Bani din piatra seaca

Jennifer Grinnell era furnizor de mobila in Michigan. Nu si-a imaginat niciodata ca ar putea sa-si castige existenta dintr-un joc video si cu atat mai putin ca va deveni un respectabil designer de moda, e drept, intr-o lume virtuala. In mai putin de o luna, Grinnell castiga mai mult in Second Life decat in viata reala si dupa numai trei luni, a renuntat la jobul ei de furnizor de mobila. Second Life este acum singura ei sursa de venit, iar Janie Marlowe, numele la care raspunde avatarul ei, spune ca are un venit de patru ori mai mare decat inainte. Deci, emigram in? Second Life?
Grinnell nu este singurul astfel de exemplu. Artisti si designeri, proprietari de terenuri, manageri sau antreprenori transforma mediul virtual Second Life (SL) intr-un mediu de business real. Iar companii multinationale, de talia Vodafone, IBM sau Dell, General Motors si Leo Burnett patrund de asemenea in aceasta lume virtuala, castigand astfel avantajul de a testa anumite servicii in virtual, inainte de a le lansa in realitate,
Grinnell a plecat de la ideea ca oamenii vor sa se diferentieze si pe Internet, in medii virtuale precum Second Life, dorindu-si astfel avataruri – reprezentarea lor online – cat mai apropiate de ceea ce sunt ei in viata reala. Ideea de afaceri pe care a abordat-o Grinnell in SL a fost un magazin cu haine digitale si diverse “fete” pe care utilizatorii le cumpara pentru a-si personaliza “aspectul online”. Grinnell este exemplul de antreprenor in Second Life, care castiga bani reali, fiind astfel foarte posibil ca si ea sa ajunga precum Anshe Chung sau Ailin Graef, pe numele ei real, care a devenit prima milionara in Second Life dupa doi ani si jumatate de investitii in real estate-ul virtual.

Timid, dar sigur
Privit doar ca un joc in primele luni de la lansare, Second Life a inceput sa trezeasca interesul oamenilor de afaceri pe masura ce tot mai multe persoane din mediul de business, dar nu numai, au inceput sa-si petreaca timpul in acest mediu. Tocmai din acest motiv, companiile multinationale, dar si agentii de presa, precum Reuters, au gasit oportuna ideea de a isi deschide birouri acolo, in conditiile in care si in lumea reala, si in cea virtuala oamenii/avatarurile au aproximativ aceleasi nevoi.
Dar daca vorbim despre companiile romanesti, dar si despre romani de altfel, prezenta loc in aceasta “a doua lume” este inca timida. Chiar daca SL nu are multi adepti in Romania, jocul a starnit puternice polemici, ceea ce inseamna cel putin ca acest joc este interesant pentru romani.
Neogen este prima companie romaneasca care si-a deschis birou in Second Life. Fondatorul Neogen, Calin Fusu sau Kalin Kuhn, numele sau virtual, considera ca SL este o modalitate foarte buna de a experimenta si de a evolua atat ca business, cat si ca persoana. Investitia pentru deschiderea acestui birou a fost de cativa lindeni (modeda oficiala din Second Life), iar pentru moment exista o singura persoana ca punct de contact. “Fenomenul este absolut wow. Pentru o firma care doreste sa fie prezenta la nivel global, intrarea in Second Life are sens din punct de vedere economic (pentru promovare, angajari sau colaborari)”, considera Fusu. Insa in Romania aceste beneficii sunt mult mai reduse datorita numarului mic de romani care acceseaza lumea virtuala – in jur de 12.000 sau 0,2% din totalul rezidentilor Second Life (peste 6 milioane).

