“Vrem sa ne axam pe importurile de beri speciale, cum sunt cele
nefiltrate, pozitionate mult mai sus decat Bavaria”, spune Costin
Ghindea (foto), 41 de ani, fondatorul afacerii Bavarom, care crede
ca potentialul afacerii este un rulaj anual de 15-20 de milioane de
euro. Afacerea a inceput in urma cu opt ani, iar prima marca
importata de firma infiintata de Ghindea, sotia sa si un prieten, a
fost Bavaria. De-atunci, firma a crescut, deopotriva, numarul
marcilor pe care le aduce in Romania, dar si vanzarile, ajungand
anul trecut la o cifra de afaceri de circa 2 milioane de euro (8,5
milioane de lei), la acelasi nivel cu 2009.
Vanzarile de bere de import au suferit aprig pe parcursul
ultimilor doi ani si jumatate, scazand, estimeaza Ghindea, cu circa
o treime. Chiar si datele asociatiei Berarii Romaniei, ce reuneste
cinci mari producatori de pe piata locala, indica o scadere abrupta
a importurilor: de la 2,5% in 2008 au ajuns anul trecut la circa un
procent, in conditiile in care si volumele totale au scazut cu
peste 16%. In aceste conditii, Bavarom s-a mentinut pe o linie
constanta a cifrei de afaceri, dar cea mai cunoscuta marca din
portofoliu, Bavaria, nu mai este un motor de crestere, iar la
vanzari pun umarul marci din lumea intreaga, care mai de care mai
sofisticate. Paulaner, de pilda, a crescut anul trecut cu 70% fata
de 2009. Daca Bavaria are in retail un pret de raft in jur de 3,7
lei doza de 0,5 litri, pentru marci ca Paulaner sau Bernard
preturile ajung la 7-7,2 lei pentru 0,5 litri, iar in restaurante
ajung la 12 lei.
“Nu ne luptam cu producatorii internationali”, spune Ghindea,
care aduce drept principal argument nisa pe care isi asaza
produsele, adica zona super premium. Cu astfel de preturi, volumele
de vanzari nu ajung la rulajele tintite de multinationale, ce au
anual cifre de afaceri de ordinul sutelor de milioane de euro. De
anul acesta, de pilda, Bavarom va aduce in Romania o bere organica
(Oxford Gold din UK) si specialitati de pe meleaguri italiene
(“unde s-a dezvoltat foarte mult in ultimii ani berea
manufacturata”), americane si bavareze.
Drumul pana aici n-a fost deloc usor, povesteste Costin Ghindea.
Cu opt ani in urma a ales sa faca o afacere pe cont propriu. “Aveam
experienta pentru ca lucrasem patru ani pentru importatorul
Heineken, in perioada 1994-1999, si tiparul afacerii mi s-a
impregnat in memorie”, povesteste Ghindea. Cu un capital initial
investit de 100.000 de euro, bani pe care i-a pus, in cea mai mare
parte, partenerul afacerii, a pornit la drum. Cat a investit cu
totul in afacere nici el nu poate spune, pentru ca in fiecare an
tot profitul a fost reinvestit, fie pentru listarea produselor in
retelele comerciale, fie pentru noi instalatii de bere draft. “Noi
luam doar salarii; pentru a-ti asigura un venit viitor trebuie sa
securizezi piata”, explica Ghindea strategia pe care a mizat pana
acum.
La inceput lucrau doar el si sotia sa, pentru ca nu-si permiteau
sa aiba angajati, si spune acum ca “in viata trebuie sa faci ceea
ce te pricepi mai bine, nu ma vad apucandu-ma de betoane”, chiar
daca in domeniul pe care l-a ales nu e o viata usoara. Vanzarile
sunt fluctuante “si nu poti sa ai o baza pentru ceea ce se intampla
maine”. Ideea de a porni afacerea i-a venit dupa ce si-a dat seama
ca ar putea face pentru el insusi ceea ce facuse in alte firme
importatoare, dar la acea vreme berea de import era privita ca un
produs extrem de exclusivist.
Leave a Reply