Se strang randurile

Daca in anii ‘90, investitiile in diverse proiecte noi din IT erau la ordinea zilei si era de ajuns sa apara un start-up cu o idee pentru ca imediat sa apara si banii necesari pentru ea, acum bancile sau companiile de brokeraj analizeaza mult mai atent lucrurile. Expertii sunt de parere ca euforia in materie de investitii din vremea boom-ului dot-com nu se va mai repeta in viitorul apropiat, intrucat majoritatea companiilor care investesc in tehnologie nu mai sunt dispuse sa se implice financiar in aproape orice proiect IT care le este prezentat, ci cauta sa faca numai investitii sigure, dupa analiza atenta a celor trei conditii de baza – recuperarea investitiei, reglementarile in vigoare si riscurile.

„Institutiile financiare se orienteaza acum catre investitii mai sigure, urmarind sa aloce resurse doar in segmentele din industria IT unde rezultatele proiectelor sunt previzibile si se vad intr-un timp relativ scurt“, constata Gary Curtis, director in cadrul companiei de consultanta si outsourcing IT Accenture.

In primul rand, companiile se axeaza pe dezvoltarea si productia de aplicatii software, segment care presupune o investitie mult mai mica decat in alte sectoare IT. Iar in interiorul acestei zone, cauta nise prin care sa-si recupereze investitia intr-un timp mult mai scurt si sa iasa si pe profit: aceasta explica de ce in ultimul an s-a remarcat tendinta investitiilor de a viza in primul rand aplicatiile software pentru servicii cu clientii. Pana acum s-au investit miliarde de dolari in sisteme de management al relatiei cu clientii (Customer Relationship Management) si investitorii mizeaza pe acest domeniu pentru urmatorii cativa ani.

Totodata, pentru anul acesta se preconizeaza investitii semnificative in virtualizare – tehnica prin care o singura resursa (server, sistem de operare, aplicatie, sistem de stocare) este facuta sa functioneze ca si cand ar fi vorba de mai multe, respectiv mai multe echipamente functioneaza ca si cand ar fi unul singur, accelerand in acelasi timp procesele rulate. Sub aceeasi umbrela poate fi incadrat si procesul prin care mai multe aplicatii permit unui computer sa ruleze virtual mai multe sisteme de operare si aplicatii aferente. Virtualizarea inseamna deci crearea de softuri care permit realizarea unor economii la investitiile necesare pentru echipamente.

„Tendinta catre virtualizare s-a resimtit inca de anul trecut, iar investitiile pe acest segment vor creste foarte mult in urmatoarele 12 luni“, estimeaza Darshan Chandarana, consultant pentru servicii financiare in cadrul grupului de software BEA Systems. Analistii companiei de cercetare IDC estimeaza ca piata mondiala a virtualizarii va ajunge la 15 miliarde de dolari (aproximativ 11,2 miliarde de euro) in 2009, in conditiile in care in prezent investitiile de-abia incep sa se vada, iar pana acum nu s-a putut vorbi despre o piata in sine.

Intel, de exemplu, pregateste pentru anul acesta o serie de microprocesoare dedicate virtualizarii si colaboreaza cu BEA Systems pentru crearea computerului virtual, cu tehologie Java, care sa foloseasca in mod optim resursele hardware, de la consumul zilnic de energie al sistemului si pana la costurile cu mentinerea temperaturii in mediul de lucru. „Toti acesti indicatori conteaza pentru optimizarea utilizarii resurselor. Recuperarea investitiei intr-un astfel de proiect se face in aproximativ sase luni sau chiar mai putin“, a explicat Darshan Chandarana.

O alta destinatie a investitiilor in tehnologie de anul acesta va fi arhitectura datelor, concept care se regaseste tot mai mult printre interesele directorilor din IT. Arhitectura datelor, arhitectura tehnologica si cea a aplicatiilor sustin eforturile companiilor, inclusiv ale celor din sectorul financiar, de a face outsourcing, co-sourcing sau de a dezvolta joint-venture-uri, optimizand astfel serviciile pe care le ofera, a explicat Andy Stewart, managing partner in cadrul companiei de consultanta Morse.

Ingrijorator poate parea insa faptul ca, din totalul cheltuielilor pentru software ale companiilor, numai aproximativ 10% sunt indreptate catre idei inovatoare, care sa schimbe un proces de business, conform companiei de software Arcontech. O parte din ce in ce mai mare a bugetului de investitii pentru IT este alocata pentru conformarea cu standardele impuse de autoritatile de reglementare a pietei, ceea ce nu se intampla in niciun caz acum cativa ani. Pentru institutiile financiare din UE, principala reglementare de care trebuie sa tina cont, introdusa in noiembrie trecut, este directiva MiFID (Markets in Financial Instruments Directive), destinata sa creeze o singura piata si un singur regim de reglementare pentru serviciile financiare pe ansamblul UE.

In fine, o alta destinatie pentru investitii in IT ramane asigurarea securitatii sistemelor – pentru banci, firme de brokeraj sau de asigurari, aceasta inseamna in primul rand protectia datelor si a identitatii in raport cu tentativele de frauda. Deocamdata raman la ordinea zilei tehnologiile de protectie a PIN-ului pentru carduri, dar ceea ce ar trebui sa urmeze ca tendinta in domeniu este legat de tehnologiile biometrice.

Una peste alta, daca investitorii sunt mai atenti cu privire la tehnologiile in care investesc si aleg doar anumite genuri de proiecte IT, in schimb aloca pe ansamblu sume mai mari, pe seama unui numar mai redus de proiecte. „Se merge pe ideea ca se pot investi mai multi bani, dar pentru mai putine proiecte“, considera A.S. Laksminarayanan, seful diviziei din Marea Britanie a companiei de consultanta Tata Consultancy Services, care numara printre clienti si grupuri financiare ca Deutsche Bank sau Merrill Lynch.

„Majoritatea companiilor care investesc in tehnologie mizeaza initial sume mai mici, intre 500.000 si un milion de dolari, si asteapta sa vada primele rezultate inainte sa investeasca din nou, dar la final, bugetul alocat de companie este mai mare“, spune Laksminarayanan. „Nu se mai poate pune problema sa investesti intr-un proiect care se desfasoara pe o perioada de doi ani si apoi sa astepti inca doi ani primele rezultate, asa cum se intampla inainte.“