Game experiment
Chiar daca au sau nu afaceri in Second Life, curiozitatea i-a facut pe unii dintre managerii romani sau in cazul de fata islandezi, cu business in Romania, sa intre in aceasta lume chiar si ca simpli vizitatori. Birgir Jonsson, CEO al Infopress Group, a auzit de Second Life de la un prieten, care i-a vorbit in termeni foarte elogiosi despre aceasta lume, facandu-l astfel foarte curios.
“Recunosc ca am fost fascinat. Cred ca ne jucam putin de-a dumnezeii cand accesam acest joc si cand decidem sa patrundem in el ca personaje”, spune Jonsson care este constient ca aceasta joaca poate avea si efecte negative, in conditiile in care se pierde contactul cu realitatea. Dar oare acest contact cu realitatea nu este doar o chestiune de timp? Realitatea este ca oamenii sunt tot mai atrasi de lumea online, iar in tarile in care au inteles cum functioneaza acest fenomen s-au creat comunitati de zeci de mii sau sute de mii de oameni care isi petrec mai mult timp in lumea virtuala decat in cea reala.
Matei Malos, fondator al site-ului MagazinulDeCase.ro, o companie imobiliara din mediul online, crede ca am inceput sa traim in doua lumi in momentul in care internetul a devenit indispensabil oamenilor.
“Accesul la informatie neingradita si comunicarea intr-un mod facil a dus la nasterea SL, tocmai de aceea lumea virtuala este o oglindire a noului mod de viata pe care internetul il propune”, spune Malos care crede ca Second Life este mai degraba un fenomen de media decat o reusita indubitabila. Dar nu contesta ca SL poate fi o unealta de marketing pentru companii, o modalitate de a testa idei de afaceri sau chiar un mod nou de a face team building-uri. “Este posibil ca pe viitor acest fenomen al vietii sociale online sa capete o amploare de invidiat. Cred insa ca valoarea si rolul sau sunt supraestimate in acest moment, mai ales in Romania, unde nu exista in momentul de fata o valorificare adevarata a SL in comparatie cu tarile in care chiar a fost inteles si folosit in consecinta.”
Fusu considera ca problema principala pentru care SL nu are un numar impresionant de participanti in Romania este si din cauza anumitor bariere de intrare in aceasta lume. In momentul in care acestea vor fi mai mici numarul celor care vor trai in doua lumi va creste considerabil. Dar o crestere impresionanta se va produce pe termen foarte lung, iar fondatorul Neogen crede ca efectele vor fi dramatice, pe plan social, profesional sau psihologic. “Intotdeauna oamenii vor alege cea mai mica distanta intre doua puncte. Daca SL va oferi modalitati de castig (bani, relatii, etc.), oamenii le vor alege.”
Tipografii, case sau afaceri pentru suflet?
Birgir Jonsson nu are timp si pentru o afacere in lumea virtuala, dar daca ziua ar avea chiar si cu o ora in plus, ar face, in primul rand, un business cu tipografii in SL, pentru a-si oferi o stabilitate financiara, fiind domeniul la care se pricepe cel mai bine. Dar ar risca si cu o afacere “de suflet”, un bookstore, pornind de la ideea ca cititul poate fi un mod de relaxare si in Second Life. “Cred ca as avea mai mult curaj sa risc in aceasta lume, sa intru in afaceri pe care in viata reala le-as ocoli considerandu-le fie prea pretentioase, prea riscante sau prea boeme.”
Malos nu crede ca SL ar reprezenta oportunitatea de a incepe o afacere, ci translatarea actualului business pe care il conduce, MagazinulDeCase.ro. Astfel ca o eventuala investitie ar canaliza-o catre crearea unui sistem de FSBO (For Sale By Owner), miscare pe care ar realiza-o avand in vedere cifrele de afaceri ale companiilor de imobiliare din SL. “Din moment ce exista o piata de real estate extrem de interesanta, este absolut necesar pentru utilizatori sa poata folosi si o solutie alternativa la aceste servicii.” In aceste conditii, Malos vede potential in SL pentru business-ul pe care il conduce, potential pe care s-ar putea sa il valorifice la un moment dat, “cu conditia ca SL sa isi valorifice statutul de rising star”. Pentru o astfel de afacere, managerii romani nu sunt dispusi sa investeasca sume exorbitante, iar legile dupa care ar conduce sau ar incepe o afacere in lumea virtuala nu se deosebesc de cele din “first life”. “Daca luam exemplul de vanzare al noului model Scion de la gigantul Toyota, vom vedea ca modul de a privi piata este la fel ca intr-o piata reala, in ciuda premiselor care pozitionau SL ca o piata atipica, centrata in jurul altor legi”, spune Malos care ar aloca un buget de cateva zeci de mii de euro pentru MagazinulDeCase din Second Life.
Ca si in “first life” managerii au propria lor teorie de management. Unii considera ca e mai bine sa ai propria cladire de birouri, in timp ce altii gasesc inchirierea cea mai buna solutie. “Aceste investitii depind in primul rand de bugetul alocat, iar in aceste conditii, incadrarea lor intr-un eventual business plan s-ar face conform impactului asupra dezvoltarii ulterioare”, considera Malos. Jonsson nu crede ca ar amesteca vreodata business-ul din SL cu cel din viata reala, dar considera ca cel mai avantajos este sa construiesti cladirea de birouri. Si pentru a-si amortiza investitia in cat mai scurt timp ar popula doar o parte din cladire cu oamenii sai, iar cealalta parte ar inchiria-o. Fusu contrazice acest rationament, fiind de parere ca cea mai buna solutie este inchirierea unui spatiu si “angajarea” a cat mai putini oameni. “Momentan, pentru Romania, nu se justifica sa blochezi prea multi oameni in SL, pentru ca nu sunt foarte multi romani care au prins gustul acestui fenomen.”
Poate ca milionarii din Second Life nu sunt de talia lui Warren Buffett sau Bill Gates, dar exemplul lui Ailin Graef, care numai in doi ani si jumatate si-a multiplicat investitia de 100.000 de ori, ma face sa admit ca online-ul este o modalitate de a face “bani verzi” dupa principiile din viata reala: idee, viziune, incredere, perseverenta.

Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *