BusinessMagazin

Tag: bere

  • Cum au reuşit doi tineri din Capitală să facă dintr-o idee care le-a venit la un pahar de bere o afacere de aproape 100.000 de euro

    Raluca şi Paul Baran-Candrea au vândut prima bere artizanală Anagram în mai 2018. Evident, ideea a venit la o bere împărtăşită cu prietenii. Au investit mii de ore, spun ei, dar şi mii de euro pentru a ajunge să aibă acum în mână sticlele cu berea proprie, pe care au pus brandul Anagram, sinteza poveştilor lor individuale, dar şi împreună.

    „Mai întâi, a trebuit să învăţăm să facem bere. Paul a făcut cursuri de specialitate şi a început să experimenteze reţete acasă, în bucătărie. Pentru că ne-a plăcut rezultatul încercărilor sale, înpreună cu prietenii i-am cumpărat de ziua lui un Grainfather, o mini-berărie de 30 de litri”, povesteşte Raluca Baran-Candrea.
    Aşa a început Paul să producă bere constant, câte o şarjă la fiecare două săptămâni. A creat reţete proprii, pe care le-a ajustat până când a ajuns la gustul, culoarea, textura şi concentraţia de alcool dorite. Apoi totul s-a transformat în afacere.
    „A trebuit să trecem peste fricile şi ezitările care apar totdeauna vizavi de ceva necunoscut. Şi pe măsură ce am învăţat tot mai multe despre domeniu, am prins curaj să mergem mai departe”, mai spune Raluca.
    Iniţial au vrut să deschidă o berărie în centrul Capitalei, în zona Pieţei Lahovary, dar au aflat că acolo nu ar fi obţinut avizele necesare pentru producţie. Aşa că s-au reorientat către un spaţiu de pe o platformă industrială din zona Crângaşi din Bucureşti. Între timp, până când spaţiul va fi gata, producţia are loc cu echipamentele unei alte berării artizanale, Three Happy Brewers. „Suntem ceea ce berarii numesc «gypsy brewers»”, spune Raluca Baran-Candrea.
    Până acum, cei doi antreprenori au pus pe piaţă patru beri: o West Coast IPA – pe care au numit-o Best Coast IPA, pentru că Paul este născut şi crescut în California, o bere cu arome tropicale care să facă gândurile să zboare la vacanţe; o Farmhouse Ale – bere în stil belgian, numită Saison de Citron, pentru că are o uşoară aromă de citrice, provenită din Lemondrop; Masai Stout – o bere neagră cu aromă de cafea; şi Zen Den – o New England IPA, „lejeră ca o legănare în hamac”.
    „Am investit peste 200.000 de euro, la pachet cu mult efort şi pasiune. În 2018 am lansat prima bere, Anagram Best Coast IPA, la sfârşitul lunii mai. Anul trecut am avut o cifră de afaceri de 40.000 de euro, iar la finalul lunii august 2019 cifra de afaceri aproape s-a dublat.”
    Planul este ca, până la sfârşitul anului 2019, Raluca şi Paul Baran-Candrea să poată produce bere în propria lor berărie. Spaţiul este deja amenajat şi utilat, iar acum se află în plin proces de avizare. Anul viitor, antreprenorii care au fondat Anagram speră să iasă pe piaţă cu beri noi şi să ducă băuturile lor în tot mai multe baruri, restaurante şi magazine din întreaga ţară.
    Printre localurile care au astăzi Anagram în portofoliu se regăsesc The Artist, Simbio, Mercato Comunale, baruri specializate în bere craft precum Fabrica de Bere Bună sau The Beers, magazine ca Pain Plaisir şi Nasul Roşu, cafenelele Fellow One şi Artichoke, dar şi alte localuri similare.
    Preţurile variază în funcţie de complexitatea reţetelor şi de ingredientele folosite. Într-un magazin de specialitate, o bere Anagram poate costa între 12 şi
    14 lei, în vreme ce la restaurant preţul este cuprins între 15 şi
    25 de lei.
    „Anagram e despre noi – într-o anagramă rearanjezi literele până obţii un cuvânt nou. Tot aşa şi noi suntem un amestec de medii, culturi, experienţe, idei. Paul s-a născut şi a crescut în California, la ocean. Eu la munte, în România. De când ne-am cunoscut, am vorbit şi în română, şi engleză, am făcut jocuri de cuvinte, iar acum încercăm să traducem această joacă în berile pe care le facem: amestecăm elemente pentru a obţine ceva cu sens”, spune Raluca Baran-Candrea.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.     
    Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Kidibot – platformă educaţională
    Fondatori: Alina şi Noro Ferşeta
    Investiţie iniţială: 200.000 de euro
    Prezenţă: naţională

