“Cred ca e prima data cand o constitutie este elaborata in acest
fel. Oamenii vad cum constitutia se alcatuieste sub ochii lor”, a
declarat Thorvaldur Gylfason, membru al consiliului si profesor de
economie la Universitatea Islandei, citat de The Guardian.
Din aprilie incoace, consiliul, format din 25 de membri desemnati
de parlament, posteaza in fiecare saptamana pe site-ul sau proiecte de
prevederi, ele sunt discutate si comentate de utilizatori, iar cand
membrii ajung la un acord, textele sunt trimise la parlament pentru
discutie si aprobare. Dupa ce toata discutia se va incheia, textul
noii constitutii va fi supus la referendum.
Consiliul isi transmite in direct pe site si pe contul de
Facebook
sedintele, astfel incat cetatenii sa poata comenta in timp real si
sa fie incurajati sa formuleze propuneri, are cont de Twitter, o
pagina de Flickr cu pozele celor 25 de membri ai sai si un cont de
YouTube unde acestia discuta despre procesul constitutional,
estimat sa dureze pana la sfarsitul lui iulie. Sedintele
consiliului sunt deschise publicului si oricine poate participa,
singura limitare tinand de spatiul salii.
Noua constitutie va intari supravegherea publica asupra
parlamentului si prevederi privind separarea puterilor in stat,
menite sa impiedice repetarea crizei financiare. Noua constitutie
va contine si prevederi care sa consolideze suveranitatea statului
in raport cu organizatiile internationale, precum si protectia
mediului, prin controlul proprietatii asupra resurselor naturale si
al folosirii lor.
Actuala constitutie dateaza de la castigarea independentei fata de
Danemarca, in 1944, copiind-o insa pe cea a Danemarcei, fara multe
modificari, doar tinand cont de faptul ca Islanda este
republica.
Althingi, parlamentul unicameral islandez, are 63 de membri, la o
populatie de 320.000 de locuitori si dateaza din anul 930, fiind la
ora actuala cea mai veche institutie parlamentara care si-a
mentinut functionarea, cu o intrerupere de numai 45 de ani la
inceputul secolului al XIX-lea. Accesul partidelor in parlament se
face pe baza proportionala, cu un prag electoral de 5%.
Participarea la vot a islandezilor este de obicei deosebit de
ridicata, cu rate in jur de 85%. In prezent, parlamentul este
condus de o femeie, iar partidul cu cele mai multe locuri (Alianta
Social-Democratica) este condus tot de o femeie, Johanna
Sigurdadottir, care este si prim-ministrul tarii.
Leave a Reply