De la zero la valoare de piata de 1 mld. $

Nu vezi ce se intampla la bursa?“, a raspuns recent un manager al unui fond de investitii cand a fost intrebat de ce nu a mai facut in ultimul timp nicio achizitie. Sugestia lui era ca firmele romanesti au devenit foarte scumpe, lucru vizibil in special pe piata de capital. Dar nu numai. Interesul ridicat pentru activele romanesti i-a facut pe antreprenorii locali, tinta predilecta a fondurilor de investitii, sa-si ridice pretentiile.

Totusi, sunt putine companii in Romania a caror valoare sa se socoteasca in sute de milioane. Si mai putine printre acestea sunt firmele care au pornit de la zero dupa 1989, fara a beneficia de o „mostenire“ a perioadei comuniste – o fabrica, contracte de export sau vreo rafinarie.

Exista insa si cateva afaceri, pornite in ultimii 17 ani, care au ajuns sau chiar au depasit o valoare de piata de un miliard de dolari. In toamna anului trecut, intr-un clasament realizat de Ziarul Financiar in colaborare cu casa de investitii Capital Partners, doar cinci companii pornite de la zero  dupa 1990 depaseau ca valoare un miliard de dolari: Orange, Vodafone, Metro, HVB Tiriac (care intre timp a fuzionat cu Unicredit) si Banca Transilvania. In acest an, lista ar putea fi completata cu noi nume. Potrivit estimarilor BUSINESS Magazin, in randul miliardarilor in dolari ar putea intra si Alpha Bank, Volksbank, PRO TV, RCS&RDS sau Coca-Cola HBC.

Cele doua banci au inregistrat in 2006 cresteri peste media pietei bancare. Volksbank aproape si-a triplat anul trecut valoarea activelor, la 1,4 miliarde de euro, in timp ce profitul net a crescut de peste patru ori, la 12 milioane de euro. Alpha Bank – ca de altfel si Coca Cola – depaseau inca de anul trecut 800 de milioane de dolari, potrivit topului citat, calculat in baza rezultatelor financiare din 2005. Alpha Bank si-a crescut valoarea activelor cu 50% anul trecut, in timp ce imbuteliatorul de bauturi racoritoare si-a majorat vanzarile cu 25%. O crestere semnificativa a afacerilor, de 45%, a inregistrat si RCS&RDS, al doilea jucator de pe piata romaneasca de cablu, care este curtat de mai multi ani de potentiali cumparatori, incepand de la fonduri de investitii pana la mari grupuri telecom.

Prima afacere din media care se alatura clubului „miliardarilor“ este PRO TV, cel mai puternic grup de televiziune local. La inceputul lunii iunie, Adrian Sarbu, creatorul grupului MediaPro, a vandut 5% din PRO TV SA si MPI SA (companiile care detin canalele de televiziune PRO TV, Acasa, PRO Cinema, Sport.ro si PRO TV International) catre actionarul majoritar, Central European Media Enterprises (CME), pentru o suma totala de 49,8 milioane de dolari. Adrian Sarbu detine, printre altele, si PubliMedia International, compania care editeaza BUSINESS Magazin. Tranzactia Sarbu-CME, realizata pe baza unei evaluari independente a Ernst & Young, a consacrat valoarea PRO TV la aproximativ un miliard de dolari.

Pentru comparatie, valoarea stabilita in 2007 este de circa doua ori mai mare decat cea atinsa de  Pro Tv in urma cu un an. Astfel, Pro Tv a devenit nu numai prima companie de televiziune din Romania ale carei actiuni au fost tranzactionate la o valoare de peste un miliard de dolari, dar si prima din sectorul media care se alatura grupului „un miliard“.

Afacerea a pornit in 1993, odata cu lansarea postului de televiziune Canal 31, dar relansarea PRO TV a avut loc abia doi ani mai tarziu, la 1 decembrie 1995, in urma investitei de 20 de milioane de dolari a CME. „Parteneriatul cu CME este fara echivoc cel mai important moment din istoria organizatiei“, afirma Maria Apostol, director PR Media Pro. Ea spune ca inainte de acest parteneriat „am incercat sa facem televiziune fara resursele financiare necesare si ne-a fost imposibil sa ne impunem pe piata, desi aveam know-how“.

Evolutia in timp a business-ului nu a fost lina si nici cresterile nu au venit peste noapte, mai ales din cauza incapacitatii pietei de publicitate din Romania de a investi in produsul generat de echipa PRO. „Noi am atins palierul de rating necesar securizarii pozitiei de lider, dar piata nu a putut sa sustina investitiile noastre, mai ales in perioada 1998-2003“, adauga Maria Apostol.

Insa la nivelul marilor companii de pe piata romaneasca, o crestere de asemenea anvergura este o „rara avis“. Mai mult, in afara de PRO TV, doar doua dintre celelalte mari afaceri greenfield cu o valoare de peste un miliard de dolari (Banca Transilvania si RCS&RDS) au fost create de oameni de afaceri romani. In rest, toate companiile care au depasit sau se apropie de o valoare de un miliard de dolari au fost de la bun inceput pornite de grupuri internationale, de investitori strategici.

