E greu sa te cheme Ahmed

Taleb Sahab si sotia lui spun ca si ei au fost tarati cu catuse la maini la punctul de frontiera din Port Huron, Michigan, in timp ce cele doua fiice prescolare ale lor tipau de pe bancheta din spate a masinii. Sotii Slahab au fost eliberati dupa patru ore de interogatorii, fara nici o explicatie din partea ofiterilor vamali americani.

Trecerea prin aeroporturile si granitele americane a devenit mult mai dificila pentru oricine dupa atacurile teroriste de la 11 septembrie. Dar musulmanii americani spun ca lor le e mai greu decat multora, cateodata fiind intampinati de un set intimidant de bariere, daca nu de-a dreptul de discriminari. Grupurile de advocacy au inceput sa eticheteze dificila situatie de a „a calatori ca musulman“ si acuza guvernul ca ignora erodarea serioasa a drepturilor civile. Luna viitoare, Uniunea Americana pentru Libertati Civile va intenta un proces din partea musulmanilor si arabilor americani care cer ca guvernul SUA sa vina cu un sistem mai bun de a supraveghea pasagerii. Intarzierile, umilintele si bruscarile periodice i-au facut pe unii musulmani americani sa evite pe cat posibil sa calatoreasca. Unii evita chiar si sa-si dea intalniri in aeroport de frica vreunei intalniri cu vreun ofiter de securitate. Cei care se aventureaza mai departe spun ca sunt tot timpul tensionati.

„Ma surprind vorbind cu accent american ca niciodata pana acum, exagerand, pentru ca vreau sa se stie ca sunt american“, spune Maz Jobrani, un actor nascut in Iran si care a studiat la Berkley. „Cei din Orientul Mijlociu sunt la fel de speriati de al-Qaida ca toata lumea, dar noi mai trebuie sa ne temem si ca putem fi luati drept membri al-Qaida. Este o povara dubla.“ Multi musulmani americani acuza Departamentul pentru Securitate Interna si diversele sale agentii, in principal Administratia pentru Securitatea Transporturilor, ca au esuat sa dezvolte un sistem eficient pentru a supraveghea pasagerii. In particular, ei deplang lipsa mijloacelor eficace pentru cei care se gasesc din greseala pe lista federala de supraveghere – sau cei ale caror nume se potrivesc cu unele de pe acea lista – sa scape de aceasta povara.

Salhab, 36 de ani, spune ca familia lui a ramas marcata de tratamentul care i s-a administrat la granita. Ofiterii, cu mainile pe arme, au inconjurat vehiculul tipand la el sa se dea jos, in timp ce alarmele vuiau, isi aminteste el.  „Daca as fi stranutat sau m-as fi uitat intr-o directie gresita, cine stie ce s-ar fi putut intampla“, crede Salhab. „M-am temut pentru viata mea“. Acum, spune el, de fiecare data cand fiica lui de patru ani vede ofiteri in uniforme intreaba daca or sa-l ia din nou. „Ce mi s-a intamplat la granita este impardonabil“, spune Salhab.

O plangere inaintata Departamentului pentru Securitate Interna in ianuarie a fost urmata de primirea de catre Salhab a unei scrisori tipizate in care se scria ca guvernul analiza situatia. Nici un alt raspuns. Un numar de musulmani americani la fel de suparati de modul cum agentii federali i-au tratat pe ei si pe familiile lor cauta acum dreptatea prin tribunale. Cam opt barbati cu descendenta musulmana si araba s-au constituit parte vatamata intr-un proces intentat anul trecut de filiala ACLU din Illinois, cerand ca guvernul sa-i trateze cum se cuvine pe cetatenii americani. Procesele similare nu au adus insa mari schimbari. In general, Constitutia ii protejeaza pe toti americanii impotriva oricarei cercetari sau retineri abuzive. Dar perchezitii mult mai agresive au fost considerate rezonabile in aeroporturi si la granite mai mult decat oriunde altundeva. Procesele pun in discutie tocmai cat de elastic poate sa fie acest standard. Departamentul pentru Securitate Interna neaga ca s-ar face discriminari rasiale. Agentii nu trebuie sa-si bazeze deciziile pe o fata sau pe un nume, spune Dan Sutherland, directorul biroului pentru drepturi civile. Sutherland adauga ca departamentul era constient si inainte de unele probleme de pe lista de supraveghere.

