BusinessMagazin

Blog

  • Dificila ecuaţie a majorării pensiilor: cum se va duce deficitul fiscal sub 3% din PIB în 2021, aşa cum a promis ieri ministrul interimar al finanţelor

    Ministrul interimar al finanţelor, Florin Cîţu, a susţinut luni, la audierile din Parlament, în procesul de învestire a guvernului Orban II, că va aduce deficitul fiscal la sub 3% în 2021. Dar în 2021 veniturile suplimentare din creşterea economică vor fi de aproximativ 29 mld. lei, iar cheltuielile suplimentare cu majorarea pensiilor de 58 mld. lei. Despre ce reducere a deficitului vorbim?

    Potrivit Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), pe ale cărei esti­mări guvernele construiesc bugetele anuale, PIB-ul Ro­mâniei ar urma să fie în 2020 de 1.129 mld. lei (plus 89 mld. lei faţă de 2019), în 2021 de 1.217 mld. lei (plus 88 mld. lei faţă de 2020) şi în 2022 de 1.306 mld.lei (plus 89 mld. lei faţă de anul precedent).

    În 2019, ponderea veniturilor bugetare în PIB a fost de 30,9%, dar, presupunând că ponderea va ajunge la 33%, înseamnă că, în următorii trei ani, veniturile suplimentare re­zultate din creşterea economică vor fi de aproximativ 29 mld. lei în fiecare din aceşti ani. Însă efortul suplimentar generat de majorarea pensiilor cu 40%, de la 1 septem­brie 2020, presupune cheltuieli de 25 mld. lei în 2020, de 58 mld. lei în 2021 şi de 81 mld. lei în 2022.

    Cum se face atunci consolidarea fiscală pentru reintrarea în ţinta de deficit de 3% din PIB, fără majorarea taxelor, fără revenirea la cota progresivă de impozitate sau fără tăieri de salarii sau de alte cheltuieli?

    „Trecerea de la o politică fiscală prociclică către una neutră în contextul în care economia globală este în încetinire poate avea consecinţe negative dacă faci mult prea repede lucrul ăsta, poate avea consecinţe negative pentru creşterea economică internă. Am ales un ritm gradual de reducere. Dacă vom avea anul acesta rezultate aşa cum am avut în ianuarie, veţi vedea că deficitul va scădea sub 3,6% din PIB anul ăsta şi va reveni sub 3% anul viitor“, a susţinut ministrul interimar al finanţelor la audierile din comisiile parlamentare de specialitate, unde, după ce şi-a expus intenţiile, a cerut, în mod surprinzător, să primescă un aviz negativ, ceea ce s-a şi întâmplat.

    Nu este deloc clar dacă insistenţa PNL şi a preşedintelui Klaus Iohannis pentru organizarea de alegeri anticipate are legătură cu data de 1 septembrie când punctul de pensie ar urma să fie majorat cu 40%. Responsabilii guvernului susţin că sumele pentru majorare (25 mld. lei în 2020) sunt cuprinse în buget. Dar sunt cuprinse în buget doar pe hârtie. Pentru că nimeni nu ştie cum vor arăta veniturile în iunie, în iulie. Şi nici cum va fi piaţa titlurilor de stat. Oricum, de prorogarea termenului de aplicare a legii de majorare a pensiilor nimeni nu va îndrăzni să vorbească înainte de alegeri. Economiştii din afara sistemului politic au făcut-o şi au fost muştruluiţi. Este de înteles ce s-ar întâmpla, aşadar, cu un economist angrenat în politică, într-o asemenea situaţie.

    Florin Cîţu mizează pe o coordonare cu Banca Naţională, dar şi această coordonare are limitele ei. BNR nu poate scoate din foc, cu mâna ei, castanele pe care le-a aruncat fostul guvern. „Economia este peste potenţial. Ce facem cu Banca Naţională este să cuplăm politica fiscală cu politica monetară. Mergem spre ţintirea unui echilibru şi apoi surplus bugetar. Scoatem presiunea din economie. Vedem economia peste potenţial, dacă economia ar fi fost într-o criză economică, altfel ar fi stat situaţia. Dar economia creşte peste potenţial. Poţi să reduci deficitul şi prin taxe, dar nu mergem în direcţia asta. Ca să scoţi stimulul fiscal din economie trebuie să reduci deficitul bugetar şi asta am făcut. Poate nu va fi de ajuns şi poate ne vom uita şi pe partea de venituri. Nu vom merge spre cota progresivă“, a arătat ministrul interimar al finanţelor.