    Meat Up – restaurant de burgeri (Cluj-Napoca)
    Fondatori: Paul Petri şi Viorica Nechiti
    Investiţie iniţială: 100.000 de euro
    Cifra de afaceri estimată pentru 2019: 700.000 de lei (152.000 de euro)
    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Trendy Sound – servicii de sonorizare (Bucureşti)
    Fondatori: Alexandru Rău şi Laura Pascu
    Cifră de afaceri în 2018: 1,5 mil. lei (319.000 euro)
    Prezenţă: naţională şi în străinătate

    Garden Boutique – birou de amenajări peisagistice (Bucureşti)
    Fondator: Luiza Julea
    Investiţie iniţială: 25.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2019: 300.000 de euro
    Prezenţă: naţională şi în străinătate

    The Box-Barbell Club – centru sportiv (Cluj-Napoca)
    Fondatori: Dan Mocan, Dani Faur şi Bogdan Petrican
    Investiţie iniţială: 100.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2019: 80.000 de euro
    Prezenţă: Cluj-Napoca

  • Povestea primului român numit la conducerea liderului pieţei de bere din Romania. După 20 de ani de carieră prin toata lumea, el a ales sa se întoarcă acasă

    Opt ţări în 20 de ani. Nu este un „bucket list” de călătorii al unui pasionat de travel, ci lista locurilor în care a lucrat şi a trăit Dragoş Constantinescu de la plecarea din România, în 1998. A studiat în Olanda şi SUA, apoi a început să lucreze în ţara lalelelor ca finance management trainee pentru British American Tobacco, unul dintre giganţii din industria ţigărilor. Iar aventura în cadrul producătorului de ţigarete a continuat pentru mai bine de 16 ani, perioadă în care a fost responsabil de mai multe ţări şi a trebuit să-şi schimbe domiciliul de mai multe ori. A revenit în fiecare an în România, locul despre care spune că l-a considerat mereu „acasă”, deşi reuşea să ajungă aici doar de 4-6 ori pe an, în vizită. Acum s-a întors cel puţin pentru câţiva ani şi vrea să pună umărul la dezvoltarea ţării, după cum povesteşte.

    „Ideea de a mă întoarce în ţară a fost mereu prezentă în mintea mea. Iniţial, după ce am terminat facultatea am spus că vreau să mă întorc în România, însă nu mi-am dorit să mă întorc imediat pentru că am considerat că e de bun augur pentru dezvoltarea mea personală şi profesională dacă îmi petrec mai mult timp în ţările din vestul Europei. Însă, atunci când a apărut oportunitatea de a prelua conducerea Ursus Breweries, am considerat că este momentul oportun să mă întorc acasă”, povesteşte managerul, care conduce Ursus Breweries, o companie cu peste 1.400 de angajaţi în România şi afaceri de 1,84 miliarde de lei (397 milioane de euro) în 2018.

    De asemenea, el este responsabil si de businessul Asahi, proprietarul japonez al Ursus Breweries, în Ungaria.
    El spune şi că unul dintre motivele care l-au determinat să se alăture echipei producătorului de bere a fost că, deşi este deţinut de un grup străin, are în portofoliu cele mai vândute trei mărci de bere din România în segmentele premium (Ursus), mainstream (Timişoreana) şi economic (Ciucaş), mărci româneşti cu tradiţie. Deşi România mai are de lucrat la capitole aşa cum sunt infrastructura şi reciclarea sau că mentalitatea românilor este diferită faţă de a vesticilor sau a polonezilor, Dragoş Constantinescu spune că preferă să vadă partea plină a paharului şi oportunităţile care reies din aceste puncte care trag deocamdată în jos România. Astfel, îşi propune să pună umărul, chiar dacă în mică măsură, la dezvoltarea ţării în acest sens, compania făcând investiţii inclusiv în zona de reciclare.

