BusinessMagazin

Blog

  • Tarom şi Transgaz, investigate de Consiliul Concurenţei pentru complicitate la licitaţii trucate

    Tarom şi Transgaz vor fi investigate de Consiliul Concurenţei pentru complicitate la licitaţii trucate, anunţă preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu. 

    Consiliul Concurenţei va investiga şi în acest an licitaţiile trucate, a declarat, marţi, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, la evenimentul Pria Competition.

    Chiriţoiu a anunţat că va acorda atenţie şi invesigaţiilor în privinţa companiilor ţintă care au fost complice în cazul licitaţiilor trucate.

    Companiile care vor fi investigate anul acesta sunt compania aeriană Tarom şi compania de energie Transgaz.

    „Continuăm preocuparea pentru licitaţiile trucate. Am avut cazuri în care am sancţionat companiile care au participat la licitaţii. Sancţionăm şi ţinta trucării licitaţiilor. (Sunt vizate – n.r.) Tarom şi Transgaz, le investigăm implicarea în calitate de companii ţintă”, a spus Chiriţoiu.

  • Nemţii dau lovitura de graţie în retail. Lidl: Niciun angajat al companiei nu va câştiga mai puţin de 2.500 de lei net pe lună

    Grupul german Lidl, care are 7.500 de salariaţi în România, va majora de la 1 martie 2020 veniturile angajaţilor locali. Astfel, niciun salariat al discounterului german în România nu va câştiga un venit mediu lunar brut mai mic de 4.000 de lei (aproape 2.500 de lei net). Suma include salariul, tichetele de masă, primele anuale de Paşte şi de Crăciun, precum şi alte tipuri de sporuri.

    „Pentru echipele din magazinele Lidl, acest lucru înseamnă o creştere a veniturilor peste media de creştere anuală în retailul de profil. Astfel, Lidl îşi consolidează şi anul acesta poziţia de lider în topul angajatorilor din acest sector”, spun oficialii companiei.

    Odată cu majorarea venitului minim, compania extinde şi pachetul de beneficii şi compensaţii pentru toţi angajaţii, precum o zi liberă cu ocazia zilei de naştere, o zi suplimentară de concediu pentru cei care au o vechime mai mare de 5 ani în companie, precum şi creşteri ale sporurilor speciale.

    „Prin toate aceste măsuri, toţi angajaţii Lidl vor beneficia de creşteri ale venitului pe parcursul anului financiar 2020. În plus, anul acesta, compania va crea aproximativ 1.000 de noi locuri de muncă în toată ţara.”

    Începând cu anul 2019, Lidl a introdus o treaptă suplimentară de salarizare pentru lucrătorii din magazine şi depozite, astfel încât aceştia au parte de creşteri salariale garantate în primii 4 ani de la angajare, în al patrulea an ajungând la un venit total de peste 4.700 lei brut.

    În prezent, Lidl are peste 7.500 de salariaţi în România, unde retailer-ul german are deschise peste 260 de magazine şi 5 centre logistice.

  • Horváth & Partners: România va ajunge la investiţii anuale de 50 milioane euro în start-up-uri de AI, până în 2025. ”Efervescenţa extraordinară de pe segmentul de digitalizare se va intensifica în următoarea decadă”

    Investiţiile în start-up-uri româneşti de Inteligenţă Artificială (AI) vor ajunge la aproape 50 milioane euro anual în 2025, după ce piaţa locală a crescut puternic spre finalul anului trecut, cu investiţii de 20 milioane euro în ultimul trimestru, potrivit estimărilor companiei de consultanţă în management Horváth & Partners.

    Nivelul investiţiilor în start-up-uri de AI din ultimul trimestru (T4) din 2019 plasează România aproape de vârful clasamentului ţărilor din Europa de Est, în urma Ungariei, Rusiei şi Poloniei, dar înaintea Cehiei, Sloveniei sau Slovaciei. România a urcat practic şapte poziţii în topul ţărilor din regiune cu cele mai mari investiţii în start-up-uri de AI.

    “Suntem într-o etapă avansată de transformare digitală şi observăm o creştere accelerată în zona de tehnologie pe bază de AI şi procese de automatizare robotizată, iar România a prins din ce în ce mai multă viteză. Start-up-urile de AI de pe piaţa autohtonă au avut un parcurs foarte bun în 2019, în special în ultima parte a anului. Din aprecierile noastre, perioada de efervescenţă extraordinară de pe segmentul de digitalizare, pe care o traversăm în prezent, se va intensifica în următoarea decadă. Creşterile la nivelul PIB-ului, generate de AI şi Machine Learning la nivelul Europei, vor fi de ordinul a 1,5 – 2 trilioane euro în următorii 10 ani”, a explicat Kurt Weber, Director General al Horváth & Partners Romania.

    În ultimele trei luni ale anului trecut, investiţiile în start-up-uri de AI în România s-au situat în jurul valorii de 20 milioane de euro.

    La nivel global, investiţiile de tip Private Equity şi Venture Capital în start-up-uri de AI s-au majorat considerabil începând cu 2011. Între 2015 şi 2019, media creşterii acestui tip de investiţii, calculată la nivelul SUA, Chinei, Uniunii Europene, Israelului, precum şi a celorlalte ţări, a fost de 47%. 

    Piaţa forţei de muncă va fi, la rândul său, puternic influenţată de procesele de robotizare (RPA), AI şi întreaga dezvoltare de pe segmentele de digitalizare şi e-learning.

    Din estimările Horváth & Partners, între 40% şi 50% dintre locurile de muncă existente ar putea fi înlocuite de soluţii de automatizare, până în 2030.

    Funcţiile unde există cea mai ridicată probabilitate de automatizare sunt în activităţi ce ţin de contabilitate, logistică, depozitare, marketing, casierie, secretariat, relaţii cu publicul, dactilografiere, industria alimentară (prepararea alimentelor), operare de instalaţii mobile, asamblare de componente, minerit şi manufactură etc. 

    Horváth & Partners este una dintre cele mai importante companii internaţionale, independente, de consultanţă în management, prezentă şi pe piaţa din România, începând cu 2005. Compania a fost înfiinţată în Stuttgart, în 1981, şi are peste 1.000 de angajaţi.

     

  • Cercetătorii noului coronavirus cred că acesta rezistă pe anumite suprafeţe. Cât de mult poate sta virusul pe obiecte şi cum pot fi acestea dezinfectate


    Îngrijorările referitoare la cât de mult poate să reziste coronavirsul pe anumite suprafeţe sunt ridicate, potrivit CNN – de fapt, îi îngrijorează atât de mult pe chinezi încât au luat măsuri pentru a curăţa şi chiar a distruge banii cash, care trec prin mai multe mâini în decursul unei zile.

    Încă nu este cunoscut cât de mult poate supravieţui pe o suprafaţă contaminată şi pe obiectele care ar putea să îi infecteze pe oameni noul coronavirus, dar cercetătorii studiază comportamentele altor coronavirusuri pentru a afla acest lucru.

    Anterior, coronavirusurile SARS (în China) şi MERS (în Orientul Mijlociu) se pare că rezistau pe suprafeţe ale obiectelor – inclusiv pe metal, sticlă sau suprafeţe din sticlă – chiar şi timp de nouă zile dacă suprafaţa nu era dezinfectată, potrivit unei cercetări publicate luna aceasta în The Journal of Hospital Inspection (Jurnalul Infecţiilor Spitalelor), citat de CNN.