    Dar ce rămâne dintr-o astfel de declaraţie, dincolo de promisiunea că te uiţi şi la „partea de venituri“?

  • Încă un gigant bancar pe marginea prăpastiei. Cea mai mare bancă europeană va elimina active de 100 de miliarde de dolari şi lasă fără loc de muncă 35.000 de oameni

    HSBC, cea mai mare bancă europeană, va va elimina active în valoare de 100 miliarde de dolari. Holdingul bancar va restructura activităţile din SUA şi din Europa, ceea ce va însemna eliminarea a 35.000 de locuri de muncă în trei ani, anunţă Reuters.

    Banca se confruntă cu încetinirea creşterii pe pieţele sale majore, epidemia de coronavirus, retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, precum şi reducerea dobânzile bancare de către băncile centrale.

    „Programul va face ca numărul de angajaţi să scadă de la 235.000 la mai aproape de 200.000 în următorii trei ani”, a declarat Noel Quinn, directorul executiv interimar.

    HSBC este cea mai mare bancă din Europa după active, care realizează cea mai mare parte a veniturilor sale în Asia. Profitul înainte de impozitare a scăzut cu o treime, până la 13,35 miliarde de dolari în 2019, cu mult sub estimarea de 20,03 miliarde de dolari.

    În Statele Unite, HSBC va închide aproximativ o treime din cele 224 de sucursale şi va viza doar clienţii internaţionali şi mai bogaţi.

     

  • MJ va plăti salarii de 390 de milioane de euro angajaţilor din sistemul de Justiţie

    Ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu a anunţat că în perioada 2020-2024, Ministerul va avea de plătit salarii de 390,2 milioane de euro pentru magistraţi. Predoiu a subliniat că drepturile salariale sunt stabilite prin hotărâri judecătoreşti.

    Estimarea lui Predoiu este pentru perioada 2020 – 2024 şi are la bază drepturile stabilite prin hotărâri judecătoreşti.

    „Estimările noastre, pe baza datelor pe care le aveam din instituţiile pentru care Ministerul Justiţiei este ordonator principal de credite sunt în sensul că pentru perioada 2020-2024 se vor plăti aproximativ 390,2 milioane de euro pentru drepturi stabilite prin hotărâri judecătoreşti”, a anunţat ministrul interimar al Justiţiei, Cătălin Predoiu, în cadrul audierii sale din Parlament.

    Ministrul desemnat pentru portofoliul Justiţie Cătălin Predoiu a primit aviz negativ, marţi, în comisiile reunite juridice ale Parlamentului, după o audiere care a durat peste două ore. Au fost 37 de voturi „împotrivă”, 26 de voturi „pentru” şi 10 abţineri.

  • Proiect european de 31,7 mil. lei pentru achiziţionarea a 10 autobuze hibrid şi reabilitarea a peste 4 km de străzi urbane în municipiul Reghin, judeţul Mureş

    Primăria Reghin, judeţul Mureş, a câştigat un proiect european de 31,7 mil. lei (6,6 mil. euro) pentru achiziţionarea a 10 autobuze hibrid noi şi reabilitarea a peste 4 km de străzi urbane din municipiu. Finanţarea a fost obţinută prin Axa Prioritară 3 a Programului REGIO, pe Obiectivul Specific 3.2, pentru reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane, bazată pe planurile de mobilitate urbană durabilă.

    „Parcul actual de vehicule este format din 8 autobuze, cu o vechime medie de 17 ani, cu norme de poluare nonEuro şi Euro 2. Ne dorim creşterea atractivităţii transportului public urban, în concordanţă cu cerinţele europene (…), a declarat Maria Precup, primarul municipiului Reghin.