    „Ne uităm din ce în ce mai mult în zona de dezvoltare sustenabilă, avem proiecte prin care încercăm să minimalizăm emisiile de CO2, la abilitatea de a reduce consumul de apă pe care o folosim, vrem să folosim mai multă energie verde, încercăm să ne trasformăm într-o companie complet sustenabilă. Ştim că e un drum lung, dar sunt convins că vom reuşi. De exemplu, la Neversea şi Untold nu mai folosim pahare din plastic, ci din carton.” Ursus Breweries va finaliza în perioada următoare investiţii de 22 de milioane de euro în fabricile din Timişoara şi Braşov, investiţii care nu doar cresc capacitatea de producţie, dar măresc şi eficienţa celor două fabrici de bere. Ursus Breweries mai are o unitate de producţie la Buzău. Ursus Breweries are în portofoliu brandurile Ursus, Timişoreana, Ciucaş, Grolsch, Peroni Nastro Azzurro, Redd’s, Stejar, Azuga, Asahi Super Dry, Pilsner Urquell, St Stefanus şi B-Life Botanicals.

    „În următorii cinci ani, vrem să rămânem în continuare liderul pieţei de bere din România, dar am vrea să rămânem un lider al firmelor din industria bunurilor de larg consum, inclusiv din punctul de vedere al sustenabilităţii şi al contribuţiei la societate. Şi aş vrea ca cei care termină studiile şi îşi doresc să înceapă o carieră să aibă în top 3 alegeri şi Ursus. Am foarte mare încredere în viitorul Ursus Breweries în România.” Cât despre piaţa berii, el spune că din punctul de vedere al consumului depinde foarte mult ce se întâmplă din punct de vedere demografic în România şi consideră că piaţa nu va avea scăderi sau creşteri spectaculoase. În 2018, consumul de bere a înregistrat o creştere de 3%, ajungând la un volum de 16,6 milioane de hectolitri (1,6 mld. litri), arată datele Asociaţiei Berarii României.

    Consumul de bere per capita s-a situat la 85 de litri. „Cred că piaţa va rămâne la fel, doar că opţiunile de cumpărare ale românilor se vor modifica şi vor alege tot mai mult produse premium şi care să corespundă unui stil de viaţă sănătos. De asemenea, un trend foarte bun este apariţia producătorilor de bere artizanală, pentru că împreună putem dezvolta cultura berii în România. În plus, putem creşte procentul de bere la draft.” Cât despre posibilitatea de a aduce alte tipuri de produse pe plan local, managerul spune că „niciodată să nu spui niciodată”, însă este adeptul modelului de business în care activitatea se concentrează pe categoria de produse pe care o companie ştie să o producă cel mai bine. De exemplu, grupul japonez Asahi are în portofoliu şi băuturi spirtoase, răcoritoare şi alimente, pe lângă bere. Recent, Ursus Breweries a lansat B-Life, o băutură răcoritoare pe bază de bere.

    „E posibil să continuăm să ne diversificăm portofoliul, dar nu cred că în curând vom începe să vindem produse care să nu fie bazate pe bere sau pe produse fermentate. Acolo este puterea businessului Ursus Breweries astăzi. Dar niciodată nu spun niciodată, pentru că nu am crezut că voi locui şase ani în Polonia şi că o să-mi placă acolo.”
    Astfel, când vine vorba despre planurile în ceea ce priveşte cariera, Dragoş Constantinescu spune că deocamdată nu se gândeşte la viitorul foarte îndepărtat.
    „Eu m-am întors în România pentru că vreau să fiu aici din punct de vedere profesional şi personal. Eu cred că experienţa mea de 20 de ani în afara României poate să fie folositoare, chiar şi într-un procent mic, dezvoltării României. Şi atunci eu m-am întors acasă nu pentru şase luni sau pentru un an. Dacă peste patru-cinci ani de acum încolo voi avea oportunitatea de a evolua în cadrul grupului Asahi şi dacă voi accepta noi provocări, nu ştiu. Acum sunt concentrat să mă acomodez acasă şi mă concentrez pe prezent, nu la viitorul foarte îndepărtat”, mai spune managerul care a locuit în ţări precum Olanda, Belgia, Marea Britanie, Suedia sau Polonia. 