    Curăţarea cu produse clasice de curăţat poate face diferenţa, potrivit cercetătorilor, care au descoperit de asemenea că anumite coronavirusuri umane „pot fi eficient dezactivate prin proceduri de dezinfectare a suprafeţelor, printr-un amestec de etanol,. peroxid de hidrogen şi hipoclorit de sodiu”.

    Cercetarea a implicat analizarea a peste 22 de studii referitoare la coronavirusuri anterioare, despre care cercetătorii speră că vor oferi detalii care să îi ajute în combaterea noului coronavirus.
    „M-aş baza pe datele referitoare la coronavirusul SARS, care este cel mai apropiat de noul coronavirus – cu o similaritate a secvenţelor de 80%. SARS rezista pe suprafeţe între 5 minut şi până la nouă zile”, a spus Dr. Charles Chiu, un profesor de boli infecţioase la Universitatea din California, San Francisco. „Totuşi, este dificil să extrapolezi aceste descoperiri pentru noul coronavirus. (…) Este nevoie de derularea mai multor cercetări pentru a vedea cât rezistă, mai exact, noul coronovirus, pe suprafaţa obiectelor.”

     

  • Ce s-a întâmplat când un pilot a început să fumeze ţigări electronice în cockpit

    Interdicţia fumatului în avion este clară, însă pentru unii pasageri, regulile referitoare la ţigările electronice nu sunt chiar atât de evidente.

    Totuşi, în octombrie 2015, Departamentul de Transport al Statelor Unite a interzis folosirea ţigărilor electronice pe anumite zboruri, precum şi transportarea acestor dispozitive în bagajele de cală din cauza riscurilor cauzate de bateriile lor.

    În iulie 2019, o aeronavă a Air China a făcut o aterizare de urgenţă după ce nivelurile de oxigen din cabină au scăzut, iar motivul presupus a fost conectat cu fumatul unei ţigări electronice chiar de către copilot.

    Potrivit site-ului Transportation Security Administration (TSA); pasagerilor le este permis să aducă ţigări electronice şi dispozitive de vapare în aeronave, dar nu pot să le depoziteze în bagajul de cală.

  • Povestea omului care a convins sute de mii de români să renunţe aproape de tot la bancă. Ce le oferă acestora pentru a renunţa

    Fondat în 2015 de estonianul Norris Koppel în Marea Britanie, fintech-ul Monese este utilizat astăzi de peste 300.000 de români, dintre care jumătate fac parte din Diaspora stabilită în Regatul Unit.

    „Monese s-a născut din experienţa mea personală. Acum câţiva ani, când m-am mutat în Marea Britanie, nu am putut accesa sistemul bancar timp de 6 luni. Nu mă încadram în condiţiile necesare pentru a deveni client, iar asta se întâmpla undeva în 2013. Apoi am observat evoluţia neaşteptată a telefoanelor mobile şi am început să lucrez la proiectul Monese”, povesteşte Norris Koppel, fondator şi CEO al fintech-ului britanic. Inspirată din nevoia personală a estonianului, platforma Monese este folosită astăzi de peste 300.000 de români la nivel global, dintre care jumătate locuiesc în Marea Britanie.

    Ei o folosesc mai ales pentru că permite transferuri transfrontaliere rapide şi pentru că modelul de business al start-up-ului permite utilizarea conturilor Monese pentru încasarea salariului, spre exemplu. „Este important pentru noi ca oamenii plecaţi peste graniţă să poată folosi un singur serviciu financiar.

    Cred că multor români le place ideea de conturi multiple, dar şi faptul că se pot muta şi pot fi români oriunde, îşi pot menţine continuitatea vieţii financiare”, explică Norris Koppel, într-o discuţie cu Business MAGAZIN. Cu 2 milioane de utilizatori la nivel global, Monese s-a lansat oficial pe piaţa din România la începutul lunii februarie, când a anunţat că va introduce conturi în lei, cu IBAN românesc oferit de Libra Internet Bank, a 16-a bancă din sistemul bancar românesc.

    Lansarea conturilor în lei reprezintă o premieră atât din punctul de vedere al pieţei fintech-urilor – unde românii sunt obişnuiţi până acum cu Revolut, care nu oferă însă conturi în lei – cât şi prin prisma industriei bancare din România. „Este pentru prima dată în România când un fintech global lansează o ofertă semnificativă clienţilor români prin IBAN-uri româneşti, cu ajutorul nostru. Este un moment foarte important în industria financiară din România. Parteneriatul nu este întâmplător. Noi ne-am afirmat ca intenţie şi prin rezultate solide drept o organizaţie orientată pe tehnologie şi spre parteneriate cu fintech-urile”, spune Emil Bituleanu, CEO-ul Libra Internet Bank.

    Pe lângă IBAN-uri româneşti, fintech-ul oferă pentru clienţi şi suport în limba română – ceea ce nu pare ieşit din comun pentru o companie, însă în era aplicaţiilor de puţine ori ai un număr de telefon la care poţi suna atunci când aplicaţia îţi dă eroare, în contextul în care jucători din alte industrii, precum Glovo, nu oferă suport telefonic pentru clienţii care au întâmpinat probleme. „Conturile multiple” la care se referă Koppel şi despre care spune că sunt de interes pentru români înseamnă că atunci când îţi faci un cont în lei îţi poţi deschide automat cont gratuit în euro şi în lire sterline, permiţând transferuri gratuite între conturile aceluiaşi utilizatori şi între conturi Monese.

    „Decizia de a lansa acest serviciu în România ca parte din planul nostru de extindere a fost un lucru cât se poate de natural. Deja avem sute de mii de clienţi români în întreaga Europa, prin conturile noastre de euro şi lire sterline. Ştim că mulţi dintre clienţii noştri aşteaptă deja cu mare interes lansarea Monese în România şi îşi doresc o ofertă de servicii localizate, rapide şi uşor de utilizat. Aceşti clienţi sunt nemulţumiţi de serviciile tradiţionale bancare, care se adaptează prea greu la nevoile şi stilul lor de viaţă. Noi oferim o alternativă perfectă atât pentru românii din ţară, cât şi pentru cei din străinătate”, completează Norris Koppel.

    Parteneriatul fintech-ului cu o bancă din România înseamnă că utilizatorii care optează pentru aceste conturi cu IBAN românesc pot utiliza contul Monese ca pe orice alt cont bancar. Astfel, utilizatorii îşi pot încasa salariile în cont, pot face plăţi, cumpărături online şi transferuri bancare instant.

    Pornind de la premisa că din cei 2 milioane de utilizatori la nivel global, 300.000 sunt români, fondatorul Monese speră ca aplicaţia să îşi tripleze numărul de utilizatori din România în 2020, până la 900.000, în contextul în care natura aplicaţiei se pliază pe trendul de migraţie din realitatea românească. „Adopţia a fost constantă, dar în a doua parte a anului 2019 ritmul a accelerat. Popularizarea brandului cred că a fost principalul factor. Aproape 80% din înrolările noi pe care le avem astăzi în platformă se datorează promovării prin viu grai”, explică fondatorul Monese.

     Acest succes al „viului grai”, cu care s-a lăudat şi Revolut, se bazează de fapt pe bani gratis oferiţi celor care se înrolează. Dacă Revolut a avut succes cu o campanie prin care a oferit câte 50 de lei celor care abia ce s-au înrolat cât şi celor care i-au invitat, Monese derulează deja de un an o astfel de campanie, oferind echivalentul a 15 euro.  

