Urgenta si importanta

In vreme ce recentele intelegeri dintre Dell si Google, pe de-o parte, si dintre Yahoo! si eBay, pe de alta, creeaza serioase migrene celor de la Microsoft, americanii obisnuiti au o alta durere de cap: ce-a mai ramas din dreptul lor constitutional la viata privata?

 

Atat in viata de zi cu zi, cat si in activitatea profesionala ne confruntam in permanenta cu doi factori care cel mai adesea impun cerinte contradictorii: urgenta si importanta. Suntem constienti ca anumite lucruri sunt importante pe termen lung si, totusi, de cele mai multe ori ajungem sa le neglijam pentru a ne canaliza timpul si energia catre cele care par sa nu sufere amanare. M-am aflat sub aceasta clasica dilema cand am ales subiectul pentru acest articol.

 

Mai intai urgenta. Zilele trecute a fost dat publicitatii un acord intre Dell si Google, adica intre cea mai mare companie de PC-uri din lume si cea mai mare companie de Internet. Cei doi colosi au cazut de acord ca milioanele de computere Dell destinate companiilor mici si mijlocii, precum si utilizatorilor domestici sa fie din fabrica echipate cu un pachet de programe furnizate de Google. Printre acestea se numara Google Earth (sistem de harti si itinerarii), Google Desktop (sistem de cautare si organizare a informatiilor pe computerul local), Google Talk (mesagerie instant si telefonie IP) si Google Toolbar for Internet Explorer. Toate acestea sunt disponibile pentru descarcare atat individual, cat si intr-o distributie compacta numita Google Pack, care cuprinde insa si software de la terti (de pilda Mozilla Firefox sau Norton Antivirus). Insa s-a constatat ca, in practica, cei mai multi utilizatori prefera sa foloseasca uneltele software preinstalate, asa ca prin intelegerea cu Dell softurile desktop de la Google vor avea o expunere mult mai mare. Si inca un amanunt: motorul de cautare web setat ca implicit pe computerele Dell va fi, desigur, Google.

 

Ca de obicei, partile au fost zgarcite in amanunte, asa ca nu prea e clar ce castiga Dell din aceasta intelegere. Este insa foarte clar cine este cel mai afectat: Microsoft, care pierde puncte pretioase in incercarea de a-si impune propriile instrumente de cautare locala si pe web. Insa gigantul din Redmond nu prea isi poate permite sa-si declare nemultumirea, avand in vedere ca a practicat (si inca practica) pe scara larga aceeasi manevra pentru a-si impune dominatia in lumea software. Insa un necaz nu vine niciodata singur: in aceeasi zi (25 mai), alti doi giganti si-au unit fortele: Yahoo! si eBay. Intelegerea prevede pe de-o parte ca Yahoo! va fi furnizorul exclusiv de reclama contextuala in paginile licitatiilor online gazduite de eBay, iar pe de alta ca Yahoo! va folosi sistemul de plati online PayPal (detinut de eBay) in relatiile cu clientii serviciilor pe care le ofera. La prima vedere s-ar parea ca aceasta intelegere este mai degraba o veste mai proasta pentru Google decat pentru Microsoft, dar lucrurile nu stau chiar asa. Sistemul global de publicitate contextuala detinut de Google este suficient de consolidat ca sa nu fie foarte afectat de miscarea facuta de Yahoo!, in vreme ce pentru Microsoft – care abia acum incearca acest model de business – imensa audienta cumulata de Yahoo! si eBay (peste 80% in Statele Unite) va reprezenta un obstacol semnificativ in tentativa de a-si revigora reteaua proprie MSN.

 

Ca de obicei, pentru lucrurile cu adevarat importante ramane putin timp. Pe scurt, povestea este urmatoarea: intr-un articol publicat in editia din 10 mai, ziarul USA Today a dezvaluit faptul ca National Security Agency (agentia americana pentru securitate) a colectat in secret inregistrarile apelurilor telefonice a zeci de milioane de americani, folosind datele furnizate de marii operatori AT&T, SBC, Verizon si BellSouth (ultimii doi au negat orice colaborare cu NSA). Se estimeaza ca baza de date operata de NSA contine nu mai putin de 1,9 mii de miliarde de inregistrari colectate dupa 11 septembrie 2001 si e, foarte probabil, cea mai mare baza de date asamblata vreodata. Desi colectarea acestor date nu implica ascultarea sau inregistrarea convorbirilor, prin utilizarea unor tehnici de „minerit in date“ (data mining), NSA poate sa identifice „tipare comportamentale“ in scopul de a depista eventuale activitati teroriste. In ce masura NSA are dreptul sa urmareasca apelurile telefonice (si, se pare, mesajele e-mail) ale cetatenilor americani e un subiect care alimenteaza in zilele acestea o disputa la scala nationala. Electronic Frontier Foundation a dat in judecata pe AT&T, iar WiredNews a publicat declaratiile martorului-cheie, in vreme ce americanii (si nu doar ei) se intreaba unde mai e granita dintre securitatea nationala si viata lor privata.

Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *