Ne doream sa vina Messi, am fi vrut si Maradona, dar fuse demis
intre timp. Natiunea fremata, eram plini de emotie, aveau sa se
pogoare la noi extraterestrii insisi. I-am fi intampinat cu paine
si sare in valoare de 200.000 de euro la Marriot, ca asa e datina
la noi. Trece un strain pe drum, il bagi in casa si-l omenesti. E
adevarat, in casa n-ai mai dat cu matura, miroase usor a imbacsit,
prin curte ai gropi, gunoaie, cainii vagabonzi s-au inmultit si-ti
desfigureaza copiii, dar ai si tu mandrete de stadion. Nu era el
gata suta la suta, dar putea si Messi sa-si faca un dus ca lumea la
finalul unui meci la care sigur nu s-ar fi omorat cu firea. N-a
fost sa fie. Asta e, ce sa faci acum? N-ai cu cine, oameni fara
cuvant argentinienii astia. Lasa ca le luam banii, ii dam in
judecata si atunci vor plange ei cu adevarat. Si cu cine jucam noi?
Pai simplu, procedam cu o natie mica ca aia din Luxemburg, cum au
procedat argentinienii cu noi. Ce inseamna Luxemburg pe langa noi
in fotbalul mondial? Nimic. Asa ca incercam sa-i despagubim pentru
a-si anula partida lor cu Portugalia si sa-l vedem la Bucuresti pe
Cristiano Ronaldo.
Leave a Reply