    „În fiecare piaţă avem o campanie de înrolare, iar în România o avem de un an. Am făcut multe experimente pentru a vedea ce funcţionează, iar în fiecare ţară este diferit. Dar în România funcţionează acest model”, detaliază CEO-ul Monese. Disponibil astăzi în 31 de ţări, fintech-ul Monese funcţionează în fiecare dintre acestea ca un potenţial înlocuitor al serviciilor oferite de industria bancară. Aplicaţia funcţionează în acest sens în toate ţările în care este prezentă, oferind o alternativă pentru încasarea salariului. „Suntem în 31 de ţări, cu conturi momentan în euro, lire sterline şi lei. Astfel, în 21 de ţări oamenii pot folosi Monese cu moneda lor. Totuşi, avem utilizatori care îl folosesc pentru salarii în toate cele 31 de ţări. Este puţin mai dificil pentru că unele conturi în monedă locală nu sunt încă integrate, cum ar fi coroanele suedeze, dar nu este imposibil”, spune el.

     Cu o ţintă de 900.000 de utilizatori români până la finalul anului, Monese vine puternic din urmă în cursa cu Revolut – care a anunţat la începutul anului că deja 1 milion de români au descărcat aplicaţia. Platforma vine cu trei pachete tarifare, dintre care unul este gratuit. Prin intermediul pachetului gratuit, clienţii pot face transferuri gratuite şi instante între conturile proprii în lei, euro sau lire sterline, precum şi între conturi Monese. Clienţii mai pot face retrageri de la bancomate din toată lumea în limita a 1.000 lei pe lună. De asemenea, clienţii pot utiliza servicii precum Apple Pay sau Google Pay şi pot solicita extrase de cont.

    Printre ambiţiile de viitor ale fintech-ului se numără implicarea în produse de tip credite şi depozite, pregătind lansarea acestora pentru 2020 atât în Marea Britanie, cât şi în România. „Vom lansa prima dată ceva în Marea Britanie şi căutăm şi pentru România acest gen de parteneriate. Momentul lansării nu este încă stabilit, dar sperăm să reuşim să aducem şi pentru utilizatorii din România produsul de creditare în 2020”, spune Noris Koppel, CEO şi fondator al fintech-ului Monese. Fintech-ul britanic este pe cale de a deveni cel mai recent „unicorn” – start-up de tehnologie evaluat la peste 1 miliard de dolari – în contextul în care Monese derulează în prezent o nouă rundă de finanţare de peste 100 milioane dolari, potrivit FT.  

    Monese, cu peste 400 de angajaţi la nivel global, urmăreşte să încheie cea mai recentă rundă de finanţare în prima jumătate a anului 2020, iar din aceasta fac parte atât investitori vechi, cât şi investitori noi. Printre competitorii Monese se numără Monzo, N26 şi Starling Bank, însă pariul principal pe care îl face compania ţine de imigranţii din toată lumea, care se confruntă cu problema accesului limitat la servicii bancare tradiţionale, pentru că nu au istoric. Aşa cum spun reprezentanţii, ei vor să le ofere utilizatorilor ocazia să folosească serviciile bancare „de parcă ar fi peste tot localnici”.

    Evoluţia Monese a accelerat pe parcursul anului 2019 în contextul în care numărul de utilizatori s-a dublat la 2 milioane din luna mai până în luna decembrie. Ţinta pentru finalul anului este de 5 milioane de utilizatori la nivel global. Ultima rundă de finanţare semnificativă a fost încheiată în septembrie 2018, când a atras 60 de milioane de dolari de la mai multe companii, printre care PayPal şi IAG, compania din spatele British Airways.

  • 40+ în carieră: intru în antreprenoriat, schimb jobul, compania sau rămân unde sunt?

    Criza vârstei mijlocii este definită de experţi drept o tranziţie a identităţii şi a încrederii în sine care poate apărea la persoanele cu vârsta cuprinsă între 45 şi 55 de ani. Studiile în domeniu sugerează că există o interdependenţă puternică între viaţa personală şi cea profesională. Când apare o criză de vârstă mijlocie, aceasta are cu siguranţă impact asupra vieţii profesionale, iar rezolvarea crizei din carieră o va vindeca adesea şi pe cea din viaţa personală.
    Viorel Panaite, managing partner al firmei de training şi consultanţă în dezvoltare organizaţională Human Invest, crede că vârsta mijlocie este o perioadă pentru un al doilea început, atât pe plan personal, cât şi profesional. Manifestările crizei de vârstă mijlocie în carieră includ intrarea bruscă în antreprenoriat, demisii din funcţie sau întoarcerea acasă din rolul de expaţi, spune el. „Tema crizei vârstei mijlocii este prea puţin dezbătută public la noi în ţară, deşi este una foarte bogată, plină de efervescenţă. Deşi în spaţiul public se vorbeşte prea puţin, aud în jurul meu, în conversaţii private, cu prieteni din aceeaşi generaţie cu mine (fac parte din generaţia 45 plus, Generaţia X) foarte multe poveşti prin care noi trecem acum: unii renunţă brusc, din propria iniţiativă, la un job de CEO pentru a intra în antreprenoriat, gândind „acum sau niciodată”, alţii primesc o notificare neaşteptată că nu li se mai prelungeşte contractul de executiv sau sunt prea scumpi pentru rolul pe care îl au şi trebuie să preia responsabilităţi suplimentare pentru a-şi putea păstra rolul. Aud cum unii care sunt antreprenori se despart de asociaţii lor pentru a o lua pe căi separate, cum unii se întorc acasă din roluri de expatriaţi pentru a trăi mai aproape de părinţi şi de restul familiei din ţară”, spune Viorel Panaite.
    În companiile multinaţionale, cu sisteme „up or out” în care trebuie să evoluezi sau să părăseşti organizaţia, vine multă presiune să schimbi ceva, să îţi sporeşti ambiţiile dacă ai stat prea mult într-un rol, astfel încât organizaţia să fie vie. „Plecarea într-o ţară străină devine nenegociabilă dacă vrei să continui în acea organizaţie, la fel şi invitaţia de a deveni partener într-o firmă mare de consultanţă, cu tot efortul suplimentar pe care îl cere această invitaţie”, explică liderul companiei Human Invest.
    În ceea ce priveşte diferenţele de comportament dintre angajaţii cu vârsta cuprinsă între 40 şi 55 de ani, cei încadraţi în Generaţia X, aşteptările de la locul de muncă şi nivelul de energie diferă în funcţie de planurile pe care le au pentru a doua parte a activităţii lor profesionale. „De la caz la caz, cred că aşteptările şi nivelul de energie diferă în funcţie de planurile pe care ţi le faci pentru «a doua parte». Cei care nu iau în considerare sau nu ştiu că acesta este un moment cu mult potenţial devin blazaţi, cinici şi caută să se agaţe cu orice preţ de statutul şi statu-quo-ul în care au investit atât de mulţi ani. Aşteptările acestora sunt mai degrabă de tipul: vreau mai mult confort şi mai mulţi bani pentru loialitatea pe care am arătat-o. Cei care simt şi recunosc că sunt în plină criză a vârstei mijlocii învaţă să se adune, învaţă să se mobilizeze şi învaţă cum să-şi construiască a doua parte a vieţii profesionale. Aşteptările lor sunt de tipul: simt că am un potenţial mai mare decât credeam, întrevăd noi orizonturi, uite cum aş vrea să contribui”, explică Panaite.
    El crede că dificultăţile pe care le întâmpină angajaţii din Generaţia X pe piaţa muncii depind de la persoană la persoană şi de felul prin care individul a trecut prin această tranziţie. „Unora le este greu să conducă tineri, altora le este greu să se lase conduşi de tineri, unora le este greu să-şi găsească proiecte sau joburi similare cu ceea ce erau obişnuiţi să facă, altora le este greu să lucreze în proiecte intra sau antreprenoriale. (…) Cred că principala dificultate pe care o întâmpină cei care se află la criza vârstei mijlocii este renunţarea la aşteptările pe care şi le-au construit de-a lungul timpului pentru a face loc unor ambiţii diferite şi unui mod diferit de a munci şi trăi”, afirmă Viorel Panaite. Criza vârstei mijlocii în carieră este definită de o senzaţie de blocaj. Unii dintre angajaţii aflaţi la criza vârstei mijlocii simt nevoia să îşi reinventeze cariera şi să scape de acest blocaj, iar alţii nu. „Unii simt, intuiesc, dar nu fac nimic, nu au curaj să facă ceva diferit. Alţii nici nu simt, nici nu intuiesc că e timpul să facă ceva diferit şi rămân blocaţi în indecizie mult timp, momentul de criză trece şi foarte greu vor mai regăsi o ocazie atât de bogată în emoţii care să le aducă şi creativitatea necesară construirii «celei de-a doua curbe», aşa cum o numeşte filosoful şi autorul multor cărţi de leadership şi dezvoltare organizaţională Charles Handy”, concluzionează liderul Human Invest.

