La mijlocul plutonului

Forumul Economic Mondial (WEF) a dat publicitatii zilele trecute
un amplu raport (peste 400 de pagini) numit “The Global Information
Technology Report 2010-2011”. Desi raportul cuprinde multe studii
si articole semi-academice (aproape toate interesante, desi
scortoase in exprimare), miezul il reprezinta “The Networked
Readiness Index” – un clasament care ilustreaza cat de pregatite
pentru lumea conectata de maine sunt cele 138 de economii luate in
calcul. In principiu e vorba de tari, dar termenul nu poate fi
utilizat, pentru ca apar si unele zone cu regim special (de pilda
Hong Kong) sau in litigiu (Taiwan).

In general, topul nu a suferit schimbari majore fata de ultimele
editii, partea superioara fiind dominata de doua grupuri care isi
impart locurile fruntase: tarile nordice (Suedia, Finlanda,
Danemarca, Norvegia si Islanda) si tigrii asiatici (Singapore,
Taiwan, Coreea si Hong Kong). Printre acestea s-au strecurat
Elvetia (locul 3), SUA (5), Canada (8), urmate de majoritatea
tarilor UE-15 (mai putin Italia, aflata mult in spate, pe locul 51)
precum si de Australia, Noua Zeelanda si Japonia. Mai exotica pare
prezenta in partea superioara a clasamentului a unor tari arabe
bogate: Emiratele Unite (24), Qatar (25), Bahrain (30), Arabia
Saudita (33).

Tot surprinzatoare poate parea pozitia 28 adjudecata de
Malaiezia si mai ales locul 35 pe care sta Tunisia, imediat in fata
Chinei si a Spaniei. Insa nu este nimic neobisnuit, deoarece
Tunisia a mai ocupat aceasta pozitie inca de doua ori in anii
trecuti.In fine, o mentiune speciala pentru excelenta plasare a
Estoniei pe locul 26, depasind multe tari cu pretentii. Romania s-a
pozitionat eroic cam la mijlocul plutonului, pe locul 65, sufland
in ceafa grecilor si a bastinasilor din Trinidad si Tobago. Dar
putem sa rasuflam usurati, pentru ca i-am lasat in urma pe bulgari
si chiar pe turci.

N-are rost sa ne indignam ca am fost depasiti de tari pe care
avem dificultati sa le gasim pe harta (Barbados, Mauritius, Vietnam
etc.) si nici nu impartasesc parerea celor care acuza autorii de
lipsa de profesionalism sau gasesc scuze intr-o presupusa lipsa de
actualitate a datelor luate in calcul. In schimb, merita sa studiem
putin mai in detaliu pagina cu indicatorii Romaniei, pentru a afla
de unde ni se trage si ce putem face pentru a imbunatati
situatia.

Pentru aceasta e nevoie sa detaliez putin metodologia
raportului, care se bazeaza pe 71 de variabile grupate in trei mari
categorii, fiecare cu trei grupe de indicatori: mediu (piata,
politica si legislatie, infrastructura), pregatire (la nivel
individual, de business si guvernamental) si utilizare (aceleasi
trei niveluri). La punctajul general contribuie in mod egal toate
grupele, insa in cadrul unei grupe pot exista mai multi sau mai
putini indicatori. Pentru indicatorii cantitativi (aproape
jumatate) s-au utilizat date colectate de institutii internationale
(ITU, Banca Mondiala, Natiunile Unite), iar pentru cei calitativi
s-au folosit rezultatele sondajului realizat anual de WEF pe un
esantion de 15.000 de decidenti in domeniul afacerilor.

Nu ma voi referi la punctaje, ci la pozitia relativa in
clasament pe care ne plaseaza categoria, grupa sau variabila.Stam
cam la fel de prost la toate categoriile, ceva mai bine la mediu
(59) si mai rau la pregatire (76). Cea mai buna grupa este
infrastructura – locul 45, cu doua pozitii foarte bune la broadband
(17) si invatamantul tertiar (22, dar e cantitativ). Binisor stam
si la utilizare individuala (52), cu pozitii bune la telefonia
mobila (38) si abonamente broadband (41).

Interesanta este grupa cea mai proasta: pregatire la nivel
guvernamental (119), care pe indicatori arata astfel: prioritate
pentru sectorul IT&C (121), achizitia de tehnologii avansate
(104) si importanta IT&C in viziunea guvernului (115). Spre
comparatie, aceleasi punctaje in Tunisia sunt 4, 14 si respectiv 7
(mai bine decat Suedia). Prost stam si la capitolul piata (cu un
“maxim” absolut la taxare: 130), la eficienta corpurilor
legiuitoare (104), la eficienta sistemului legal (114), la
cheltuielile campaniilor pentru cercetare-dezvoltare si colaborarea
cu universitatile (ambele 102), iar la utilizarea IT&C la nivel
guvernamental suntem pe locul 121 (pentru comparatie, Estonia e pe
8, iar Tunisia pe 16).

Poate nu e relevant… Exista insa un index global al
competitivitatii, care are o lunga traditie si ia in calcul toate
aspectele relevante ale unei economii. Surpriza, acolo suntem pe
pozitia 67, iar Tunisia e pe 32. Se cam potriveste si nu e greu de
vazut cum se potenteaza reciproc cele doua masuratori.