 de decese cauzate de COVID-19.

    Suedia

    Spre surprinderea multora, Suedia nu a declarat stare de urgenţă şi nu şi-a închis graniţele. Totuşi, guvernul a impus o interdicţie temporară asupra cetăţenilor tuturor ţărilor cu excepţia membrilor Uniunii Europene, Marii Britanii, Islandei, Elveţiei şi statului Liechtenstein.

    Autorităţile suedeze au înregistrat 33.843 de cazuri cu coronavirus şi 4.029 de morţi.

    Islanda

    Graniţele Islandei au rămas deschise turiştilor din ţările Schengen, însă autorităţile au solicitat o perioadă obligatorie de carantină. Guvernul a declarat că va reduce din restricţii în conformitate cu recomandările Comisiei Europene, adăugând că plănuieşte să înlocuiască perioada obligatorie de carantină cu un program de testare împotriva virusului.

    În Islanda, numărul de cazuri de COVID-19 este de 1.804, în timp ce numărul deceselor nu a trecut de 10.

  • Care vor fi temele de discuţie după această criză în ţările occidentale: venitul universal, salariul minim, investiţii în sănătate şi în educaţie, protecţionismul naţional şi intervenţia statului pentru salvarea marilor companii. Dar pentru toate acestea trebuie bani, aşa că creşterea taxelor şi impozitarea marilor averi vor câştiga teren ca retorică

    Această nouă criză economică, pe care lumea o aştepta de mai mult timp, dar nu ştia sub ce formă va veni, va scoate în faţă câteva probleme, idei şi, în final, poate soluţii, bune sau rele, care vor câştiga adepţi şi teren în următorii ani.

    Cele mai multe idei vor fi catalogate ca fiind socialiste, pentru că vor implica o mult mai mare intervenţie a statului în economiile capitaliste, în sectorul privat, care are limitele lui.

    Fără stat, niciun capitalist nu poate rezista unei crize majore şi mai ales urmărilor pe care le aduce.

    Sutele de milioane de şomeri care vor rezulta pe termen scurt din această criză – 40 de milioane în SUA, 60 de milioane în Europa, de exemplu vor avea un cuvânt greu de spus în privinţa viitorului, în privinţa modului de reconfigurare a lumii, a economiilor, a priorităţilor naţionale şi individuale.

    Naţionaliştii vor câştiga teren, pe ideea că trebuie să ne apărăm ţara din punct de vedere economic şi politic în faţa unor crize mondiale, unde deciziile se iau în altă parte. Chiar şi în ţările occidentale se discută tot mai mult despre problema naţională şi mai puţin despre problemele globale.

    Vechile sisteme, administrate de instituţii mondiale, vor fi contestate, mai ales când se va pune problema unor restructurări, unor noi reforme care încep şi nu ştii când se sfârşesc.

    Establishmentul, adică liderii politici, economici, va fi zguduit, mai ales dacă economiile nu-şi vor reveni rapid.

    1. La nivel mondial, se vorbeşte despre introducerea unui venit minim garantat pentru fiecare locuitor al unei ţări, pentru a asigura o plasă de siguranţă în cazul în care apar crize economice majore. În această criză a COVID-19, deşi este sanitară, impactul cel mai mare va fi la nivel economic şi de aceea se discută această soluţie, pentru a asigura un venit minim în cazul apariţiei unor crize, indiferent de natura lor.

    Nu toată lumea agreează această idee, dar cei aflaţi la putere ar putea să fie nevoiţi să apeleze la această soluţie, mai ales dacă vor reveni crizele.

    2. La nivelul economiilor puternice, Uniunea Europeană şi chiar SUA, se va repune în discuţie introducerea salariului minim pentru angajaţi, pentru a da satisfacţii şi a asigura liniştea pe piaţa muncii.

    În SUA, Jeff Bezos, cel care a creat Amazon şi a ajuns cel mai bogat om din lume, pledează pentru introducerea şi creşterea salariului minim în SUA, peste nivelul actual. La nivelul companiei pe care o conduce, a introdus un salariu minim care este peste salariul federal, iar Jeff Bezos pledează ca şi statele americane fie să introducă, fie să majoreze salariul minim. Dacă şi cel mai bogat capitalist discută acest lucru, înseamnă că este o problemă care trebuie rezolvată cândva, şi cât mai repede.

    La nivelul Uniunii Europene, se va relua discuţia introducerii unui salariu minim, o variantă pe care nu toate statele o agreează, dar probabil se va ajunge la un consens, pentru că presiunea de pe piaţa muncii va cere acest lucru.