  • ZF Power Summit 2020: România vrea să facă în patru ani ce n-a făcut în ultimii 20, să dubleze numărul locuinţelor conectate la gaz metan

    ♦ Ministrul economiei Virgil Popescu a declarat tranşant ieri, la a noua ediţie a ZF Power Summit, că România va face în patru ani ce n-a făcut în ultimii 20 de ani: să dubleze numărul locuinţelor conectate la gaz metan. ♦ În acest moment doar 35% din cele 8,5 milioane de locuinţe din România sunt conectate la gaz metan.

     

    Ministrul economiei Virgil Popescu a declarat ieri în cadrul celei de-a noua ediţii a evenimentului ZF Power Summit, în cea mai tran­şan­tă asumare făcută până acum de un oficial din energie, că în patru ani ponderea locuinţelor conec­tate la gaz metan va creşte de la 35% la 70%, din cele 8,5 milioane de lo­cuinţe din România.

    El spune că sunt deja fonduri  iniţiale de la UE de200 mil. euro pentru aceste extinderi. Este cel mai puternic angajament luat vre­oda­tă de un oficial din energie pe tema dezvoltării distribuţiei de gaze naturale către casele românilor.

    România are astăzi doar 35% din locuinţe conectate la gaze, cu toate că este al patrulea producător de gaze din Uniunea Europeană, în timp ce Ungaria, care  nu are deloc gaze, are 98% din locuinţe conectate la gaz.

    Extinderea distribu­ţiei de gaze este necesară şi pentru industrie. Ungaria are 100.000 de km de reţea de gaze, în timp ce România are doar 50.000 de kilometri.

    „Aşteptăm OAT-urile (primă­riile de comune, oraşe, consiliile locale şi consiliile judeţene – n. red.) să acce­seze aceste fonduri euro­pene pentru a construi sau dezvolta reţelele de gaze din localităţi. Ministerul Energiei aşteaptă proiecte“, a spus Virgil Popescu.

    Practic, primăriile vor dezvolta aceste reţele aşa cum astăzi au companiile de apă şi canal.

    După explicaţiile ministrului, reţelele care vor fi construite de primării se vor conecta direct în magistrala de transport a Transgaz.

    Cea de-a noua ediţie a ZF Power Summit este organizată cu sprijinul Engie,  Amerocap, MOL, NNDKP, Biriş-Goran, Blumenfield, CEZ Group, E.ON, Enel, Fondul Proprietatea, Ijdelea Mihăilescu, Hidroelectrica, Microsoft, Marsh, Nova Power & Gas, OMV Petrom, Photon Energy, Romgaz, Nuclearelectrica, SAP, Siemens, Transelectrica, Traduceri Champollion şi XTAG.

    Prima zi a ZF Power Summit 2020 a adus la masa discuţiilor 27 de speakeri – autorităţi, lideri de companii, avocaţi şi consultanţi – şi mai bine de 250 de participanţi activi, într-o dezbatere în care s-a discutat despre tranziţia energetică, despre investiţii în infrastructură, digitalizare, dar şi despre planurile marilor companii privind dezvoltarea businessului în România.

    „Lucrul care va avea cel mai mare impact este legat de tranziţia energetică. La nivel global este acordul de la Paris. 99% dintre oamenii de ştiinţă consideră că schimbările climatice se datorează emisiilor de gaze care produc efect de seră. România se află sub media mondială, 3,8 tone, când media mondială este de 4,8 dioxid de carbon per capita“, a spus Răzvan Nicolescu, partener la Deloitte, lider pentru Europa Centrală responsabil de industria gazelor naturale, petrolului şi produselor chimice.

    El a explicat că există angajamente europene anunţate recent, iar dacă obiectivele UE în domeniul energiilor climatice s-ar realiza, ar fi nevoie de investiţii de 7 trilioane de euro, potrivit calculelor Deloitte.

    „Vorbim de 250 mld. euro investiţii anuale. Bani care va trebui daţi de cineva şi încasaţi de altcineva. Întrebarea este cât de pregătită este industria din România să capitalizeze aceste oportunităţi. Cîte maşini electrice sau pe hidrogen producem în România, câte baterii?“ La rândul său, Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român al Energiei consideră că următoarea perioadă ar putea aduce presiune pe industrie, în contextul în care costul forţei de muncă şi al utilităţilor a început să crească.

    „Industria în România este bazată astăzi pre­ponderent pe investiţii străine, companii care stau aici, şi datorită costului mult mai mic al energiei şi al forţei de muncă. Acest trend s-a modificat substanţial în cursul anului trecut, lucru care va pune o presiune pe industrie“, a spus Corneliu Bodea. Stabilitatea legislativă şi un climat investiţional prietenos reprezintă factori esenţiali în dezvoltarea businessurilor, potrivit reprezentanţilor marilor companii prezenţi la evenimentul organizat ieri de Ziarul Financiar.

    „Noi vrem să dezvoltăm proiectul de la Marea Neagră pentru că este o oportunitate atât pentru noi, cât şi pentru România. Vrem să mergem înainte cu acest proiect, dar avem nevoie de un cadru fiscal-legislativ care să ne încurajeze“, transmite Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom.

    Şi Anca Dragu, directorul general al E.ON România, consideră că este necesară pre­dictibili­tatea legislaţiei pentru ca jucătorii din sec­torul energetic să îşi asume dezvoltarea şi implementarea unor proiecte cu impact în do­meniu. „Avem nevoie de predictibilitate pentru a ne asuma proiecte. Resurse de finanţare sunt atât în România cât şi la Bruxel­les. Este treaba companiilor să ajungă la finanţările de la Bruxelles, noi ne uităm cu interes la acest program pentru următoarea sesiune. Pentru finanţările din ţară, este important dialogul cu mediul privat, dar dialogul trebuie să fie real, să fim întrebaţi ce putem face şi noi. Sunt proiecte care vin din partea autorităţilor pentru care mediul privat nu găseşte resurse.“

    La rândul său, Eric Stab, preşedinte şi CEO al Engie România, a adus în discuţie acelaşi aspect, indicând necesitatea unui mediu mai sigur din punct de vedere al cadrului legislativ. „Credem în viitorul pieţei energetice din România şi în rolul pe care îl putem avea în procesul de transformare. Vrem un mediu mai puţin incert, sunt prea multe discuţii şi multă instabilitate. Anul acesta ne confruntăm cu un număr mare de provocări şi ne-am dori să primim şi soluţii pentru ele. După cum ştiţi, anul 2020 este un an important în ceea ce priveşte liberalizarea pieţei de gaz natural. Din iulie 1,5 milioane de consumatori vor beneficia de preţuri libere.“

    Legat de planurile de dezvoltare ale companiei, Camelia Ene, CEO & country chairman al MOL România, indică digita­lizarea, dezvoltarea reţelei şi diversi­ficarea produselor din portofoliu ca principalele direcţii de extindere a businessului.

