Exista şi o categorie mai restrânsa (8%) care spune ca nu s-a
tratat niciodata cu antibiotic, categorie care creste semnificativ
in cazul celor din mediul rural (10%), precum si in cazul
barbatilor (10%), comparativ cu femeile (6%). “Aceste rezultate pot
confirma accesul mai dificil al persoanelor din mediul rural la
serviciile medicale, inclusiv la medicatie si preocuparea mult mai
evidenta a femeilor in ceea ce priveste sanatatea lor si a
familiilor lor”, spune Irina Craciunescu, senior research
consultant la GfK HealthCare România.
22% dintre respondenti spun ca iau de doua-trei ori pe an un
tratament cu antibiotic, iar 12% iau de patru-cinci ori pe an sau
mai des un astfel de tratament. Restul românilor, putin peste
jumatate, folosesc antibiotic o data pe an sau mai rar. Sunt mai
multi pensionari sau persoane care locuiesc in zona Banat-
Crisana-Maramures care iau antibiotice cu aceasta frecventa
comparativ cu intregul esantion.
Cei mai multi dintre românii chestionati folosesc tratamente cu
antibiotice pentru raceala (21%), infectie asociata cu durerile de
dinti (18%), infectie cu durere in gât (7%), gripa (7%) sau
infectii, in general (5%). O treime dintre cei care au luat
antibiotic in ultimele doua-trei saptamâni au folosit acest
tratament pentru raceala.
Medicul de familie este cel care a recomandat folosirea unui
antibiotic pentru mai mult de jumatate dintre respondenti, in vreme
ce medicul specialist a recomandat un astfel de tratament doar
pentru 19% dintre românii participanti la cercetare. Mai mult, in
9% din cazuri recomandarea a venit din partea farmacistului, iar 8%
dintre respondenti au luat singuri decizia de a folosi un astfel de
tratament. O treime dintre cei care au decis singuri sa ia un
tratament antibiotic, l-au luat pentru tratarea unei raceli, iar o
alta treime a luat un astfel de tratament pentru a trata o durere/
infectie la dinti.
Exista diferente intre respondentii care locuiesc in diferite
regiuni ale tarii sau intre respondentii cu nivele diferite de
educatie in ceea ce priveste persoana care le-a recomandat
utilizarea unui antibiotic. Astfel, in Muntenia, medicul de familie
este o sursa de recomandare mai putin prezenta, iar medicul
specialist este o sursa de recomandare mult mai prezenta spre
deosebire de alte zone. Mai mult, in Muntenia (11%) si Dobrogea
(20%) exista un numar mai mare de consumatori care iau in
considerare doar propriile convingeri cand decid sa ia un tratament
antibiotic. In Bucuresti, 63% dintre respondenti spun ca
tratamentul cu antibiotic le-a fost recomandat de catre medicul de
familie si doar 9% de catre medicul specialist.
Referitor la nivelul de educatie al respondentilor, numarul
persoanelor fara educatie sau doar cu scoala primara care au luat
un antibiotic la recomandarea unui membru al familiei, cunostinte
sau prieten creste, iar numarul acestor persoane care au apelat la
recomandarea medicului specialist scade, comparativ cu numarul
persoanelor cu o educatie mai ridicata care au luat un astfel de
tratament.
“Procentul celor care isi administreaza singuri un antibiotic
este in continuare destul de ridicat, aspect ingrijorator mai ales
prin faptul ca acestia ofera acest tip de tratament din proprie
initiativa si propriilor copii, ceea ce face ca numarul persoanelor
auto-medicate sa cresca si mai mult, situatie departe de
normalitate care poate avea impact nu doar asupra propriei stari de
sanatate sau a familiilor lor, dar si asupra sanatatii celor din
jurul lor”, spune Irina Craciunescu.
Leave a Reply