    În România, salariul minim ar trebui să crească de la 1.286 de lei spre 2.000 de lei net, dacă s-ar introduce un nivel european.

    3. Criza a scos la iveală faptul că sistemul privat, acest capitalism privat are limite şi nu poate sta în picioare când vin crize majore.

    Mari companii, cum ar fi Lufthansa, au implorat intervenţia statului pentru a nu intra în insolvenţă, întrucât grupul nu are suficiente resurse pentru a supravieţui.

    În astfel de crize, sistemul bancar, care este în mare majoritate privat, nu a fost dispus să intervină cu linii de finanţare fără să aibă susţinerea şi garanţia unui stat.

    În Franţa, Renault discută o linie de finanţare de 5 miliarde de euro cu statul, pentru a nu avea probleme de lichidităţi.

    De asemenea, Airbus, mândria Uniunii Europene în războiul cu americanii de la Boeing, sunt în aceeaşi situaţie, de a avea nevoie de linii de finanţare de miliarde de euro de la stat, întrucât nu pot accesa pieţele financiare private.

    Niciun stat puternic nu-şi poate permite să lase companiile naţionale, care sunt private, să intre în faliment.

    Capitalismul privat este bun până vine criza. Când vine criza, pierderile se naţionalizează, iar profiturile se privatizează.

    4. Situaţia sistemului medical, ca infrastructură, va câştiga teren în opinia publică, iar guvernele vor fi nevoite să investească mult mai mulţi bani pentru a da confort populaţiei când apar astfel de crize.

    În România sistemul medical privat are limitele lui, iar acest lucru s-a văzut.

    5. Sistemul de educaţie se va digitaliza tot mai mult, mai repede sau mai târziu, iar profesorii şi programele şcolare va trebui să se reformeze şi să se adapteze tehnologiilor prezente.

    6. Globalizarea, care a fost trendul în ultimii 30 de ani, va intra într-un trend de deglobalizare, mai ales că opinia publică se va adapta sloganurilor şi lozincilor de genul „Trebuie să ne apărăm ţara, pentru că în criză nu ne ajută nimeni!”.

    Deglobalizarea va fi economică şi politică, iar cei care vor ridica steagul naţionalismului vor câştiga teren. Nu va mai conta dacă în spatele acestei lozinci se va afla ceva real.

    La nivelul marilor puteri, SUA şi Uniunea Europeană, se pune deja problema delocalizării capacităţilor de producţie, din China cel puţin, pentru a da satisfacţie locuitorilor că ţara de la care a pornit virusul SARS-CoV-2 este pedepsită.

    Dar această deglobalizare va pune statele şi guvernele în situaţia de a vedea dacă pot produce local tot ce au nevoie, dacă au oameni şi know-how.

    Globalizarea a şters multe cunoştinţe şi statele au pierdut ramuri întregi din economie, pe care acum nu pot să le reconstruiască chiar atât de uşor.

    Toate aceste idei şi teme care vor câştiga adepţi şi teren în următorul deceniu trebuie finanţate, au un cost foarte mare, pe care cineva trebuie să-l plătească.

    Acest cost va fi plătit de state, bănci centrale, prin printarea de bani în prima fază, apoi vor urma taxarea bogaţilor, fie că sunt companii, fie că vor fi persoane fizice, iar apoi vor veni inflaţia, deprecierea monedelor naţionale şi schimbări de regim la nivel politic. 

    Această opinie a apărut prima dată în Business Magazin.

  • O nouă rundă de măsuri de relaxare de la 1 iunie. Câte persoane vor putea participa la petreceri şi adunări după 1 iunie. Anunţul făcut de Vela

    În cazul petrecerilor private, ministrul de Interne Marcel Vela spune că se păstrează aceleaşi condiţii ca înainte de 1 iunie. La petrecerile private din exterior pot fi 16 persoane maximum, iar în spaţii închise maximum 8 persaone. Nu s-a intervenit pe zona de evenimente private şi nici pe numărul de participanţi. 

    Pot fi organizate evenimente culturale, concerte, fie în drive-in sau spaţii deschise, la fel cu condiţii de distanţare socială, de respectare a regulilor pentru a-i proteja pe cei din jurul spectatorilor. Totodată, sunt permise activităţi în domeniul alimentaţiei publice – se pot deschide terasele, dar cu unele conditii minimale de respectat-  distanţa între mese de 2 metri, la masă maximum 4 persoane. 