    „Avem 25 de ani în România. Ne uităm la ce urmează să se întâmple. Ne gândim la trei direcţii majore de dezvoltare: digitalizarea proceselor interne şi a interacţiunii cu partenerii şi clienţii, dezvoltarea reţelei şi a conceptului fresh corner şi diversificarea produselor şi serviciilor din portofoliu“, spune  Camelia Ene.

     

    Virgil Popescu, ministru al Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri

    • În patru ani România va avea o producţie pe bază de energie electrică foarte dezvoltată. Balanţa energetică a României se va muta către 10-15% cărbune, de la 25%, gaz 30-40%, hidro 20%. Nuclearul va rămâne la acelaşi nivel. În plus, gazul românesc va ajunge în casele românilor. Numărul utilizatorilor va creşte de la 35% la 70%.

    • Susţinem listarea companiei la Bursă. Avem o scrisoare de intenţie din partea Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care doreşte să fie parte din prelistare cu 5%. Se menţine hotărărea de majorare, de 10%.

    • Nu vom modifica legea offshore decît dacă în Parlament se va ajunge la un consens. Vrem deblocarea investiţiilor din Marea Neagră. Mă bucur că Black Sea Oil & Gas face în continuare lucruri în Marea Neagră. Abrogarea OUG 114/2018 s-a realizat deja, dacă e nevoie de modificarea legii offshore, acest lucru se va face în Parlament.

    • Am descentralizat decizia de distribuţia de gaz către unităţile administrativ-teritoriale. La nivelul lor vom încuraja să se facă asocieri şi studii de fezabilitate. Orice unitate care doreşte va putea accesa aceşti bani.

    • Orodonanţa 114/2018 a bulversat complet economia şi domeniul energiei. O cantitate mare de energie a fost scoasă de pe piaţa liberă şi dusă pe piaţa reglementată.

    • Prioritatea companiilor din energie în următorii patru ani trebuie să fie investiţiile. Contractele de management trebuie legate de planuri de investiţii.

     

    Eric Stab, preşedinte şi CEO Engie România

    • Vom continua să investim şi în 2020, şi în anii următori. Vom continua să investim în aceleaşi direcţii ca până în prezent? Probabil că nu, aşa cum lasă se înţeleagă acest panel, mai ales având în vedere Green Deal, care modifică priorităţile de investiţie din sectorul energetic la nivel european cu impact si pe plan local/national.

    • Pentru noi gazele nu înseamnă doar o tranziţie energetică, ci şi o componentă a soluţiilor de viitor. Putem produce şi distribui gaze cu impact mai mic pentru mediul înconjurător, şi astfel reducem emisiile de carbon. În viitor, ne vom concentra asupra acestei probleme, iar România va putea participa la discuţiile de la Bruxelles cu privire la acordul ecologic care trebuie să protejeze mediul înconjurător. România trebuie să negocieze la Bruxelles, să fie dispusă să contribuie activ la acest proiect. Însă, trebuie să se ţină cont de nivelul de la care pleacă România şi resursele cu care poate contribui.

    • Credem în viitorul pieţei energetice din România şi în rolul pe care îl putem avea în procesul de transformare. Vrem un mediu mai plin de certitudine, sunt prea multe discuţii şi multa incertitudine. Anul acesta ne confruntăm cu un număr mare de provocări şi ne-am dori să primim şi soluţii pentru ele. După cum ştiţi, anul 2020 este un an important în ceea ce priveşte liberalizarea pieţei de gaz natural. Din iulie 1,5 milioane de consumatori vor beneficia de preţuri libere.

    • O altă condiţie cheie este să ne asigurăm că sunt companii de construcţii care să ne ajute să dezvoltăm aceste proiecte şi să ne asigurăm că ooamenii se conectează la această reţea de energie verde.

     

    Christina Verchere, CEO, OMV Petrom

    • Noi vrem să dezvoltăm proiectul de la Marea Neagră (- n.red. Neptun Deep) pentru că este o oportunitate atât pentru noi, cât şi pentru România. Vrem să mergem înainte cu acest proiect, dar avem nevoie de un cadru fiscal-legislativ care să ne încurajeze.

    • România are una dintre cele mai mari taxe în sectorul de petrol şi gaze din întreaga Europă, ceea ce nu oferă un mediu foarte competitiv. Vom urmări cadrul fiscal-legislativ şi vom decide de acolo.

    • Avem nevoie de stabilitate pentru că vorbim de unul dintre cele mai mari proiecte făcute în acest sector în România. Avem nevoie de stabilitate şi de un climat investiţional prietenos. Este valabil pentru toate investiţiile, dar ţinând cont de dimensiunea acestui proiect avem nevoie de un mediu competitiv din punct de vedere fiscal.

    • Pentru 2020 proiectul de la Marea Neagră ne ocupă mult timp şi nu este singurul proiect al nostru. Am anunţat investiţii de 4,2 miliarde lei, în linie cu anul trecut, un buget care ne poziţionează drept unii dintre cei mai mari investitori din România. În continuare ne uităm din punct de vedere strategic şi dincolo de România, cum ar fi în Bulgaria.

    • Aş fi încântată să văd o creştere pe gaz natural. În final, dacă mergem înainte cu Marea Neagră, vrem să îl vindem pe cea mai apropiată piaţă, iar asta ar fi România, bineînţeles.

     

    Bogdan Badea, preşedinte directorat Hidroelectrica

    • Vrem să mergem pe ideea de diversificare. În producţie suntem implicaţi în procesul de preluare a activelor CEZ. Aşteptăm să vedem schemele de susţinere pe regenerabile din partea statulul. Partea de gaz nu este interesantă pentru Hidroelectrica pentru că o fac alţii mai bine ca noi. Plusul de valoare este că noi producem exclusiv energie verde.

    • Banii din IPO (listarea la Bursă – n.red.) ne vor fi utili în acest efort investiţional (preluarea activelor CEZ – n.red.) În următorii zece ani vedem o Hidroelectrica puternic diversificată pe zona de regenerabile. Vom diversifica tot ce înseamnă portofoliul de vânt şi de solar pe care vrem să-l dezvoltăm.

    • Suntem mai puţin îngrijoraţi de un an secetos decât de o surpriză de reglementare. Dacă vrei ca stat să-ţi atingi nişte targeturi trebuie să ai o legislaţie prietenoasă pentru investitori.

    • La HidroelectrIca 41% din costurile de producţie vin din amortizări.

     

    Teodor Chirică, administrator Nuclearelectrica

    • Avem două proiecte începute, în stadiu de preproiect. Primul este reprezentat de staţia de recuperare a tritiului şi al doilea este de retehnologizare a unităţii 1. În procesul tehnologic apa grea capătă conţinut de tritiu ridicat şi creează probleme pentru retehnologizare. Este un proiect de mediu. Suntem în discuţii şi cu bănci internaţionale pe acest proiect. Suntem în faza iniţială în care facem studiile necesare pentru a avea o imagine asupra costurilor şi pentru a putea prezenta un studiu de fezabilitate pentru a obţine finanţare. Momentan pregătim un studiu de fezabilitate.