  • Cum sărbătoresc americanii Ziua Independenţie: Vânzările de cannabis pentru ziua de 4 iulie s-au ridicat la 400 milioane dolari

    Cannabisul legal şi-a ocupat locul în consumul americanilor, alături de beri, hot dogi şi artificiii, în contextul în care statisticile de vânzări arată că vânzările de cannabis au crescut cu 60% la 400 milioane dolari în săptămâna dinaintea sărbătorii de pe 4 iulie, Ziua Independenţei, potrivit datelor citate de Entrepreneur.

    Statisticile pe vânzări au fost agregate de compania Akerna, o companie de tehnologie care urmăreşte vânzările de cannabis la nivel global, au arătat vânzări peste medie în fiecare zi din săptămâna care a precedat sărbătoarea americană.

    O altă statistică interesantă arată demografia celor care achiziţionează, şi-anume 65% bărbaţi şi 35% femei.

    Din altă perspectivă, în rândul vânzărilor pentru Ziua Independenţei 2018, americanii au cheltuit un miliard de dolari pe bere, încă un miliard de dolari pentru artificii şi 568 milioane dolari pe vin.

     

     

     

     

     

     

  • Reţeta uitată a unei beri care a făcut România celebră in toată Europa, era mai scumpă ca vinul

    Una dintre mărcile de prestigiu cu care Galaţiul se putea mândri în perioada de La Belle Epoque – berea „Ploll” – va prinde din nou viaţă graţie echipei de la Martens, care a reuşit din datele din arhive să redescopere reţetele folosite în urmă cu mai bine de un secol. Să nu credeţi cumva că berea fabricată la Galaţi era aşa, o simplă „răcoritoare” bună de dat pe gât la botul calului. Berea „Ploll” era o veritabilă „bijuterie” a teraselor şi saloanelor frecventate de protipendada vremii. În limbajul epocii, „Ploll” era o băutură cu fason, „o bere Pilsen de salon”! În limbaj modern ar intra în categoria berilor speciale, făcută cu drojdie şi ingrediente de calitate superioară.

    „Din păcate, puţini mai ştiu astăzi că, mult timp, la Galaţi a fost cea mai mare fabrică de bere din Principatele Române. Mai mult de atât, era şi o fabrică modernă pentru standardele vremii, iar reţetele au fost concepute de berari cu experienţă dobândită în Boemia”, ne-a explicat Vasile Joantă, managerul Martens SA Galaţi.

    Bere cu aromă de epocă

    Prima fabrică de bere de la Galaţi a fost fondată, se pare, de Marcu Schein, în 1842, dar meşteşugul avea rădăcini mult mai vechi în urbea de la Dunăre. De exemplu, în hrisoavele Mănăstirii Mavramol se pomeneşte încă de la sfârşitul secolului XVIII de existenţa unei berării, lăcaşul gălăţean fiind unul care prin împuternicire domnească avea dreptul de a fierbe bere! În fine, revenind în… Belle Epoque, „Fabrica de bere şi malţ” a fost cumpărată, undeva după anul 1870, de Josef Ploll, venit se pare chiar din Boemia, şi care a văzut în cosmopolitul Galaţi de la acea vreme ocazia de a face afacerea vieţii sale. Clientelă de lux era din belşug, de la funcţionarii Comisiei Dunării şi numeroasele consulate şi case comerciale ce-şi aveau sediul la Galaţi, până la comercianţii cu ştaif umblaţi prin lume şi care ştiau să aprecieze produsele de calitate… Josef Ploll, ca nou proprietar al fabricii de bere, a modernizat instalaţiile manuale, introducând altele noi, care se mişcau cu ajutorul aburului. Ca nivel a calităţii şi cantităţii de bere produsă, fabrica de la Galaţi nu avea concurenţă decât în fabrica „Oppler”, de la Bucureşti, un alt brand ce a făcut carieră în epocă.

