Cresteti si inverziti-va

Protectia mediului s-a impus treptat drept subiectul cel la moda in mai toa­te cercurile de afaceri, iar in vre­mea din urma a plouat cu evenimente care au atras atentia asupra chestiunii. La Foru­mul Economic Mondial de la Davos, de la sfar­situl lui ianuarie, discutiile despre sal­va­rea planetei au fost cap de afis; miliar­da­rul Richard Branson a alocat un buget de 3 miliarde de dolari (2,24 miliarde de euro) pentru dezvoltarea industriei de energie re­generabila; fiica mogulului media ame­ri­can Ted Turner a construit luna trecuta cea mai mare casa complet „verde“ (nepo­luan­ta) din Statele Unite. Iar in Silicon Valley, lupta pentru salvarea planetei a lansat o noua era, comparata de multi cu era dot.com. Chiar si in moda, care aparent nu are nicio legatura cu mediul, se spune ca verdele este „the new black“ si nu e lucru usor sa detronezi culoarea (sau non-cu­loarea) vedeta a tuturor timpurilor.

Discutii despre mediu au aparut perio­dic in prim-plan, mai cu seama in ultimii ani, dar lucrurile s-au amplificat in ultimele luni, cand cercetatorii au atras atentia ca, in lipsa unor actiuni concrete, planeta ar putea fi afectata, mult mai repede si mai se­ver decat se credea, de incalzirea globala. Cer­cetarile arata ca nivelul marilor si oceanelor a crescut considerabil in ultimii 13 ani, in timp ce suprafata de gheata si de zapada care acopera cei doi poli ale Terrei s-a restrans alarmant, astfel incat, daca incal­zirea globala va continua, in 2100 va avea loc o noua glaciatiune. Cei mai efi­ci­enti (si mai fotogenici) mesageri pe care ii poate avea lupta impotriva incalzirii glo­ba­le sunt ursii polari. Dupa ce au devenit vedete in spoturi publicitare si carti, ursii albi au fost pentru prima data inclusi pe lista speciilor pe cale de disparitie publi­ca­ta recent de World Conservation Union. Iar predictia este destul de sumbra: ursii polari ar putea disparea in urmatorii 50 de ani. 

Daca pentru un om obisnuit aceste pre­viziuni provoaca cel putin ingrijorare, me­diul de afaceri a intuit aparitia unei nise „ecologice“ care ar putea insemna veni­turi de miliarde de euro pentru primii care trec linia de sosire pe acest teren. Cur­sa inar­ma­rii cu metode de producere a ener­giei alter-native a inceput la cei doi poli eco­nomici ai lumii, Europa si Statele Unite, extin­zan­du-se treptat la toate domeniile, de la auto si moda la resurse umane si IT.

Producatorii de autovehicule au fost printre primii care au incercat sa gaseasca solutii alternative la motoarele clasice, con­siderate surse de baza de poluare. Astfel au aparut motoarele hibrid, cu pro­pul­sie mixta, cu benzina, energie electrica, hidrogen sau biodiesel (ulei de rapita), avand ca scop reducerea poluarii si a con­su­mului de combustibili fosili. Cu toate ca la inceput oferta a acoperit doar segmentul celor care nu isi doreau neaparat sa calce acceleratia pana la podea si sa atinga 100 k/m in cinci secunde, mai nou au aparut si bolizi „ecologici“, precum BMW Hydrogen 7 sau Hydrogen Hummer H2, care pe langa faptul ca ar cruta mediul, se lauda si cu motoare mai puternice.

Febra „verde“ a cuprins si industria edi­toriala, iar editura Scholastic a anuntat ca va publica pe hartie reciclabila editia americana a celui de-al saptelea volum al seriei „Harry Potter“ al autoarei britanice J.K. Rowling. Cele 12 milioane de exem­pla­re ale ultimului volum din seria „Harry Pot­ter“, care va fi lansat la nivel mondial pe 21 iulie, vor fi tiparite pe hartie ce con­tine 30% fibre reciclabile. Editura sustine ca „deci­zia de a investi in hartie ecologica“ pentru tiparirea volumului de 784 de pagini mar­cheaza „o etapa semnificativa in cadrul luptei pentru protectia mediului“.