    • În următorii ani ne continuăm parcursul nuclear. Vom avea trei unităţi nucleare în funcţiune în următorii zece ani şi poate vom începe lucrările şi la unitatea 4.

    • Reactorul nuclear 3 necesită investiţii de aproximativ 3 – 3,5 mld. euro. Nuclearelectrica are capacitatea de a susţine prin cash-flow şi prin credite. Dar fără garanţia statului la credite, în România este greu să împrumuţi astfel de sume de bani de la bancă.

     

    Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român al Energiei

    • Energia este un mijloc pentru a avea viaţă confortabilă şi o industrie eficientă. Riscul principal cu care am început să ne jucăm este legat de industrie. Industria în România este bazată astăzi preponderent pe investiţii străine, companii care stau aici şi datorită costului mult mai mic al energiei şi al forţei de muncă. Acest trend s-a modificat substanţial în cursul anului trecut, lucru care va pune o presiune pe industrie.

    • Pentru a putea ieşi din această buclă avem printre altele fondurile de la Uniunea Europeană, însă pentru a le putea accesa este nevoie de un guvern puternic şi de o stabilitate politică de cel puţin doi ani, pentru a putea angaja contracte ferme.

    • Principalii factori de stres pentru sectorul energetic – seceta este o ameninţare majoră, legislaţia şi instabilitatea politică.

     

    Ruxandra Bologa, partener, coordonator al practicii de Energie şi Natural Resources a NNDKP

    • Pe zona offshore industria a încasat o schimbare legislativă. Anume, prin legea offshore s-a introdus o suprataxare a veniturilor realizate din vânzarea gazelor. Anterior companiile nu erau supuse unei asemena taxe. Consider importantă eliminarea suprataxării. M-aş uita în ce măsură piaţa centralizată rezolvă lucrurile, să vedem dacă merită susţinută.

    • Pe zona de onshore, suprataxarea a început ca măsură temporală în 2015, în condiţiile în care oricum viitorul gazului este necesar. Nu puteam trece de la o economie bazată pe cărbune la energie regenerabilă fără să trecem prin gaz. M-aş uita cu atenţie la suprataxarea pe onshore, aş fi atentă să nu schimb redevenţele acordurilor petroliere.

    • Alt lucru care nu încurajează investiţiile este inexistenţa unei pieţe centralizate pentru vânzarea gazelor şi electricităţii. Restul problemelor nu ţin de legislaţie, ci de implementarea legilor existente.

    • Ne putem gândi la scheme de sprijin pentru zona de gaz. Este necesară sprijinirea, România are mult de lucru până îşi atinge ţintele de energie regenerabilă, iar fără aceste scheme nu ne vom atinge ţintele.

     

    Ondrej Safar, director general CEZ România

    • Vedem multe oportunităţi în zona de distribuţie a energiilor regenerabile şi vrem să ajutăm clienţii pe partea de tranziţie.

    • În România problema nu se pune în atractivitate sau lipsa atractivităţii pieţei. Suntem foarte mulţumiţi de piaţa de aici. În ceea ce priveşte reducerea investiţiilor, am venit aici să fim un investitor pe termen lung. Decizia de investiţie în România este una strategică. Noi am hotărât să ne concentrăm pe reducerea emisiilor de carbon în Cehia.

    • În 2010 existau nişte ţinte pentru 2020. Acum suntem în 2020, iar despre acele ţinte nu se mai vorbeşte. Consider că multe dintre ele au fost atinse până acum. În următorii zece ani ne putem aştepta la nişte reţele de distribuţie care vor activa mai mult prosumerii. Companiile vor deveni mai repede partenere în ceea ce priveşte serviciile energetice.

    • Avem nevoie de scheme de suport pentru a atrage investiţiile de genul acesta, pentru că investiţiile nucleare sunt pe termen lung, trebuie să gândim planul pe cel puţin zece ani.

     

    Corina Popescu, director general Electrica

    • Trebuie să ne aliniem la trendurile europene şi să ne gândim strategic unde suntem. Ne dorim să avem un portofoliu echilibrat şi partea de regenerabile va face parte din acest portofoliu.

    • Trebuie să acceptăm că suntem într-un proces de tranziţie. Văd consumatorul în mijlocul procesului. Trebuie să ne diversificăm. Cumva tot ce ţine de servicii conexe, digitalizare reprezintă pilonii pe care ne-am definit strategia şi în care încercăm să ducem direcţia de dezvoltare.

    • În 10 ani vom consuma mai multă energie verde. Cred că piaţa va avea o altă faţă, va fi mult mai flexibilă. Din 2026 orice client ar trebui să-şi poată schimba furnizorul în 24 de ore. Nu vom consuma doar energie, vom vinde cu toţii servicii.

     

    Johan Meyer, manager de portofoliu Fondul Proprietatea

    • Nu ai nevoie de proiecte masive noi de infrastructură care să furnizeze energie pentru următorii 40-50 de ani. Hidroelectrica nu va construi încă un baraj pe Dunăre, ci va căuta ceva cu impact de mediu mai mic, ceva mai eficient. Trebuie Nuclearelectrica să construiască încă un reactor masiv? Nu văd nevoia. Susţin orice investiţie care are sens din punct de vedere financiar. La Nuclearelectrica este dificil pentru că nu există proiecte mici. Cheltuieşti peste 1 miliard de euro pentru un reactor.

    • Putem transforma OMV Petrom dintr-o companie mare de petrol şi gaze într-o companie de gaze cu activităţi şi în petrol. Depinde care sunt câştigurile şi cât va costa să le obţinem.

    • Vom face orice pentru a susţine procesul de listare a Hidroelectrica. Acesta este bun atât pentru Hidroelectrica, cât şi pentru piaţa de capital care are nevoie de cât mai multă lichiditate şi cât mai multe compani listate. Credem că listarea are sens şi pentru ţară, pentru că pune România într-o poziţie în care Bursa poate primi un rating mai bun şi de la MSCI.

     

    Alexandru Teodorescu, CEO e-charge Renovatio

    • În Bucureşti am depăşit 150 de staţii de încărcare pentru maşini electrice, iar în ţară sunt câteva sute. Încă nu sunt atât de multe staţii de încărcare rapidă. Nimeni nu vrea să stea 5 ore să îşi încarce maşina. Avem nevoie de încărcare în 10-15 minute. Acum durează între 40 şi 60 de minute pentru încărcare în funcţie de maşină şi de bateria pe care o ai.

    • Maşina electrică are un avantaj faţă de maşina convenţională, pentru că o poţi încărca acasă. Poţi economisi mai mult de 50% din cheltuielile cu transportul cu o maşină electrică dacă te bazezi pe încărcare acasă

    • Dacă o primărie cere 1-2 avize pentru că le consideră staţii temporare, altele cer liste lungi de avize. O uniformizare a legislaţiei în acest domeniu ar fi de dorit pentru cei care dezvoltă

     

    Virgil Ivan, director dispecer energetic naţional în cadrul Transelectrica

    • Investiţiile pe care le avem în vedere în următoarea perioadă urmăresc modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport a companiei, pentru care ne-am bugetat 1,7 mld. lei, participarea la dezvoltarea pieţei unice europene şi digitalizarea instituţiei.

    • Principala preocupare pe care o avem acum o reprezintă adecvanţa sistemelor energetice. Regulamentul 941 are în vedere analiza adecvanţei – care prezintă analizele de risc – să trecem într-o altă dimensiune de la asigurarea resurselor energetice la nivel naţional, la nivel regional. Trebuie să ai analize foarte bine pregătite privind riscurile la nivelul alimentării cu energie electrică. Nu este o problemă doar a României, ci este o problemă europeană.

