Cei de la Facebook au mimat indiferenta in privinta lansarii
(limitate) a serviciului de socializare online de la Google, insa
avem toate motivele sa nu-i credem. Istoria conflictului mocnit
dintre cei doi giganti este mai lunga si presarata cu unele jocuri
destul de murdare. In luna mai a acestui an s-a aflat ca Facebook a
angajat o binecunoscuta firma de PR (Burson-Marsteller), care sa
orchestreze o campanie de intoxicare a presei cu subiecte vizand
violari ale confidentialitatii de care s-ar face vinovat Google
prin serviciul Social Circle. Scandalul a afectat in cele din urma
si angajatul, si angajatorul, iar reprezentantii firmei de PR au
afirmat in cele din urma ca regreta ca au acceptat jobul.
Toata lumea este de acord ca Facebook a atacat Google pentru a
distrage atentia de la criticile privind intimitatea membrilor
propriei retele de socializare. Insa al doilea motiv se refera la
controlul asupra identitatii in retea, unde Facebook a castigat
mult teren in ultima vreme. Foarte multe situri permit inscrierea
prin contul de Facebook, insa Google intentioneaza sa schimbe
aceasta tendinta, pe masura ce Google Plus va castiga popularitate.
Cele doua companii au strategii diametral opuse in acest domeniu.
Google mizeaza pe deschidere prin publicarea unei interfete de
programare numite Contact API, care sa faciliteze
interoperabilitatea profilurilor si a “grafurilor sociale”.
Facebook a profitat de aceasta tehnologie pentru a permite
membrilor sa aiba acces la contactele din Gmail (si altele), dar nu
si importul din propria retea, ceea ce i-a infu-riat inca o data pe
sefii de la Google. Asa se face ca, in toamna anului trecut, Google
a conditionat importul contactelor Gmail de reciprocitate, blocand
astfel accesul dinspre Facebook.
Pe de alta parte, este cert ca Facebook are cateva motive de
ingrijorare in privinta competitiei cu Google Plus, desi in acest
domeniu guverneaza mai degraba legea numerelor mari decat
suprematia tehnologica. Google a prezentat o functie numita
Hangouts, un serviciu de videoconferinta de care nicio alta retea
de socializare nu dispune. In plus, Google Talk permite la randul
sau videochat unu la unu. Asadar, doua servicii video la Google si
niciunul la Facebook. Pentru a contrabalansa, Facebook a facut o
miscare indrazneata: a integrat Skype in retea si, mai mult,
utilizatorii nu au nevoie de un cont Skype pentru a utiliza
serviciul, fie chat, fie voce, fie video, dar nu si videoconferinta
(care este un serviciu platit la Skype si nu este integrat in
Facebook). Este posibil ca Facebook sa fi inceput mai de mult
integrarea (existau deja plugin-uri pentru browsere la momentul
lansarii), dar este limpede ca lansarea Google Plus a grabit
lucrurile. Totodata, Facebook a introdus si facilitatea de chat in
grup, care poate fi un raspuns la o alta functie din Google Plus
numita Huddles (care insa pare orientata mai degraba spre
telefoane).
In privinta tehnologiilor de comunicatie video, variantele celor
doi competitori sunt radical diferite. Deoarece aceste servicii
sunt mari consumatoare de resurse, problema majora este de a
utiliza cat mai eficient largimea de banda, pastrand totodata
calitatea imaginii. Skype merge pe o tehnologie peer-to-peer,
folosindu-se de clienti intermediari pentru a conecta doi
utilizatori. Google insa foloseste o varianta client-server,
bazandu-se pe imensa infrastructura de care dispune. Pentru a
sustine videoconferintele cu pana la 10 participanti furnizate de
Hangouts, Google a construit o platforma (cloud video conferencing
platform) bazata pe standarde deschise. Google lucreaza si la o
modalitate de a integra comunicatiile in timp real direct in
browser, astfel incat sa nu mai fie nevoie de instalare, motiv
pentru care a publicat in regim open source WebRTC care deja este
disponibil in Firefox si Opera, iar Chrome va urma curand. Google
lupta cu Apple in domeniul codecurilor, iar intentia sa explicita
este sa aduca cat mai curand serviciile video in dispozitivele
mobile, acolo unde Google Plus va avea un avantaj semnificativ.
Este greu de anticipat care va fi deznodamantul acestei
confruntari. Banuiala mea este ca foarte multa lume macar va
incerca Google Plus si aproape toti cei care-l vor incerca vor fi
utilizatori Facebook, asa ca vor avea termen de comparatie. E
foarte posibil ca multi sa foloseasca apoi ambele retele in
paralel, pentru ca fiecare are puncte forte si puncte slabe.
Controlul mai fin al partajarii, videoconferintele si integrarea cu
telefoanele mobile sunt atuurile Google. Numarul si obisnuinta sunt
de partea Facebook.
Leave a Reply