Noua parohie a BNR

Jocul de-a soarecele si pisica, pe care il practica de ceva vreme bancherii cu BNR in privinta restrictiilor de creditare, se va extinde cel mai probabil, in viitorul apropiat, si in cazul societatilor de leasing. Si nu numai, pentru ca banca centrala este cea care va reglementa – si restrictiona, cel mai probabil – activitatea tuturor societatilor financiare nebancare.

Chiar daca nu se stie inca sigur cum vor arata normele de aplicare a legii ce reglementeaza institutiile financiare nonbancare (IFN), un lucru se stie sigur deja: ca si in cazul bancilor, si aici „va trebui sa existe si un nivel de plafonare pentru gradul de indatorare a populatiei“. Afirmatia ii apartine prim viceguvernatorului bancii centrale, Florin Georgescu, si, in fapt, nici nu poate produce cine stie ce surpriza: bancherii (aflati deja sub autoritatea BNR) simt din plin dorinta bancii centrale de a limita apetitul romanilor pentru credite.

La fel de nesurprinzator, a trecut doar o zi de la aceasta declaratie a oficialului BNR si a venit si replica noilor intrati sub supravegherea bancii centrale. „Putem apela, in functie de caz, la cateva artificii pentru a ne incadra in limitele impuse“, a avansat solutia presedintele TBI Leasing, Florentina Mircea. Unul dintre aceste „artificii“ – uzitat pe scara larga de bancheri in ultima vreme – ar putea fi incheierea contractului de leasing pe o perioada mai lunga. In acest fel, rata lunara pe care clientii trebuie sa o plateasca devine mai mica si se incadreaza, astfel, in plafonul respectiv.

Ca sistemul functioneaza bine o demonstreaza experienta bancherilor, ce au anuntat in ultima vreme o lunga lista de relaxari in fisele de prezentare a creditelor pe care le vand. Perioadele de creditare s-au lungit cu ani buni, conditiile administrative de obtinere a unui imprumut s-au usurat simtitor, cerintele privind garantiile pentru un credit s-au inmuiat. „Daca banca centrala vine cu masuri prin care incearca sa ma restrictioneze“, explica recent pentru BUSINESS Magazin Rozaura Stanescu, director dezvoltare produse la BRD-Groupe Société Générale, „n-am altceva de facut decat sa vin imediat cu solutii pentru a-mi continua activitatea“.

Pentru bancheri, BNR a stabilit un set dur de restrictii, pe mai multe directii (mai ales pentru limitarea creditarii in valuta si a gradului maxim de indatorare – ce nu poate depasi, per total, 40% din veniturile unui solicitant de credit). Iar sentimentul general al pietei bancare indica posibilitatea ca aceste restrictii sa se adanceasca si mai mult in viitor. Practic, limitarea creditelor si a consumului, pe cale de consecinta, e una dintre armele bancii centrale in lupta cu inflatia.

In aceste conditii, greu de crezut ca supravegherea si reglementarea IFN – printre care se numara societatile de leasing, de credit de consum sau de credite ipotecare – de catre banca centrala nu va aduce si pentru ele o serie de masuri similare. Cum vor arata ele, e prea devreme de spus, dar oricum vor fi, pentru bancheri sunt „vesti bune“. Motivul? Nu putine au fost vocile din banci care au acuzat in mod repetat concurenta neloiala a IFN. Practic, o parte dintre clientii ce n-au mai putut lua credite de la banci, au migrat catre IFN.

Pana la urma, o masina se poate lua la fel de bine cu un credit bancar sau prin leasing, nu? Iar daca banca este prea restrictiva in acordarea unui credit de consum, el poate fi la fel de bine luat (chiar daca in unele cazuri mai scump – dar cine se mai gandeste la costuri, cand banii se platesc in trei-cinci ani?) de la o societate de credit de consum.

Totusi, in multe dintre societatile non-bancare, actorii principali sunt tot bancile – care, in acest fel au avut de castigat pana acum din lipsa restrictiilor in cazul IFN. Cel mai vizibil exemplu este piata de leasing, estimata anul trecut la circa 2,2 miliarde de euro. Societatile de leasing afiliate bancilor controleaza aproximativ jumatate din piata, conform statisticilor Asociatiei de Leasing Bancar, ce grupeaza 15 firme de leasing detinute de banci. Si in cazul societatilor de credite de consum, bancile sunt „la ele acasa“: Credisson, spre exemplu, este detinuta de francezii de la BNP Paribas (care nu are insa alte activitati in Romania), BRD Finance este detinuta de BRD Société Générale, Credex este rezultatul colaborarii dintre Raiffeisen si Altex.

Pe langa aceste companii – pentru care respectarea noilor reglementari de functionare a IFN nu va fi, cel mai probabil, imposibil de inghitit – exista insa multe alte companii ce va trebui sa isi inchida portile. Prin lege,  IFN vor fi obligate sa aiba un capital social minim de 200.000 de euro, echivalentul in lei. Aceste entitati va trebui sa se constituie ca societati comerciale pe actiuni si vor include in denumirea lor sintagma „institutie financiara nebancara“ sau abrevierea acesteia, „IFN“. Ordonanta prevede ca Banca Nationala este singura autoritate in masura sa decida daca activitatea desfasurata de o companie este de natura activitatii de creditare si intra sub incidenta acestui act normativ.

Timp de declaratii, de lobby pentru relaxarea conditiilor pe ici, pe colo sau pentru regrupare si conformare la noua legislatie mai e; cam doua luni vor mai trece pana la definitivarea normelor, spun jucatorii din piata. Dupa ele… potopul. Sau, pur si simplu, normalitatea.