     

    Camelia Ene, CEO & country chairman MOL România

    • Un consorţiu din care facem şi noi parte a obţinut o finanţare de 19 mil. euro la nivel regional – prin care se urmăreşte instalarea mai multor staţii de încărcare pentru autovehiculele electrice. Pentru România avem programate 40 de astfel de staţii. Până acum avem în jur de 10 staţii deja instalate, iar până la finalul anului estimăm că le vom implementa pe toate.

    • Separat de acest proiect, MOL dezvoltă proiectul de mobilitate electrică mol plugee. Avem instalate deja patru astfel de staţii. De la an la an numărul maşinilor electrice creşte şi vrem să fim de la început în dezvoltarea acestei pieţe.

     

    Ana Ionaşcu, senior executive enterprise accounts Microsoft 

    • Putem să ardem etape în România în transformarea digitală. Putem vedea ce au vrut alţii să obţină şi să ajungem mai repede acolo. Legat de staţiile de încărcare electrică, compania B-Charging din Suedia a început cu 4 angajaţi. Şi-au dat seama că nu este uşor, au venit către Microsoft şi împreună cu noi au ajuns de la 4 staţii la 2.000 pentru că le-au dat angajaţilor flexibilitatea, au investit în cloud, au renunţat să se ocupe de lucrurile pe care nu le fac în mod special.

     

    Ciprian Gavriliu, partener servicii fiscale şi juridice, Deloitte România, lider al serviciilor de consultanţă pentru sectorul auto

    • Mai mult de facilităţi şi subvenţii, aş vedea mai mult accent pe cultură în România. Noua generaţie merge spre zona de maşini electrice şi hibrid, dar studiile arată că în viitor maşinile diesel şi cele pe benzină nu vor dispărea, ci vor fi mai eficiente. Asta se vede şi în motoarele produse de marii producători.

    • Aş spune că subvenţiile ar trebui să fie acordate pentru cercetare şi dezvoltare în domeniul auto. Vedem că Japonia investeşte mult pe zona auto şi pe baterii. Vedem chiar producători mari care încearcă să dezvolte această parte de baterii, cum ar fi Volkswagen, care a luat decizia după scandalul Dieselgate. România ar trebui să aibă un program structural nu doar pe facilităţi fiscale, ci pe mai multe domenii, iar facilităţile fiscale pot fi doar o parte din program. Nu poţi face o facilitate fiscală doar pentru a achiziţiona o maşină.

     

    Sorin Alecu, director strategie dezvoltare CE Oltenia

    • Pe partea de forţă de muncă tranziţia va însemna şi o reconversie a forţei de muncă. Vom închide capacităţi. Aceste capacităţi înseamnă şi disponibilizarea unor angajaţi în anumite zone. Încercăm cu autorităţile să finanţăm anumite segmente pentru reconversia profesională.

    • Peste 10 ani eu aş vrea să nu mai consumăm energie luată din ţările non-UE. Aş vrea chiar de mâine dacă se poate. După Brexit, un consultant din Marea Britanie a publicat un raport în care spunea că în 2017 UE a importat 3 TW de energie din ţări non-UE. Acum a ajuns la 31 TW în 2019, iar rata de creştere este de 30% în fiecare an

    • Compania mea a cheltuit cam 1 miliard de euro în investiţii de mediu, am accesat şi fonduri europene, am accesat tot ce se putea accesa. Acum am ajuns într-o situaţie în care ne propunem să ne îngălbenim şi să ne înverzim puţin, adică să reconvertim anumite blocuri pe cărbune, să le înlocuim cu unele pe gaz. Sau să luăm terenuri care nu sunt utilizabile, să le folosim pentru energie regenerabilă.

     

    Alessio Menegazzo, director sustenabilitate şi afaceri instituţionale Enel România

    • Este nevoie de o discuţie care să ducă în zona de flexibilitate, spre drepturile consumatorilor, dar astăzi lipseşte şi este nevoie de un spaţiu mai mare pentru această discuţie. Perspectiva de viitor pe care noi o vedem este o zonă europeană în care comunităţile vor produce energie într-o manieră flexibilă, astfel că consumatorul va fi mult mai puţin dependent de companii. Pentru a ajunge acolo e important ca dezbaterea la nivel politic din România să nu mai fie atât de concentrată pe proiecte majore. Adică să nu mai discutăm despre proiecte mari care peste 15 ani nu vor mai avea rost.

     

    Petru Ruşeţ, country division lead Siemens România

    • Cred că prosumatorii au o şansă, legislaţia a început să se dezvolte. Cu siguranţă vom avea o reţea flexibilă care va putea asigura necesarul. Noi oportunităţi sunt legate de predictibilitatea legislaţiei. Ceea ce ne-am dori este ca pentru următorii 10 ani, este să nu mai avem un eveniment de oprire a subvenţiilor pentru că asta alungă orice investitor.

     

    Carmencita Constantin, general manger, GE Power Infrastructure România

    • Sunt mai multe state membre care spun că nu le ajung cei 10 ani pentru tranziţie, în afara celor care şi-au asumat deja şi au spus că pot. Nu cred că intervalul de 10 ani se poate aplica României.

    • Nu ai cum să faci miracole în 10 ani. Un singur proiect de investiţii, de la idee la implementare şi punere în funcţiune, are nevoie de un ciclu de 5-7 ani, indiferent că este regenerabilă, indiferent că este centrală pe gaze, iar acest ciclu va fi extins în România din două motive: capacitate instituţională şi capacitate fizică de implementare. Forţa de muncă din companiile din România începe să fie deficitară în sector. Avem câteva proiecte mari de investiţii în desfăşurare, la Hidroelectrica, la Transelectrica şi la Romgaz, şi niciunul nu este în grafic. Toate au întârzieri majore.

     

    Radu Mustaţă, sales director, Marsh România

    • Pe piaţa gazelor, Marea Neagră este o oportunitate şi trebuie să jucăm inteligent cu atât mai mult cu cât contextul regional nu este favorabil ideii de a deveni exportator de gaze. Ucraina, care putea fi o piaţă interesantă de export, şi-a reînnoit contractul cu Gazprom, spre exemplu. În acelaşi timp, Grecia trece printr-un proces de liberalizare. Dacă vrem să mergem spre export, zona gazelor este complicată, încât se înteţeşte competiţia.

    • Plata de disponibilitate este o soluţie pentru problemele CE Oltenia, în sensul că există un precedent creat de Polonia. În noiembrie 2018 Polonia a finalizat plata de disponibilizare pentru 4 noi centrale pe cărbune. Noi purtăm constant acest dialog cu Ministerul Energiei şi încurajăm avansarea contractului pentru diferenţă şi a pieţei de disponibilitate pentru că acestea sunt printre cele mai importante pe care le propunem pentru planul de securitate energetică.

    • Cred că România trebuie să facă un joc inteligent pe energie, cu atât mai mult cu cât la Bruxelles are cine să ne asculte dacă avem ce spune.

     

    Anca Dragu, director general ajunct E.ON România 

    • Avem nevoie de predictibilitate pentru a ne asuma proiecte. Resurse de finanţare sunt atât în România cât şi la Bruxelles. Este treaba companiilor să ajungă la finanţările de la Bruxelles, noi ne uităm cu interes la acest program pentru următoarea sesiune. Pentru finanţările din ţară, este important dialogul cu mediu privat, dar dialogul trebuie să fie real, să fim întrebaţi ce putem face şi noi. Sunt proiecte care vin din partea autorităţilor pentru care mediul privat nu găseşte resurse.