    Tradiţia berii la Galaţi a fost dusă mai departe şi de urmaşii lui Josef Ploll şi aşa se face că, în 1888, în gazeta „Vocea Covurluiului” apărea următorul „avis” semnat de Amelia Ploll: „Sub-semnata aduc la cunoştinţă onor public că de astăzi pun în cosumaţiune bere PILSEN de salon şi bere Granat de primă calitate lucrată după sistemul fabricei din Bohemia.” Aceste cuvinte se regăsesc, de altfel, şi pe eticheta berii „Ploll” produsă astăzi la Martens şi reprezintă, într-un fel, certificatul de (re)naştere al berii gălăţene cu aromă de epocă, scrie viata-libera.ro

  • Cum arată noile spaţii de relaxare pentru corporatişti, inspirate de „biergarten-urile” din Germania

    O atmosferă de sărbătoare în aer liber, cu fumul şi agitaţia specifice, am regăsit pe marginea Lacului Noua, aflat în apropierea oraşului Braşov, într-o sâmbătă la ora prânzului. Berea era nelipsită atât din reţeta relaxării românilor aflaţi la picnic, cât şi din elementele care alcătuiau peisajul. Situat la doar 5 kilometri distanţă de Braşov, Lacul Noua este una dintre zonele de relaxare preferate atât de braşoveni, cât şi de turiştii care vin din Capitală sau chiar şi de mai departe. Este şi locul preferat de producătorii berii Ciucaş, care face parte din portofoliul Ursus Breweries, pentru derularea unei campanii care are ca obiect investiţii în amenajarea locurilor „de iarbă verde” ale românilor.

    „Atunci când ţi se face dor de o ieşire în natură vrei să ai la dispoziţie locuri amenajate şi curate. Pornind de la aceste dorinţe ale românilor am căutat în patru judeţe din ţară zone de relaxare în natură pe care să le înfrumuseţăm, făcând din acest lucru una dintre misiunile noastre. Primele locuri reamenajate sunt cele din Braşov, oraşul de origine al mărcii Ciucaş”, a spus Andrei Mihăilă-Crăciun, senior brand manager al Ciucaş, prezentă la evenimentul de deschidere a locului de relaxare de la Lacul Noua. Peste 30 de mese, circa 80 de scaune şi umbrele se întindeau pe o suprafaţă de 1-2 hectare, cam ca în stilul „biergarten-urilor germane”.  Potrivit reprezentanţilor companiei, care nu au vrut să divulge valoarea investiţiei alocate amenajării acestor spaţii, fondurile destinate acestui obiectiv sunt asigurate de grupul japonez Asahi, acţionarul majoritar al Ursus Breweries.

    Pietrele lui Solomon, o altă zonă cu interes turistic ridicat, aflată în partea nord-vestică a masivului Postăvarul, între Muntele Tâmpa şi rezervaţia naturală Stejerişul Mare, a beneficiat şi aceasta de amenajările producătorului de bere. Programul de reamenajare iniţiat de Ciucaş va include în acest an cinci locuri de relaxare în patru judeţe din ţară. Primele investiţii au fost făcute în Braşov, urmând ca iniţiativa să continue în judeţele Prahova, unde vor amenaja un loc de relaxare pe Valea Doftanei, ori în Iaşi în zona de agrement C.A.Rosetti şi în Galaţi în mijlocul pădurii Gârboavele.

    „Ciucaş şi Timişoreana sunt lideri de piaţă în segmentul pe care-l reprezintă, Ursus este lider de piaţă, de asemenea. Una din trei beri care se consumă în România este din portofoliul nostru. Comparabil cu anul trecut, am crescut peste media pieţei, peste 2%, până la 5%”, a spus Robert Uzună, vicepreşedinte şi membru executiv al boardului Ursus Breweries.

    El spune că în ceea ce priveşte consumatorii companiei pe care o reprezintă, aceştia se îndreaptă, în general, spre zona premium, dar şi pe lifestyle şi sănătate. „Anul trecut am avut o creştere spectaculoasă a segmentului fără alcool. Motiv pentru care am şi lansat noua gamă de produse fără alcool.”

