Ca sa ilustreze succint universul socant cu care voiau sa cucereasca lumea, suprarealistii s-au plasat sub o imagine emblematica nascuta de Lautréamont: o umbrela si o masina de cusut pe masa de operatie.
Cam la fel de bizara pare si constructia Business Thriller, o nascocire de tip strutocamila din aria romanului, care-si afla din ce in ce mai multi adoratori. Autorul sau, Michael Ridpath, s-a nascut in 1961, a facut studii de istorie la Oxford, s-a angajat la o banca saudito-americana, unde si-a facut ucenicia ca analist financiar si apoi ca trader. Pe la jumatatea anilor 90 a scris, in week-end-uri si in vacante, in chip de hobby, primul sau roman, Free to trade.
Succesul neasteptat al volumului l-a determinat sa devina scriitor cu norma intreaga, cu atat mai mult cu cat pofta pentru speculatiile bursiere si analizele financiare ii putea fi ostoita de tipul de roman pe care a ales sa-l ilustreze – business thriller-ul: un policier cu ritm sufocant, cu crime oribile si anchete pline de suspans, intre itele caruia se tes povesti despre lumea afacerilor, despre obligatiuni si maturizarea lor, despre futures, long si short positions etc.
Tuturor acestor ingrediente, Michael Ridpath le adauga in cel de-al doilea roman al sau, cel la care ne referim azi (Trading Reality), o suculenta mixtura de IT si de realitate virtuala. Ce ni se pare remarcabil, dincolo de constructia ireprosabila a povestii si de manuirea cu talent si imaginatie a naratiunii, este faptul ca autorul stie (sau, ma rog, pare ca stie) intotdeauna despre ce vorbeste, fie ca e vorba despre operatiunile de brokeraj sau despre complicata lume a computerelor si software-ului.
Povestea, stufoasa la modul agreabil, fara incursiuni tehnice lipsite de semnificatie in cadrul ansamblului, descrie un fragment din viata lui Mark Fairfax, tanar trader de succes la compania Harrison Brothers. Prins in lumea artificiala si narcotizanta a cursurilor valorilor mobiliare, acesta ignora la momentul cuvenit apelul fratelui sau, Richard, care, o data in viata, ii solicitase imperativ ajutorul. Mark paraseste in cele din urma City-ul eternelor sale tribulatii financiare si se duce sa-si sprijine fratele la sediul companiei acestuia din Scotia, unde, in faptul serii, il gaseste cu teasta despicata de un topor. Mostenitor de drept al afacerii, Mark se instaleaza la carma intreprinderii, incercand, simultan, s-o salveze de faliment si sa afle identitatea ucigasului. O intriga complicata, in care sunt implicate companiile Sega, Nintendo, Microsoft sau Onada Industries, dezvaluie interesele ardente legate de softurile de Virtual Reality, concepute de FairSystems, lider de piata in domeniu, la jumatatea anilor 90.
Realitatea virtuala, acuzata de unii ca poate distruge viitorul tinerilor mai rau decat drogurile sau bomba nucleara, ridicata in slavi de altii, care se pregatesc sa-i gaseasca aplicatii de la spatiul entertainment-ului pana la cel al proiectarii de cladiri si automobile, este cea care-l ajuta pe Mark sa afle cheia enigmei sangeroase a mortii fratelui sau. Toti posibilii ucigasi sunt invitati sa-si puna castile realitatii secunde pe cap si sunt antrenati intr-o poveste dureros de reala, in care proiectia virtuala a celui ucis il face pe criminal sa marturiseasca.
Michael Ridpath, Lovitura virtuala,
Editura Nemira, Bucuresti, 2005
Leave a Reply