La randul sau, miliardarul englez Ri­chard Branson a anuntat anul trecut ca 100% din veniturile diviziilor feroviare si aero­­nautice ale Virgin Group vor fi alocate pentru cercetari in domeniul productiei de ener­­gie alternativa. Adica in jur de 3 mili­ar­de de dolari (2,24 de miliarde de euro) in ur­ma­­­torii zece ani. „Nu trebuie sa devenim ge­ne­ratia care este responsabila pentru dis­­tru­ge­rea ireversibila a mediului“, spu­nea Bran­son. Fondatorul Virgin Group a de­cla­rat ca va incerca sa dezvolte propriul com­bus­tibil Vir­gin – evident, unul „verde“, care va func­tio­na pentru masini, camioane si trenuri. „Nu are legatura numai cu faptul ca se in­cear­ca salvarea planetei si a miilor de spe­cii care o locuiesc, dar are sens si din punct de vedere economic, pentru ca este nece­sara rea­­li­zarea unei eco­­nomii de car­­bu­rant“.

Partea lu­­­cra­tiva a pro­­­­blemei a fost se­si­­zata si de antre­pre­­no­rii din Si­li­­con Val­ley. In pa­­ra­di­sul IT a in­­ce­put deja sa se vor­bea­s­ca des­pre era „wat­­t.com“, o pe­­ri­­oa­da care se a­nun­­­ta mai spec­­­ta­cu­loa­sa si mai pro­fi­­ta­bila chiar de­cat boo­m­ul „dot.com“. Multi dintre ve­­teranii teh­­no­logiei si-au gasit acum o noua mi­siu­ne pe tere­nul e­ne­r­giei al­ter­na­tive, fie ca e vorba de dez­­­voltarea e­­nergiei eo­lie­­­ne, a pa­no­u­r­ilor solare sau a ma­si­ni­lor pe baza de hi­dro­­gen. Mai mult, s-a in­ven­­tat chiar si un termen spe­cial pen­tru acest gen de afaceri, „cle­­an tech“ – efi­­ci­ente din punc­­tul de ve­dere al eco­no­mi­sirii ener­giei si de na­tura sa pro­tejeze si me­diul. Acest nou termen vine sa in­lo­cu­iasca clasicul „ve­rde“, des­pre care se spune ca sugereaza mai degraba interesul pentru mediu si atat.

Antreprenori din toate domeniile, in special fostii manageri de „dot.com“-uri, pun la cale solutii de a transforma piata ener­getica de 1.000 de miliarde de dolari (748 de miliarde de euro) din Statele Uni­te. De exemplu, Andrew Beebe, care in tim­pul boom-ului informatic al deceniului tre­cut con­ducea bigstep.com, un site de con­­si­lie­re pentru companiile de comert on­li­ne, este in prezent managerul Energy Inno­­va­tions, firma producatoare de pa­nou­ri solare low-cost. Beebe crede ca poten-tialul de schimbare pe care il poate aduce nu­cleul de capete luminate din Silicon Valley pe piata energiei este enorm. Pentru ca aproa­pe orice poate fi pus la indoiala si supus schimbarii. De pilda, materiile prime din care se fabricau odinioara calculatoare au primit o noua intrebuintare: siliconul fo­lo­sit pentru realizarea cipurilor de com­pu­ter transforma acum lumina solara in electricitate produsa prin panouri solare.

Si fiica mogulului media Ted Turner, Lau­ra Turner Seydel, vrea sa se implice in sal­varea profitabila a planetei: a construit la Atlanta cea mai mare casa „eco-fri­en­dly“ din Statele Unite. 27 de panouri solare pe aco­pe­ris, pompe de caldura geotermale si cisterne care colecteaza apa de ploaie – cam asa arata prima casa de peste 460 de metri patrati a Laurei, care urmeaza sa fie certificata drept cons­tructie „verde“. Laura im­preu­na cu sotul sau, care este avocat de mediu, au chel­tuit 1,5 milioane de dolari (1,12 milioane de euro) pentru a construi re­se­dinta EcoMa­nor, suma din care 10% au fost chel­tuiti pen­tru ame­na­jari ecologice, estimeaza arhi­tec­tul care s-a ocupat de proiectare. In buca­tarie exista un panou de control de unde este su­pra­vegheat costul cu energia in fie­care secunda, iar tapetul de pe pereti este realizat din ziare reciclate. Oare a folosit aici si vreunul dintre pro-du­sele media din porto­foliul tatalui ei?