    Proiectul prevede achiziţionarea a 10 autobuze hibrid, modernizarea infrastructurii rutiere aferente traseelor utilizate de mijloacele de transport public de călători, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi creşterea numărului de pasageri transportaţi în oraş cu mai mult de 125%, în termen de 36 de luni de la semnarea contractului de finanţare.

      

     

     

     

  • Slobozia a atras fonduri europene de 24 mil. lei pentru modernizarea transportului public

    Primăria Slobozia a atras un proiect european de peste 28 mil. lei, din care 24 mil. lei reprezintă contribuţia din Fondul European pentru Dezvoltare Regională, pentru modernizarea transportului public din municipiu. Proiectul prevede crearea de benzi de circulaţie destinate exclusiv transportului public, pe o lungime de peste 8.000 de metri liniari, şi piste de biciclete pe o suprafaţă de peste 9.000 de metri pătraţi. Totodată, va fi modernizat spaţiul pietonal, pentru creşterea siguranţei pietonilor pe traseele pietonale, şi va fi amenajat un spaţiu verde pe o suprafaţă de peste 10.000 de metri pătraţi.

    Administraţia locală din Slobozia beneficiază de finanţare nerambursabilă prin Regio (Programul Operaţional Regional 2014-2020), în cadrul Axei prioritare 4 – „Sprijinirea dezvoltării urbane durabile’’, Prioritatea de investiţii 4e – „Promovarea unor strategii cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritorii, în special pentru zonele urbane, inclusiv promovarea mobilităţii urbane multimodale durabile şi a măsurilor de adaptare relevante pentru atenuare’’.

      

     

     

     

  • Microsoft a lansat primul laborator dotat cu inteligenţă artificială în cadrul ASE Bucureşti

    Microsoft a lansat, marţi, primul laborator dotat cu inteligenţă artificială în cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) Bucureşti, oferind astfel studenţilor, profesorilor şi cercetătorilor din universitate acces la resurse computaţionale şi putere de calcul nelimitate, potrivit unui comunicat.

    „Sistemul educaţional este o componentă esenţială în peisajul transformării digitale, iar lansarea laboratorului de tehnologii în cloud din cadrul ASE oferă posibilitatea de a experimenta ultimele inovaţii în tehnologia informaţiei şi contribuie la dezvoltarea competenţelor digitale în rândul studenţilor şi profesorilor”, se arată în comunicat.

    Utilizatorii laboratorului au acces la infrastructuri virtuale scalabile în funcţie de proiectul la care lucrează, de la un procesor la putere de calcul de ordinul zecilor de mii de procesoare. Aceştia pot crea şi testa algoritmi de inteligenţă artificială, machine learning, pot simula orice mediu de test de pe aproape orice platformă sau sistem de operare, pot stoca şi gestiona volume practic nelimitate de date şi nu în ultimul rând, pot dezvolta ei înşişi noi aplicaţii şi platforme.

    „Mediul privat trebuie să facă o prioritate din dezvoltarea talentului şi din strategia privind forţa de muncă viitoare. Potrivit unui studiu IDC realizat în 2019, reprezentativ pentru Europa Centrală şi de Est, 61,5% dintre companii consideră angajarea absolvenţilor IT drept cel mai eficient mod de a atrage know-how-ul digital necesar într-o organizaţie. Mai mult, accesul la date şi capabilitatea de a înţelege, procesa şi acţiona pe baza acestora determină succesul unui business. De aceea, o investiţie constantă în formarea de abilităţi digitale în rândul studenţilor, profesorilor şi cercetătorilor va rămâne esenţială pentru dezvoltarea competitivă a societăţii româneşti”, a declarat Violeta Luca, manager general Microsoft România.

    Proiectul „Cloud-Enabled Laboratory” dezvoltat de Microsoft s-a lansat anul trecut prin deschiderea primului laboratul de tehnologii în cloud din România la Universitatea de Vest din Timişoara şi vine să completeze această paradigmă prin crearea unui laborator de informatică în cloud ce poate răspunde oricăror nevoi de curriculum sau cercetare.