    ”În continuare trebuie să respectăm regulile cu privire la purtarea măştii, distanţarea, tot ceea ce înseamnă comportamentul nostru, astfel încât din 15 iunie să putem trece într-o nouă etapă de relaxare”, a spus ministrul. 

    Tot de luni nu se vor mai completa declaraţiile pe propria răspundere, este permis tranzitul, părăsirea localităţii. 

     

  • Economia franceză scade cu cel mai rapid ritm din 50 de ani; ce este mai rău abia acum vine

    Economia Franţei s-a contractat mai puţin decât se credea iniţial în primul trimestru, dar s-a afundat în recesiune, iar cele mai rele lucruri abia acum vor veni, anunţă Reuters. citând datele oficiale.

    Cea de-a doua cea mai mare economie din zona euro a scăzut 5,3% în primele trei luni ale anului faţă de trimestrul precedent, a declarat agenţia oficială de statistică, revizuind estimarea iniţială de 5,8%.

    Aceasta este cea mai mare scădere trimestrială din 1968, când ţara a fost cuprinsă de tulburări civile, proteste în masă şi greve generale.

    Economia înregistrase deja un minus de 0,1% în al patrulea trimestru, după o serie de greve declanşate în urma reformei pensiilor, ceea ce înseamnă că Franţa a intrat în recesiune tehnică, definită drept două trimestre consecutive de contracţie.

    Guvernul a impus unele dintre cele mai stricte restricţii din Europa de la jumătatea lunii martie, închizând mari părţi ale economiei până la ridicarea acestora, la 11 mai.

    Deşi activitatea economică revine treptat, INSEE a estimat la începutul acestei săptămâni că economia se poate contracta cu 20% în al doilea trimestru.

    Restricţiile au redus cheltuielile gospodăriilor, în mod tradiţional motorul creşterii franceze, iar scăderea a accelerat în al doilea trimestru. Cheltuielile de consum au scăzut cu un nivel record de 20,2% în aprilie, după reducederea din martie, de 16,9%.

  • Proprietarii de terase nu sunt pregătiţi să redeschidă pe 1 iunie. Guvernul nu a publicat încă normele care vor trebui respectate

    Ştii deja că ziua de luni va aduce redeschiderea teraselor şi plajelor în România. Totuşi, proprietarii acestor afaceri s-ar putea să nu aibă toate lucrurile în ordine la 1 iunie, în condiţiile în care Guvernul încă nu a publicat normele ce vor trebui respectate.

    Redeschiderea teraselor şi plajelor este prevăzută în Hotărârea CNSU nr. 26/2020, adoptată joi seară, însă este nevoie şi de publicarea unui ordin comun care să stabilească exact măsurile de protecţie sanitară ce vor trebui respectate de patronii teraselor şi administratorii plajelor.

    Proprietarii de terase nu sunt pregătiţi să redeschidă pe 1 iunie. Guvernul nu a publicat încă normele ce vor trebui respectate

  • Bază nouă a Wizz Air la Tirana. 15 rute noi spre opt ţări de la Tirana

    Wizz Air anunţă cea de-a 30-a bază a sa, la Tirana. De asemenea, compania anunţă 15 rute noi spre opt ţări de la Tirana, începând din iulie 2020. 

    Wizz Air a început să opereze spre Tirana în 2017, iar de atunci a transportat aproape jumătate de milion de pasageri către şi dinspre capitala albaneză.

    Baza din Tirana va crea peste 100 de noi locuri de muncă directe cu compania aeriană şi chiar mai multe locuri de muncă în industriile asociat.

    Cele 3 aeronave Airbus A320 vor sprijini operaţiunile a 15 noi rute către Beauvais (Paris), Charleroi (Bruxelles), Eindhoven, Mulhouse Euroairport, Karlsruhe / Baden-baden, Hamburg, Berlin Schönefeld, Frankfurt Hahn, Praga, Heraklion, Rodos, Bari , Catania, Milano Malpensa şi Torino, însumând peste 800 de mii de locuri puse la vânzare spre 25 de destinaţii din Tirana în 2020.

    Wizz Air va începe să recruteze candidaţi tineri şi ambiţioşi pentru noua sa bază. Zilele de recrutare a echipajului de cabină sunt afişate aici.