„Romanii au spirit antreprenorial, dar nu de liga mare“, remarca Ionut Doldor, analist in cadrul departamentului de fuziuni si achizitii al firmei de investitii Capital Partners. Dupa trecerea unui anume prag de marime a companiei, o buna parte dintre antreprenorii romani au simtit nevoia unui management strain, mai experimentat si performant, pentru a le putea continua cresterea.

Cel mai evident exemplu este aducerea, in 2002, a lui Robert Rekkers de la ABN Amro la conducerea Bancii Transilvania, fondata de cativa oameni de afaceri din Cluj in 1993. De cand a venit Rekkers, valoarea bancii a crescut de peste cinci ori, iar capitalizarea bursiera la Bursa de Valori Bucuresti a ajuns la circa 1,8 miliarde de dolari. Cu toate acestea, „exista si vor fi tot mai multe afaceri de dimensiuni medii detinute de romani care vor lua amploare“, spunea recent intr-o discutie cu BUSINESS Magazin George Mucibabici, presedinte al companiei de consultanta Deloitte Romania. Acestea mai au insa cale lunga pana ar putea ajunge in liga „miliardarilor“.

Ce au in comun societatile care au plecat de la zero si au ajuns la un miliard de dolari, cele mai multe in mai putin de un deceniu? „Principala lor caracteristica este ca au crescut odata cu piata“, spune Ionut Doldor – mai ales cele care aveau „o componenta de retail puternica“. Cel mai bun exemplu este Metro Cash & Carry, care a profitat de pe urma exploziei consumului din Romania si in doar zece ani a trecut de afaceri de 1,4 miliarde de euro (aproape 1,8 miliarde de dolari), fiind de departe cel mai mare comerciant de pe piata locala.

De aceasta dinamica a consumului au profitat si bancile, care au satisfacut nevoile unui numar tot mai mare de clienti – mai intai cu creditele de consum si mai recent cu creditele imobiliare. In aceste conditii, sectorul bancar reprezinta cel mai bine reprezentat segment economic din „clubul miliardarilor“. Unicredit Tiriac, Banca Transilvania, Alpha Bank sau Volksbank, toate au trecut deja de valoarea de piata de un miliard de dolari, potrivit estimarilor BUSINESS Magazin pe baza rezultatelor financiare anuntate pentru anul 2006.

Dar cele mai mari valori de piata le au operatorii de telecomunicatii Orange si Vodafone, care in zece ani de activitate au ajuns sa aiba cumulat 16 milioane de clienti. Evaluate fiecare la peste sase-sapte miliarde de dolari, Orange si Vodafone (sau Dialog si Connex, cum se numeau companiile in momentul infiintarii) nu au avut o evolutie lipsita de probleme. „Probabil ca momentul cel mai dificil a fost in 1998, cand cererea pentru serviciile noastre era foarte mare si aveam nevoie de o finantare rapida pentru a asigura dezvoltarea retelei intr-un ritm sustinut“, spune acum Liliana Solomon, CEO al Vodafone Romania. La momentul respectiv, obtinerea finantarilor era extrem de dificila, din cauza riscului de tara ridicat. Operatorul de telefonie mobila a depasit momentul prin atragerea unui imprumut de 190 de milioane de dolari de la BERD, adauga reprezentantul Vodafone.

Insa cresterea rapida a cererii pentru servicii de telefonie GSM a adus nu numai probleme, ci si rezultate financiare neasteptate. Pentru dezvoltarea fostului Connex, „un moment important a fost atingerea punctului de break-even (pragul de rentabilitate) la 15 luni de la lansarea comerciala a serviciilor, avand mai departe capacitatea de a asigura dezvoltarea companiei intr-un ritm alert“, considera Liliana Solomon.

Si pentru Dialog (devenit ulterior Orange), trecerea pe profit a fost un moment decisiv. In 1998, in iulie – la doar un an de la lansarea serviciilor GSM – firma a raportat EBITDA (profit operational) pozitiv, potrivit lui Pierre Janin, Chief Financial Officer al actualului Orange Romania.

Cei doi operatori au mers umar la umar in ultimul deceniu, lansand noi produse si investind peste un miliard de euro fiecare. Rezultatele se vad acum nu numai in valoarea firmelor, ci si in bugetul de stat, pentru ca – spune Pierre Janin – Orange este contribuabilul fiscal cel mai mare al statului roman.

In conditiile in care economia romaneasca isi mentine cresterea inalta, este posibil ca si alte firme infiintate in ultimul deceniu sa depaseasca pragul miliardului. Insa analistii nu pariaza, sa spunem, pe o dublare a numarului de companii. „Nu prea mai sunt firme care sa treaca anul viitor de un miliard de dolari. Nu mai creste piata atat de mult incat sa le urce pana acolo“, crede Ionut Doldor de la Capital Partners.

Sunt totusi cateva companii care ar putea trece, in viitorul foarte apropiat, de aceasta valoare – cum ar fi anumite firme din sectoare foarte interesante pentru investitorii straini sau care activeaza pe piete cu cresteri spectaculoase. Printre miliardari s-ar putea numara, in scurt timp, hipermarketurile Carrefour, furnizorul telecom UPC Astral sau distribuitorul Interbrands, dar si firme de asigurari sau poate chiar de leasing, pe fondul avansului preconizat al pietelor in care activeaza. „Poate trei, poate patru companii sa mai treaca anul viitor de un miliard“, conchide Ionut Doldor.