    „11 experţi în cloud din partea Microsoft România vor susţine cursuri prin care studenţii îşi pot dezvolta atât aptitudinile tehnice, cât şi cele de inovaţie in business. Tema principală a primului curs susţinut în laboratorul de cloud, începând cu luna martie, se va concentra pe ultimele inovaţii în tehnologia informaţiei prin intermediul Azure, platforma de cloud computing a Microsoft. Vor urma apoi cursuri în care accentul este pus pe inteligenţa artificială, astfel că studenţii de la ASE vor putea veni cu idei şi proiecte noi”, se mai spune în comunicat.

    Acesta mai precizează că anul acesta, iniţiativa a fost dusă mai departe prin deschiderea celui de-al doilea laborator în cloud, la ASE, caracterizat de o infrastructură hardware minimală formată din puncte de acces către resurse cloud şi inteligenţă artificială. Acesta poate fi folosit cu succes atât pentru desfăşurarea procesului de predare clasic, pentru implementarea de proiecte de cercetare cât şi pentru start-up-uri de tehnologie care vor să prototipeze şi să dezvolte platforme noi, având acces la cele mai moderne tehnologii.

  • Trei antreprenori din Cluj Napoca construiesc un parc logistic de 24.500 mp în zona de vest a oraşului, în urma unei investiţii de 14 milioane de euro

    Urbano Parks, firmă fondată de trei antreprenori din Cluj Napoca, vrea să investească 14 milioane euro pentru constucţia parcului logistic Urbano Cluj Vest (UCV), care va fi finalizat până la finele acestui an.

    Depozitul logistic este situat în zona Floreşti-Gilău, cu acces direct la DN1, lângă nodul Gilău al Autostrăzii Transilvania (A3). Urbano Vest Cluj va avea o suprafaţă construită de 24.500 mp, suprafaţa totală a parcului fiind de 5 ha.

    Cei trei antreprenori implicaţi în proiect sunt Mircea Ilea, Alexandru Şerban şi Daniel Paraschiv. 

    „Suntem un grup de dezvoltatori din Cluj-Napoca, cu o experienţă de peste 20 ani în real estate. În toţi aceşti ani, am înţeles nevoile pieţei şi, mai ales, facilităţile pe care le putem pune la dispoziţia clienţilor noştri pentru a le oferi un cadru optim pentru desfăşurarea activităţii lor”, a declarat Daniel Paraschiv, co-fondator Urbano Parks.

    Mircea Ilea a fost unul dintre acţionarii companiei de televiziune prin cablu Seltron, vândută în 2007 către UPC. Daniel Paraschiv a fost director de dezvoltare pe Transilvania la CTP Invest, din 2018 în 2019, după ce lucrase anterior la EVW Holding şi Autoworld.

    Prima fază a proiectului va fi livrată în primăvara acestui an, iar lucrările la faza a doua au început deja. Proiectul Urbano Vest Cluj va fi dat în folosinţă la capacitate maximă la finalul acestui an.

    Primele companii care au închiriat spaţii în depozit sunt firmele austriece Englmayer şi Schuller Eh`Klar, care au închiriat peste 4.500 mp spaţii de birouri, tehnice şi sanitare, şi spaţii de depozitare.

    Potrivit unei analize CBRE, piaţa spaţiilor industriale din zona de vest şi nord-vest a ţării înregistrează o creştere accelerată, după ce în decurs de doar patru ani, stocul s-a dublat, devenind a doua piaţa ca mărime după Bucureşti şi este aşteptat să depăşească 700.000 mp în acest an. În acest moment, sunt în construcţie încă 65.000 mp de spaţii industriale în apropierea oraşelor Timişoara, Cluj-Napoca, Oradea şi Satu Mare. 

     

  • Blue Air va transfera în perioada 15 august-30 septembrie zborurile de pe aeroportul din Bacău, care va fi închis pentru modernizare

    Blue Air va transfera în perioada 15 august-30 septembrie zborurile de pe aeroportul din Bacău, care va fi închis pentru modernizare, compania aeriană urmând să negocieze alte variante cu aeroporturile din regiune.