    Compania Ursus Breweries are aproximativ 1.400 de angajaţi şi un portofoliu format din mărcile  Ursus, Timişoreana, Ciucaş, Grolsch, Peroni Nastro Azzurro, Redd’s, Stejar, Azuga, Asahi Super Dry, Pilsner Urquell şi St Stefanus. Ursus Breweries a finalizat anul 2018 cu o cifră de afaceri de 1,8 miliarde de lei, în creştere cu 8% faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

  • Producătorul berii Heineken a intrat pe pierderi pentru prima dată după mai bine de un deceniu

    Heineken România, al doilea cel mai mare jucător de pe piaţa berii, a terminat anul 2018 cu o pierdere netă de 33,8 milioane de lei, faţă de un profit net de 130 de milioane de lei în anul anterior, arată datele de la Ministerul de Finanţe.
     
    Acesta este primul an în care producătorul raportează pierderi după mai bine de un deceniu, conform datelor disponibile. Pe de altă parte, după 2010 Heineken era unul dintre campionii câştigurilor din industria bunurilor de larg consum (FMCG), alături de British American Tobacco, cel mai mare jucător de pe piaţa ţigaretelor.
     
    Reprezentanţii Heineken România nu au răspuns până la închiderea ediţiei solicitării ZF cu privire la motivele care au determinat evoluţia principalilor indicatori financiari. Pe de altă parte, rulajele companiei au ajuns la 1,179 miliarde de lei (254 mil. euro), fiind în creştere cu aproape 2%. Evoluţia vânzărilor vine în condiţiile în care consumul de bere  a înregistrat o creştere de 3%, ajungând la un volum de 16,6 milioane de hectolitri
     

  • Drojdii şi ciuperci audio

    Rezultatul experimentului, scrie Dezeen, îl reprezintă nişte căşti, sub brandul Korvaa, al căror cadru rigid care vine peste cap a fost construit dintr-un plastic obţinut din acidul lactic al drojdiei de bere, iar elementele moi care vin peste urechi, dintr-o spumă produsă de ciuperca Trichoderma reesei, acoperită de miceliu (reţea de filamente subţiri şi ramificate) de la o altă ciupercă, Phanerochaete chrysosporium.

  • Primarul filmat când batjocoreşte cu bere cadavrul unui urs: Eu când tai porcul torn ţuică/ Ministrul Mediului cere anchetă/ ATENŢIE Imagini cu puternic impact emoţional

    Pavel Petrişor Rădulescu, primarul comunei Colţi, din judeţul Buzău, a declarat că a turnat bere pe cadavrul ursului, pentru că aşa face şi acasă, când taie porcul.

    „Eu am turnat berea. Şi eu când tai porcul acasă torn un pic de ţuică. Eu am pus mai presus de orice viaţa omului. Nu eu am tras. Nu am ochit. Acest urs avea un traseu bine stabilit. Mergea de la Pănătău la Colţi. Era un urs foarte deştept, întrucât ursul, dacă a mâncat într-o seară din gospodărie, a doua seară se întoarce tot acolo. El era mai isteţ. Vânătorii îl aşteptau într-o parte şi el mergea în cealaltă. S-a jucat cu minţile noastre”, a declarat Rădulescu.
     
    Primarul a mai spus că de la începutul anului, în comună, şapte ovine, trei miei şi cinci porci au fost ucise de ursul ucis, care venea zilnic în comună.
     
    La începutul lunii aprilie, Prefecura Buzău a anunţat că Ministerul Mediului şi-a dat acordul pentru recoltarea ursului care a ucis câteva zeci de animale din mai multe gospodării situate îndeosebi pe raza comunelor Colţi şi Pănătău.
     
    De asemenea, în urma proceselor verbale întocmite anterior, se vor stabili şi despăgubirile ce vor fi acordate sătenilor ale căror gospodării au fost vizate de atacurile ursului.
     

  • România, a 8-a piaţă a berii din Europa

    „Este o creştere care se datorează în special diversificării portofoliilor de produse, a varietăţii tipurilor de bere pe care producătorii au pus-o la dispoziţia româniloe, fapt ce a avut darul de a răspunde foarte bine preferinţelor lor în materie de bere, dar şi de a îi stimlua să experimenteze gusturi noi”, a declarat Lucian Ghinea, preşedinte Asociaţia Berii României.