Totusi, calatoriile ii fac pe multi mulsumani sa se simta ca cetateni de rangul doi. Ahmed, actorul, calatoreste adesea purtand un tricou pe care scrie „Aveti drepturi?“ „Asta e intrebarea fundamentala a existentei mele acum“, spune el. „Avem drepturi? Eu sunt platitor de taxe, sunt un american si vreau sa fiu tratat ca atare.“ Problema a devenit atat de mult o parte a faptului in sine de a fi american musulman incat unii comici s-au rutinat in a vorbi despre ea. Ahmed si Jobrani joaca amandoi in Turneul de  Comedie „Axa Raului“. Jobrani glumeste pe seama anxietatii sale crescute cand trece prin filtrele de securitate. „Daca ceva bipaie la detectorul de metale, ma gandesc «La dracu, sunt terorist! Stiam eu!»“, spune el. Dar dincolo de glume, tratamentul la care sunt supusi ii irita. Ahmed, in varsta de 35 de ani, evita acum sa zboare cu avionul chiar in ziua spectacolului ca nu cumva sa fie impiedicat sa urce in avion. Ahmed a fost incatusat in aeroportul din Las Vegas in noiembrie 2004 si, spune el, un tanar politist de culoare s-a dat deoparte si i-a zis „Omule, acum stii cum si tu era sa fii negru in anii ‘60“. E o comparatie potrivita, crede Ahmed, amintindu-si insa ca dupa atentatul terorist din 1995 din Oklahoma City al unui fost soldat alb Timothy J. McVeigh, nu orice blond cu o tunsoare suspecta era tras deoparte.

„Stiu ca trebuie sa fiu supus si umil cand ma apropii de un controlor de bilete“, spune Ahmed. „Daca arati vreo unda de negativism sau de echitate, te vor refuza, vor spune «tu nu te sui in avionul asta, nu-mi place atitudinea ta»“. Ahmed refuza sa se barbiereasca. „Am o problema ca oamenii asociaza o anume infatisare cu a fi terorist musulman“, a spus el in timpul unui interviu telefonic din orasul sau natal, Chicago. „Imaginea cuiva care incearca sa traiasca o viata religioasa, sa-si lase barba lunga, e de mai demult decat Osama bin Laden si va rezista mult dupa ce Osama bin Laden nu va mai fi.“

Multi dintre cei care sunt gresit trecuti pe lista simt frustrari si manie, gasind de necrezut ca o tara atat de avansata tehnologic a fost incapabila sa intocmeasca o lista care sa faca distinctia dintre un terorist sub acoperire si un cetatean inofensiv cu un nume musulman. Avocatul Khurrum Wahid spune ca Administratia pentru Securitatea Transporturilor face de ani de zile promisiuni desarte ca va imbunatati lucrurile. „Daca numele John Smith era pe lista cu pricina, spune Wahid, va garantez ca ar fi gasit o modalitate sa verifice lista aia“.

Doctorul Sam Hamade, 33 de ani, s-a nascut in Liban, are pasaport canadian, dar este rezident permanent in SUA si vrea sa obtina cetatenia. Hamde si-a schimbat pe cale legala numele din Osama in Sam pentru a-si linisti pacientii. In ultimii doi ani, trecand granita cu Canada, a fost retinut de cel putin sase ori. A ajuns sa planga de ciuda, povesteste el, pentru ca aceleasi lucruri i se intamplau de fiecare data – era fotografiat, amprentat si perchezitionat corporal – si de fiecare data politia spunea ca urmeaza procedura.

Hamade a fost indrumat sa faca plangere. A facut mai multe, dar n-a primit nici un raspuns:  „E un cosmar“.