    “Vrem să-i asigurăm pe toţi pasagerii noştri de faptul că zborurile nu vor fi anulate, ci doar transferate, iar noi vom asigura transportul gratuit către şi dinspre aeroporturile unde vor fi operate zborurile”, a declarat Dl. Cristian Buciu, Director Operaţiuni Blue Air.

    Blue Air a demarat negocierile cu aeroporturile din zonă pentru a identifica cea mai bună variantă pentru pasageri. Persoanele care au cumpărat deja bilete la zborurile din Bacău vor fi informate despre aeroportul ales.

    Blue Air zboară din Bacău către cincisprezece destinaţii: Atena, Birmingham, Bologna, Bruxelles, Copenhaga, Dublin, Larnaca, Liverpool, Londra, Madrid, Milano, Oslo, Roma, Stuttgart şi Torino.

     

  • Înmatriculările Dacia din Europa au scăzut în ianuarie cu peste 31%

    Înmatriculările de autoturisme Dacia au scăzut în Europa, în ianuarie, cu peste 31% faţă de ianuarie 2019, pe un fond general de reducere a înmatriculărilor, conform Asociaţiei constructorilor de automobile din România ACAROM.

    România se situează pe poziţia 14 în UE, cu un volum de 12.489 autoturisme noi înmatriculate, înregistrând o scădere de 10,5% comparativ cu ianuarie 2019.

    Înmatriculările de autoturisme noi în Uniunea Europeană au scăzut cu 7,5% faţă de ianuarie 2019, la 956.779 unităţi.

    Asociaţia constructorilor de automobile din România spune că scăderea este urmarea schimbărilor sistemelor de taxare a vehiculelor în 2020 anunţate de anumite state din UE, fapt ce a dus la creşterile de înmatriculări din decembrie 2019, dar şi ieşirii Marii Britanii din UE, înmatriculările aferente acestui stat nemaifiind luate în considerare la totalul UE.

    În ianuarie 2020 au fost înregistrate scăderi puternice ale înmatriculărilor de autoturisme noi în Franţa (-13,4%), Spania (-7,6%), Germania (-7,3%) şi Italia (-5,9%). Creşteri ale numărului de înmatriculări s-au înregistrat în Cipru (14%), Lituania (35%), Belgia (1,5%) sau Estonia (3,9%).

    În ceea ce priveşte constructorii de automobile, cele mai multe autoturisme noi înmatriculate în Europa aparţin grupului Volkswagen, cu 297.631 unităţi, în scădere cu 0,1%, urmate de grupul PSA cu 177.826 unităţi, în scădere cu 14% şi de Grupul Renault cu 98.045 unităţi, în scădere cu 16,4% (din care Dacia: 30.475 unităţi, o scădere de 31,4% faţă de ianuarie 2019 ).

    Numărul de autoturisme Ford înmatriculate a fost 62.978 unităţi, în scădere cu 18,6% faţă de ianuarie 2019.

     

  • Epidemia de coronavirus ameninţă aprovizionarea cu medicamente la nivel mondial

    Farmaciile din lume se pot confrunta cu un deficit de antibiotice şi alte medicamente, dacă problemele de furnizare din focarul de coronavirus din China nu vor fi rezolvate curând, a avertizat, marţi, preşedintele Camerei de Comerţ a UE, Joerg Wuttke.

    Camera de Comerţ a UE avertizează asupra întârzierilor în furnizarea de medicamente din China.

    Wuttke a spus că Beijingul înrăutăţeşte problemele lanţului de aprovizionare, prin carantina obligatorie a persoanelor sosite din străinătate.

    Potrivit preşedintelui Camerei de Comerţ, epidemia de coronavirus a convins companiile de nevoia de a-şi diversifica sursele de aprovizionarea şi din alte zone, nu numai din China.

    Wuttke a subliniat, de asemenea, dificultăţile cu care se confruntă industria auto din cauza întreruperii de livrări din China şi a stocurilor în creştere. Companiile se confruntă şi cu o penurie de ambalaje.