    Sectorul berii creează peste 85.000 de locuri de muncă, iar producţia de bere generează anual contribuţii importante la bugetul de stat. Doar anul trecut, nivelul contribuţiilotr s-au ridicat la 255 milioane de euro.

    Berea la PET a scăzut pentru prima dată sub 50% din vânzări în 2018, în timp ce sticla şi-a continuat trendul ascendent, cu 28,45% din vânzări. Totodată, berea ambalată la doză a crescut anul trecut, cu 20,58%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noua generaţie de berari

    Peste 35 de microberării artizanale şi-au făcut loc în ultimii ani pe piaţa berii din România, o industrie unde vânzările sunt estimate la peste 2 miliarde de euro. Dintr-o industrie care a fost martoră după Revoluţie a unui fenomen al închiderilor de fabrici, piaţa berii din România primeşte acum o nouă gură de oxigen, venită din partea micilor afaceri.

    „Este absolut îmbucurătoare tendinţa pe care o vedem. Sunt în prezent circa 40 de start-up-uri în industria berii, iar unele au trecut chiar de această etapă. Credem că este un fenomen foarte sănătos pentru că reflectă racordarea consumatorului român şi a tendinţelor sectorului de bere la ceea ce vedem pe plan european şi global şi nu de azi, ci de 10-15 ani. În plus, toată această ofertă care vine în piaţă aduce un plus de valoare şi de experienţă senzorială consumatorului, readucându-i interesul asupra acestei categorii. Şi jucătorii mari sunt încrişi în acest trend”, spune Robert Uzună, vicepreşedinte corporate affairs al Ursus Breweries, liderul pieţei de bere din România. Ursus Breweries are în portofoliu cel mai vândut brand de bere din România, Timişoreana, care are o istorie de 300 de ani.

    România avea în 1994 circa 125 de fabrici de bere, însă ajunsese în 2011 să aibe mai puţin de 20 de astfel de unităţi de producţie, dintre care două microberării, conform datelor Asociaţiei Berarii Europei. Declinul numărului de fabrici vine în condiţiile în care după ’90 fabricile cu tradiţie au fost privatizate, iar cumpărătorii au început să reoganizeze operaţiunile de pe plan local. Practic, aceştia au centralizat producţia în câteva unităţi.

    În acelaşi timp, accentul pe preţ a determinat o explozie a vânzărilor la bere la PET (ambalaj din plastic), un segment pe care au intrat şi cei patru giganţi – Ursus Breweries, Heineken România, Bergenbier şi United Romanian Breweries Bereprod (URBB – Tuborg), companii care au în prezent o cotă de 70-80% din piaţă, conform estimărilor Business Magazin pe baza ultimelor date disponibile. Însă ultimii ani au adus cu sine şi creşterea vânzărilor de bere premium, iar românii au început să devină tot mai curioşi să testeze tipuri de bere pe care le-au mai degustat în călătorii în Belgia, Germania sau SUA. Astfel, în 2017 funcţionau circa 45 de fabrici de bere, dintre care aproximativ 30 de microberării.

    „Consumatorii categoriei de bere s-au săturat să găsească aceeaşi bere la toate restaurantele. Vor să experimenteze. Toţi oamenii se mută şi caută experienţe, produse noi”, spunea recent Laurenţiu Bănescu, cofondatorul companiei Fabrica de Bere Bună, care produce în judeţul Prahova berea Zăganu.

    Microberăriile artizanale au început o adevărată revoluţie în anii ’70 în Statele Unite ale Americii pentru a contracara expansiunea puternică a unităţilor industriale. Însă fenomenul nu a făcut „victime” doar peste ocean, ci şi în vestul Europei. Astăzi, funcţionează peste 2.300 de microberării în Marea Britanie, peste 1.000 în Franţa, alte circa 700 în Italia şi mai bine de 800 în Germania, conform datelor de la Asociaţia Berarii Europei. Deşi rămâne codaşă în Europa la acest capitol, România a avut una dintre cele mai mari evoluţii ale numărului de microberării în ultimii 6-7 ani.

