Principiul binar al deciziei

Am citit ca Winston Churchill era un maniac al exercitiului sistematic, lucrand zilnic pentru a-si imbunatati capabilitatile oratorice. „Daca nu exersez o zi, imi dau seama. Daca nu exersez doua zile, sotia mea isi da seama. Daca nu exersez trei zile, lumea intreaga isi da seama“, spunea el.

In topul personal de figuri umane ce merita un respect deosebit, Winston Churchill ocupa un loc fruntas nu numai prin ceea ce a fost si a reprezentat in redefinirea lumii secolului al XX-lea, ci si prin natura deciziilor pe care le-a luat. A fost premier al unei natii care ramasese ultimul bastion al lumii libere si a avut de facut alegeri care ar tulbura, cred, mintile unui om normal – in august 1940 a lasat ca locuitorii din Coventry sa fie bombardati, desi serviciile secrete, care sparsesera codurile secrete germane, stiau din vreme despre atac. Intre cateva mii de vieti si secretul codului masinii Enigma e o dilema la care nu vreau sa ma gandesc; ma gandesc numai la ce a fost in sufletul omului care a facut alegerea si cum s-a privit el in oglinda.

Spre deosebire de liderii politici ai vremurilor framantate ale omenirii, cei actuali pasesc intr-un fel pe roze. Avem, e adevarat, oameni politici care au luat decizii grele, dar, poate pentru ca lumea s-a schimbat, devenind mai cinica, mai detasata, ele par a fi eliberate de orice balast emotional. Democratizarea fortata a unor tari, interventiile armate lipsite de un dusman definit, astampararea orgoliilor prin folosirea combatului economic, chiar daca asta inseamna condamnarea la frig si intuneric, sunt grijile mai-marilor acestei lumi care, de cele mai multe ori, par eliberati si de stresul artei oratorice. Asa ca nu se sfiesc sa atenteze la integritatea farfuriei cu fasole cu dezinvoltura.

Ai nostri sunt si mai fericiti. Sa comitem un exercitiu rautacios: analizarea unei saptamani din agenda stabilor Romaniei, comparata cu cea a oficialilor europeni. Exercitiu rautacios pentru ca ruperea din context poate induce rezultate aiuritoare, dar n-are importanta, este o decizie pe care am luat-o. Constatam ca europenii au avut probleme in special cu energia – reies dintr-un summit  pe aceasta tema, in Finlanda, si dintr-o discutie care i-a pus fata in fata pe presedintele rus Vladimir Putin cu liderii celor 25 de state europene. Europenii si-au propus un ansamblu de 75 de masuri ambitioase, incluse intr-un The Energy Efficiency Action Plan: standarde noi pentru masinile electrice, eficientizarea constructiilor, consumuri reduse de carburanti auto, cuantificate in economii anuale de 100 de miliarde de euro si reducerea emisiilor poluante cu opt procente. Despre importanta intalnirii cu „omul cu gazele“, cum ii spune un analist economic lui Vladimir Putin, nici nu mai trebuie discutat, iar deciziile ce stau in fata celor 25 de lideri sunt destul de grele: cum reactionezi si cum discuti cu persoana care a nationalizat cea mai importanta companie petroliera, care devine din ce in ce mai autoritar si care se dovedeste necrutator cu criticii sai, dar care iti acopera nevoile de caldura si lumina?

La Bucuresti, nevoile energetice sunt ignorate, mai importante fiind nevoile energi-ce de discutii despre nimic: asa ca razboiul factiunilor liberale, actiunile grupurilor de interese, jocul numirii unui comisar european si nesfarsita comedie a proiectelor de legi din domeniul sigurantei nationale sunt subiectele principale. Mostre de oratorie necultivata ofera atat premierul Tariceanu, care descopera ca agricultura romaneasca este o fata frumoasa dar care a ramas batrana, cat si presedintele Basescu, care atentioneaza ca „riscurile asimetrice sunt o amenintare la adresa teritoriului si populatiei Romaniei, asadar legislatia trebuie sa reflecte respectarea drepturilor omului si  trebuie sa permita serviciilor de informatii sa-si atinga obiectivul principal, protejarea cetateanului“. Mai mult, „inteligenta parlamentara“ si in mod deosebit a comisiilor de supraveghere a serviciilor de informatii trebuie sa gaseasca „un optim“ intre respectarea drepturilor omului si oferirea catre serviciile de informatii a posibilitatii de a-si atinge obiectivul principal, de a actiona pentru diminuarea riscurilor asimetrice.

Viziunea asimetrica pe care deja am capatat-o ma face sa pun in balanta deciziile grele care a trebuit sa fie luate la un moment dat sau altul de unii oameni de stat cu grijile oamenilor nostri politici. Pentru ca textul sa fie rotund, finalul i-l cedez lui Ioan Petrus, care, la 79 de ani, vrea sa inregistreze la OSIM sloganul „sa traiti bine“. „Acest dicton m-a ajutat sa inteleg principiul binar, prevazut in Constitutie, la articolul 1, alineatul 4. Statul roman este organizat pe principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat (…) Aceasta inventie are module de aplicare in special in agricultura, industrie, medicina, justitie etc. Pentru ca sa traim bine trebuie sa aplicam Constitutia, sa respectam principiul binar. Pe acest principiu am reusit sa trec aceasta idee extraordinara in limbaj de calculator, inlocuind cuvinte de lege cu linii si semne“, spune el. Poti sa nu-i dai dreptate?