    „Suntem încântaţi să anunţăm astăzi deschiderea bazei noastre din Tirana. După trei ani de operaţiuni de succes, suntem dedicaţi să aducem călătorii mai accesibile pentru clienţii noştri albanezi, ajutând în acelaşi timp să dezvoltăm sectorul turistic local. Angajamentul nostru pe termen lung faţă de Albania, aducând conexiuni noi cu Tirana şi Albania, va contribui la promovarea legăturilor economice cu alte ţări. Deschiderea bazei noastre şi alocarea a trei aeronave moderne de ultimă generaţie este un pas înainte pentru consolidarea prezenţei noastre pe termen lung în Albania. Suntem încântaţi să adăugăm astăzi 15 noi rute interesante şi să ne menţinem la cele mai înalte standarde ale protocoalelor noastre de igienizare. Suntem siguri că tarifele ultra-reduse ale Wizz Air şi reţeaua de rute extraordinare vor face călătoriile accesibile pentru tot mai mulţi pasageri”, a spus József Váradi, CEO-ul Wizz Air.

    La rânsul său, Constantin von Alvensleben, CEO al Aeroportului Tirana, a salutat înfiinţarea noii baze Wizz Air din Tirana: „Aceasta înseamnă o concurenţă echitabilă între companiile aeriene, mai mulţi pasageri atunci când graniţele noastre vor fi redeschise, preţuri la bilete accesibile şi oportunităţi de călătorie pentru oameni. După lunile grele de COVID-19, esenţa succesului are un gust mai bun şi ne redă optimismul”.

  • CNAIR a semnat contractul pentru construcţia sectorului de autostradă Târgu Mureş – Ungheni

    Vineri, 29 mai, CNAIR a semnat contractul pentru “Construcţia sectorului de Autostradă Târgu Mureş – Ungheni şi Drum de Legătură” care face parte din Autostrada Braşov – Târgu Mureş – Cluj – Oradea.

    Valoarea contractului semnat cu Strabag este de 192.059.217,23 lei fără TVA.

    Contractul prevede execuţia lucrărilor pentru un total de 9,2 km, respectiv: Târgu Mureş – Ungheni (4,5 km) + drum de legătură (4,7 km).

    Execuţia este finanaţată din fonduri europene nerambursabile.

    Durata de realizare a acestui contract este de 18 luni pentru lucrări, iar 108 luni (9 ani) este perioada de garanţie a lucrărilor.

    Lucrările pentru realizarea acestui sector de autostradă prevăd şi construcţia a 3 poduri şi pasaje pe drumuri de legătură, 6 poduri şi pasaje pe autostrada, precum şi două noduri rutiere pentru conectarea autostrăzii la reţeaua de drumuri existentă.

     

     

  • Contradicţii în deciziile privind relaxarea de 1 iunie. Masca devine obligatorie şi în aer liber, şi în spaţii publice închise

    Apar contradicţii în setul de măsuri de relaxare ce vor fi aplicate începând cu 1 iunie. Ludovic Orban ţi-a dat, ieri, vestea că poţi participa la spectacole şi alte evenimente culturale, dacă sunt organizate în aer liber. Principala regulă este că numărul maxim de spectatori trebuie să fie de 500, scrie Mediafax.ro. 

    Hotărârea Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă anunţată ieri spune că organizatorii trebuie să fie atenţi să amenajeze locuri pe scaune aflate la distanţă de minimum 2 metri, unul faţă de celălalt şi spectatorii să aibă mască de protecţie. Toate detaliile urmează, însă, să fie enumerate într-un ordin.

    Chiar şi aşa, dacă ne uităm la prevederile din urmă, observăm că în ordinul MAI-Ministerul Sănătăţii (publicat în Monitorul Oficial pe 22 mai) există o obligaţie ce intră în contradicţie cu cea de mai sus. Acolo este obligaţia ca masca să fie purtată doar „în spaţiile publice închise, spaţiile comerciale şi la locul de muncă”.

    Citiţi continuarea pe Mediafax.ro. 

  • Tânărul care a studiat în patru oraşe europene diferite şi a mizat tot pe România pentru afacerea sa

    În lumea lui Răzvan Zamfira, evenimentele se măsoară în grafice, tabele, scheme şi baze de date. A gândit conceptul Studio Interrobang într-o vreme în care termenul „big data” nu era foarte popular. Nu existau prea multe instrumente de analiză vizuală şi nici clienţi care să-şi dorească să comunice despre afacerea lor cu ajutorul datelor. Şi totuşi, el a îndrăznit.