    Printre primele microberării care şi-au făcut loc pe piaţă sunt cele în care se realizează branduri precum Zăganu, Sikaru sau Ground Zero, însă nu sunt singurele. Mustaţă de Bere, Bere cu Miere, Amon Ra Olovina, Oriel Beer, One Beer Later, Amistad Beer sau White Collar sunt doar câteva din numele care apar pe rafturile magazinelor de specialitate şi nu numai. De exemplu, magazinele de bere artizanală The Beer Institute, dezvoltate de două antreprenoare, au în portofoliu fiecare peste 140 de etichete de bere artizanală de la peste 30 de producători locali, conform ultimelor date.

    Pe plan local sunt atât fabrici mici de bere, cât şi aşa-numiţii „client brewer”, adică un berar care are o reţetă proprie, însă nu are o unitate de producţie, ci încheie un parteneriat cu o fabrică. De altfel, berea artizanală înseamnă reţete unice şi capacitate mică de producţie. Un exemplu de „contract brewer” este Wicked Barrel, un brand dezvoltat de Radu Andrieş, 29 de ani, inginer la o fabrică de ciment, şi Andreea Andrieş, 31 de ani, QA tester la o firmă din domeniul IT. Cei doi au făcut bere în fabrici precum Ground Zero din Bucureşti, Bereta din Timişoara, Hop Hooligans sau Oriel. Cei doi tineri vor începe să construiască propria fabrică de bere, în judeţul Neamţ, o investiţie de 120.000 de euro. Acest tip de parteneriat aduce la lumină un fenomen puţin întâlnit în România şi anume acela al parteneriatelor între antreprenori şi al asocierii între aceştia.

    „Suntem o comunitate destul de restrânsă în care majoritatea antreprenorilor se ajută, se promovează unii pe alţii. Acest lucru se datorează în primul rând faptului că facem asta din pasiune. Ne interesează să scoatem pe piaţă produse de cea mai bună calitate chiar dacă asta implică costuri mai mari de producţie”, a spus Radu Andrieş, cofondator al Wicked Barrel. În general, cei care au pariat pe berea artizanală sunt fie foşti corporatişti fără nicio legătură cu industria berii, fie foşti angajaţi ai unor fabrici de bere cu tradiţie. Este cazul lui Radu Chiţu, care a fost directorul fabricii de bere Heineken din Constanţa şi care a pus pe picioare propria fabrică în care produce brandul Cazino.

    Cele mai multe microberării s-au construit în Bucureşti, în Capitală funcţionând mai mult de zece astfel de afaceri. Acestea se adaugă localurilor care produc bere, dar o comercializează doar către clienţii locaţiei. Însă micii antreprenori au investit într-un domeniu în care s-au închis mai multe fabrici decât s-au deschis în ultimii 30 de ani. De altfel, în ultimul deceniu, nu s-a investit în nicio fabrică mare de bere de la zero, în condiţiile în care consumul a oscilat în jurul aceluiaşi nivel – 80 de litri per capita. Pe de altă parte, antreprenorii au sesizat potenţialul berii artizanale şi au investit în mici fabrici, iar ulterior în branduri care au ajuns pe rafturile marilor magazine. Iar potenţial există, mai ales că România mai are până prinde din urmă ţările vestice.

    România a ocupat în 2017 locul opt în rândul ţărilor mari producătoare de bere din Uniunea Europeană, cu o producţie de puţin peste 16 milioane de hectolitri. România a reuşit să devanseze în 2017 Italia, conform ultimului raport al Asociaţiei Berarii Europei.
    În ceea ce priveşte volumul consumului, cu 16,11 milioane hl România a ocupat în 2017 locul al şaptelea, depăşind trei dintre ţările cu tradiţie în fabricarea şi consumul berii în Europa: Cehia, Austria şi Belgia.

    În ceea ce priveşte volumul importurilor de bere în România, acesta şi-a păstrat şi în 2017
    ponderea de doar 3% din consumul intern, sectorul local al berii păstrându-şi nealterat caracterul său profund naţional.