    • Ne concentrăm pe zona de distribuţie şi soluţii pentru consumatori. Ne interesează pentru următorii 10 ani zona de smart green, sisteme scada, mobilitate electrică (staţii de incărcare pe autostradă) şi eficienţă energetică pentru consumatorii privaţi.

     

    Dana Dunel Stancu, liderul practicii de energie şi resurse naturale din cadrul casei de avocatură Biriş Goran

    • Trebuie ridicate blocajele legislative. Tot ce înseamnă pachet legislativ green deal şi toată legislaţia are în centru consumatorul. Se vrea un consumator final activ, care să aibă controlul în ceea ce face în ograda sa. Consumatorii mici şi medii trebuie să înceapă să aibă putere prin legislaţie.

    • Instrumentele de comparare a preţului – singurul instrument este pe site-ul ANRE. Trebuie să se facă o realfabetizare a consumatorului de energie.

    • ANRE ar trebui să aibă rol de arbitru între consumator şi lanţul de distribuţie.

    • Directiva este pe masă – este un pachet legislativ care ar ajuta şi ar debloca activitatea investiţională în România.

    • Predictibilitatea în legislaţie înseamnă să fii pe un curs cu tot ceea ce se întâmplă în jur.

     

    Teofil Mureşan, preşedinte E-INFRA

    • Lipsa tehnologiei va fi unul dintre cei mai penalizatori factori. Peste 10 ani văd sectorul energetic cu mai puţină subvenţie decât are acum. Spre exemplu, parcurile solare pot fi subvenţionate nu doar prin certificate verzi, ci şi dacă lângă parc se face şi înmagazinarea energiei.

    • Va trebui să găsim echilibru între cost şi siguranţă. Cred că energia trebuie privită ca orice business şi nu atât de strategic în trecut. Pentru asta trebuie să analizăm trendurile – unul dintre ele e interconecatarea, pe care o putem vedea nu doar între ţări. Se construiesc mari proiecte nu doar în energie, ci şi în gaz sau telecom. Acestea fac ca riscul investiţional într-o ţară să fie diminuat prin importuri – exporturi, iar costurile să fie oarecum regionale.

     

    Alexandru Roşu, partener Amerocap

    • Pentru viitor trebuie să ne conectăm la mobilitate şi la ce îşi doresc consumatorii. Asta se face prin flexibilizarea companiilor. Strategia noastră vizează un portofoliu echilibrat cu investiţii în resurse energetice pe două direcţii: combustibili fosili, dar şi battery minerals.

    • Companiile din aceste industrii s-au adaptat la cererea pieţelor, au dezvoltat unităţi mai mari şi mai eficiente, combustibili mai buni etc. Spre exemplu, logistica produselor energetice a fost dezvoltată integrat astfel încât să adreseze atât fluxurile de combustibili auto, dar şi produse petrochimice, chimice, energetice, etc.

    • De aceea cred că industria petrolieră va continua să fie o parte a soluţiei în tranziţia ce are loc în sectorul energetic. Această adaptare la trendurile pieţei, la tendiţele spre electrificare, este bună, dar resursele minerale naturale vor fi în continuare procesate şi vor avea multiple utilizări în economia mondială.

     

    Răzvan Nicolescu, partener Deloitte, lider pentru Europa Centrală responsabil de industria gazelor naturale, petrolului şi produselor chimice

    • Lucrul care va avea cel mai mare impact este legat de tranziţia energetică. La nivel global este acordul de la Paris. 99% dintre oamenii de ştiinţă consideră că schimbările climatice se datorează emisiilor de gaze care produc efect de seră. România se află sub media mondială, 3,8 tone, când media mondială este de 4,8 dioxid de carbon per capita.

    • Green Deal – Uniunea Europeană produce sub 10% din nivelul mondial de emisii. Situaţia cu încălzirea globală va rămâne aceeaşi dacă India, China şi America nu vor face paşi identici spre reducerea emisiilor.

    • Sunt angajamente europene anunţate recent. Dacă obiectivele UE în domeniul energiilor climatice s-ar realiza, este nevoie de investiţii de 7 trilioane de euro, potrivit calculelor Deloitte. Vorbim de 250 mld. euro investiţii anuale. Bani care va trebui daţi de cineva şi încasaţi de altcineva.

     

    Carmen Neagu, strategy and business development counselor Energobit Group

    • Prioritatea numărul unu a României este generarea, producţia de energie de toate felurile, urmată de flexibilizarea sistemului de transport şi distribuţie. Flexibilizarea înseamnă dezvoltarea şi implementarea de tehnologii digitale care să permită răspuns rapid în sistem. Asta este legată de digitalizare în relaţia cu consumatorul. Trebuie să recunoaştem că modificările tehnologice sunt atât de rapide în această zonă încât ideile de amortizare şi recuperare pe care le avem sunt mai mari decât durata de viaţă unei tehnologii.

     

    Gabriela Stanciu, director general Blumenfield

    • Un studiu realizat de noi arată că în România sunt peste 200 de situri contaminate şi peste 1.100 de situri cu potenţial de contaminare ca rezultat al industriei. Motiv pentru care o soluţie  la îndemână este cea de a avea o caracterizare a deşeurilor generate din industrie – asta se poate face cu analiză de laborator, care analizează probele de deşeuri generate şi în funcţie de conţinutul acestora pot găsi soluţii optime pentru valorificarea lor, tratarea lor.

  • Jeff Bezos donează 10 miliarde de dolari pentru finanţarea luptei împotriva schimbărilor climatice

    Jeff Bezos, cel mai bogat om din lume potrivit Forbes, s-a alăturat astfel unei liste tot mai mari de miliardari care donează sume substanţiale pentru combaterea impactului încălzirii globale.

    „Schimbările climatice sunt cea mai mare ameninţare pentru planeta noastră”, a scris Bezos într-o postare pe Instagram. „Vreau să lucrez alături de alţii, atât pentru a dezvolta căile cunoscute, cât şi pentru a explora noi modalităţi de combatere a impactului devastator pe care schimbările climatice îl au asupra planetei”, a continuat miliardarul în postarea sa.

    Fondul Bezos Earth va începe să emită subvenţii în această vară, scrie Reuters.

    Contracararea schimbărilor climatice a devenit o cauză populară pentru miliardarii americani. Bill Gates, Michael Bloomberg şi managerul fondului de acoperire a copiilor Tom Steyer s-au numărat printre cei mai bogaţi filantropi în acest domeniu.

    Anul trecut, Bezos şi-a luat angajamentul de a transforma Amazon într-o companie care va avea o amprentă netă de carbon zero până în anul 2040 – prima corporaţie majoră care a anunţat un astfel de obiectiv – şi să cumpere 100.000 de vehicule electrice pentru livrare.

    Bezos a mai spus că Amazon va îndeplini obiectivele acordului climatic de la Paris cu 10 ani înainte de programul acordului şi că va investi 100 de milioane de dolari pentru replantarea pădurilor.

     

  • Fiat Chrysler opreşte producţia fabricii din Serbia pe fondul crizei din China

    Fiat Chrysler a anunţat suspendarea temporară a producţiei de la uzina sa din Serbia, prima astfel de măsură luată de un constructor auto din Europa ca reacţie la epidemia de coronavirus din China, notează Reuters.

    Următoarele săptămâni vor fi cruciale pentru constructorii auto.

    Componentele fabricate în China sunt utilizate în milioane de maşini asamblate la nivel mondial.