Gigantul Metinvest, controlat de miliardarul ucrainean Rinat Ahmetov, a finalizat în urmă cu mai puţin de două săptămâni achiziţia fabrciii ArcelorMittal Tubular Products din Iaşi, care produce ţevi structurale sudate, destinate sectoarelor de construcţii, inginerie, infrastructură şi agricultură.
Aceasta este însă doar cea mai recentă mutare pe care investitorii din Ucraina au făcut-o pe plan local, în ultimii ani achiziţiile şi investiţiile înmulţindu-se considerabil.
Spre exemplu, acelaşi miliardar – Rinat Ahmetov – a pariat şi pe energia locală. DRI, divizia UE de energie regenerabilă a Grupului DTEK, cea mai mare companie energetică privată din Ucraina, a finalizat înainte de Crăciun construcţia celui mai recent proiect al său, parcul fotovoltaic Văcăreşti, cu o capacitate de 126 MWp. Cu acest proiect, portofoliul operaţional de energie regenerabilă al DRI în România a ajuns la aproape 300 MWp în doar trei ani.
Asta înseamnă că grupul a început să investească local după ce a izbucnit războiul de la nord de România. Conflictul care a creat multă instabilitate pe piaţa ucraineană a dat totodată şansa investitorilor din această ţară să îşi dezvolte operaţiunile dincolo de graniţă.
Aşa se face că la final de 2021, fix înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, în România existau 1.083 de firme cu capital ucrainean. În noiembrie 2025 – cele mai recente date – sunt peste 3.100, conform datelor de la Registrul Comerţului.
Iar asta în contextul în care multiple voci din mediul de business şi din cel politic au spus constant că direcţia de mers va fi cea în sens invers, iar România poate creşte punând umărul la reconstrucţia Ucrainei – asta după încheierea conflictului.
Doar că, în timp ce autostrada A7 se construieşte şi pacea se discută la Washington, iar România aşteaptă să pună umărul la reconstrucţia Ucrainei, ne cumpără investitori ucraineeni pe noi.
Ziarul Financiar a identificat zece exemple de investiţii de la zero şi tranzacţii relevante în ultimii ani. Acesta nu este un top şi nu este exhaustiv, fiind doar un exerciţiu jurnalistic menit să releve cum în timp ce investitorii români stau în expectativă pentru a pune umărul la reconstrucţia ţării aflate la nord de graniţă, cei din Ucraina deja pariază local.
FMCG, retail, modă, hrană pentru animale de companie şi ambalaje sunt doar câteva dintre domeniile pe care aceşti antreprenori şi aceste companii au pariat.
Spre exemplu, în 2025, OH Holding Limited, o companie din Ucraina fondată de Oleg Kalashnikov, a intrat în acţionariatul lanţului de optică Lensa, alături de ATM Ventures, divizia de investiţii a grupului Autonom, deţinută de fraţii Marius şi Dan Ştefan. Oleg Kalashnikov a dezvoltat în Ucraina retailerul de optică Luxoptica, iar în 2020 a vândut pachetul majoritar către EssilorLuxottica, cel mai mare actor mondial din domeniu.
Tot anul acesta, SunPro Oils, companie înfiinţată în România de grupul SunPro cu capital ucrainean, a reconfirmat că va investi 20 de milioane de euro într-o fabrică de ulei la Galaţi, pe un teren de 6 hectare luat în concesiune pe o perioadă de 49 de ani. Intenţia de a investi a fost anunţată de acum doi ani, dar abia recent a fost obţinute autorizaţia de mediu şi autorizaţia de construire.
De altfel, mulţi investitori din Ucraina au început să caute oportunităţi pe plan local la scurtă vreme după izbucnirea războiului. Spre exemplu, grupul Biosphere, fondat de omul de afaceri Andriy Zdesenko în 1997, a cumpărat de la austriecii de la Alufix fabrica cu acelaşi nume din Făgăraş, judeţul Braşov. Grupul ucrainean a început să negocieze preluarea fabricii locale la scurtă vreme după ce a renunţat la producţia din Rusia. Pe 30 mai 2022 a fost închisă producţia, iar pe 15 iunie au fost vândute operaţiunile, conform agenţiei de presă Interfax care îl cita pe Andriy Zdesenko, CEO şi fondator.
Unul dintre cele mai vizibile pariuri este însă cel al retailerului ucrainean Aurora Multimarket, care a intrat pe piaţa românească în toamna lui 2023, deschizând primul magazin la Suceava. Între timp, compania a ajuns în prezent, la doi ani distanţă, la o reţea de aproape 70 de unităţi, iar planurile nu se opresc aici, conform datelor de pe pagina proprie de Facebook.
Printre produsele vândute de aceste magazine se numără şi dulciurile sub brandul Roshen, originar tot în Ucraina. Aceleaşi napolitane şi ciocolate îşi găsesc loc şi pe rafturile marilor supermarketuri şi hipermarketuri. Şi nu doar atât, Roshen Retail, companie din grupul Roshen, deţinut de familia miliardarului ucrainean Petro Poroşenko, a deschis un magazin monobrand în zona Unirii din Capitală, primul de acest fel al productătorului de ciocolată.
Roshen a intrat pe piaţa din România în urmă cu zece ani şi a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de 329 milioane de lei (peste 65 mil. euro). De altfel, brandul care a crescut puternic în ultimii ani a ajuns în topul celor mai vârdute branduri de ciocolată sau bomboane de pe plan autohton.
„De ce avem super magazin Roshen şi nu Kandia? Am ajuns într-un final la mega decoratul magazin de dulciuri de lângă dealul mitropoliei. Se auzea şi corul de Crăciun de lângă, totul părea magic, mormane de bombonele, praline, prăjiturele sau jeleuri în acest decor de copii înnebunitor. Dar produsele erau aduse din Ucraina, nu din România. Adică această ţară în război poate să facă un magazin (evident nu e singurul) ca în Charlie and The Chocolate Factory şi ai noştri nu şi nu”, se întreabă un utilizator pe plaforma Reddit.
Iar exemplul nu este singular. Kachorovska – brand de modă originar din Ucraina – sau Kormotech din zona de hrană pentru animale sunt alte exemple de nume foarte active pe plan local în ultimii ani. Tuturor acestor iniţiative li se adaugă cele din zona Portului Constanţa şi a transportului pe Dunăre.
Aşadar, numărul investitorilor ucraineeni din România creşte. Tranzacţiile şi investiţiile de la zero sunt tot mai numeroase. Şi acoperă tot mai multe segmente.
În acelaşi timp, antreprenorii şi companiile autohtone aşteaptă pacea din Ucraina pentru a se apuca de reconstrucţia ţării aflate la nord de graniţă.
Leave a Reply