    A studiat în patru oraşe europene diferite – Bruxelles, Viena, Madrid şi Copenhaga – unde vizualizarea de date ştiinţifice şi transpunerea lor în mijloace prietenoase de comunicare pentru publicul larg era destul de des întâlnită. A lucrat ca freelancer în domeniul graphic designului. Toate experienţele puse la un loc au dus la crearea businessului Studio Interrobang, un birou de design specializat în vizualizarea de date şi design informaţional.
    „Sunt arhitect, cercetător în studii urbane şi graphic designer. Nu cred că aş putea să înţeleg la fel de uşor seturile complexe de date cu care lucrez în prezent, dar şi contextul acestora, fără o astfel de pregătire interdisciplinară. În ultimii doi ani, am colaborat sau coordonat proiecte despre piaţa imobiliară, servicii sociale, alegerile prezidenţiale, agricultură, calitatea sistemului de învăţământ, poluare fonică sau analiza de reţele sociale de inovatori în domeniul mediului.”
    Aşa se descrie Răzvan Zamfira. Spune că, în vizualizarea de date, combină reprezentarea artistică şi abilităţile de comunicare vizuală cu nevoia de înţelegere şi structurare rapidă a datelor despre subiecte mereu diferite. Diferiţi sunt şi clienţii, fie ei organizaţii care vor să valorifice datele de care dispun sau care vor să comunice sinteze către publicul larg, ori instituţii din domeniul jurnalismului de date.
    Printre numele cu care a colaborat Studio Interrobang până acum se numără Ordinul Arhitecţilor din România, Greenpeace România, Asociaţia MOJAR, organizatoarea Bienalei de Arhitectură din Timişoara, şi iZi Data, o agenţie de studii de piaţă fondată de antreprenoarea Silvia Luican.
    „Probabil cel mai deschis la experimentare este jurnalismul de date, fiind şi cel care a popularizat designul informaţional şi transformarea unor seturi complexe în poveşti pe înţelesul unui public larg. Am colaborat deja la o grămadă de articole cu o serie de publicaţii independente din România”, spune Răzvan Zamfira.
    Afacerea sa a luat fiinţă ca rezultat al unui cumul de cunoştinţe şi al unor perioade mari de timp dedicat unor proiecte de cercetare personale, care în scurt timp i-au adus şi primii clienţi. La finalul anului 2018, Răzvan Zamfira a obţinut un grant de finanţare, prin programul Start-up Plus, în valoare de 40.000 de euro.
    „Pentru prima jumătate de an de activitate, în condiţiile în care primele luni după obţinerea finanţării au fost dedicate activităţilor administrative, am avut o cifră de afaceri de aproximativ 30.000 de euro.”
    Pentru 2020, el estimează că cifra de afaceri va fi de 50.000 de euro, iar planul său este ca, pe parcursul acestui an, să lucreze la conştientizarea importanţei comunicării cu date şi a transparenţei.
    „În contextul incertitudinii generale de acum, discuţiile «cu numerele pe faţă» au căpătat foarte multă importanţă. Toată lumea a văzut un grafic sau câteva cifre oficiale care prezintă evoluţia pandemiei şi încearcă să le analizeze. Datele au devenit un subiect mainstream zilele astea şi pentru businessul nostru este o oportunitate, mai ales că vor juca un rol din ce în ce mai important în luarea deciziilor atât economice, cât şi sociale în lunile următoare.”
    Studio Interrobang vrea aşadar să ne împrietenească, puţin câte puţin, cu statisticile obositoare şi greu de descifrat. Cu o încercare suntem toţi datori.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Localo – marketplace pentru producătorii români (Timişoara)
    Fondator: Mihai Pegulescu
    Investiţie iniţială: 100.000 de euro
    Prezenţă: online

    Regnet – platformă pentru firme (Bucureşti)
    Fondator: Cristian Bărcan
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 70.000 de euro
    Prezenţă: online

    Minor Swing – brand de hamace (Bucureşti)
    Fondator: Andrei Gruia
    Prezenţă: online

    Lavanda Laurei – produse cosmetice cu lavandă (jud. Vaslui)
    Fondator: Laura şi Andrei Ignătoaie
    Investiţie iniţială: 5.000 de euro
    Cifră de afaceri: 5.000 de lei (circa 1.000 de euro) pe lună
    Prezenţă: online şi în farmacii

    Glom – brand de lămpi din lemn (Bucureşti)
    Fondator: Mircea Struţeanu
    Investiţie iniţială: 3.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 32.000 de lei (aproape 7.000 de euro)
    Prezenţă: online, pe site-ul Glom şi pe platforma Etsy

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de lazero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro. Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.