Econoclastul

Steven D. Levitt a publicat un manual de economie cu totul si cu totul „altfel“. E de ajuns sa spunem ca, in America, cartea este considerata lectura perfecta pentru vacanta.

O carte curioasa, incorecta politic, dar foarte corecta ideologic (sustin autorii), incitanta, controversata, delicioasa si iritanta, este „Freakonomics“ – volum aparut de curand in Statele Unite si tiparit, aproape simultan, in Marea Britanie. De ambele parti ale Oceanului a cunoscut un urias succes de public si si-a binemeritat supranumele, bascalios dar, in ultima instanta, foarte exact, de „carte economica de vara“. Care procura, adica, o lectura usoara, agreabila, de concediu, dar care se refera la probleme cat se poate de grave, care nu pot nicicum fi „concediate“ din agenda de prioritati intelectuale ale omului modern.

Steven D. Levitt (comandant al sectiunii de „artilerie grea“ a volumului) este autor a numeroase studii si experimente academice, profesor de economie la Universitatea din Chicago si editor la „Journal of Political Economy“. A fost recompensat cu medalia John Bates Clark pentru „cel mai bun economist sub 40 de ani“, dar este privit, de catre confrati, ca o ciudatenie a profesiei de economist sau, daca vreti, ca un iconoclast (econoclast, daca ne ingaduiti jocul de cuvinte).

Prima senzatie de lectura este ca nu ne aflam in fata unei carti care trateaza probleme economice. Asta pentru ca aflam intrebari si raspunsuri eclectice de tipul: Poate un prenume purtat indeobste de negri sa aiba consecinte asupra carierei dvs. profesionale? Care este legatura intre un agent imobiliar si Ku Klux Klan? Se intampla oare ca profesorii sa triseze la examene in favoarea elevilor lor? De ce locuiesc traficantii de droguri impreuna cu parintii? Si asa mai departe, mult mai departe. Levitt s-a facut cunoscut nu doar prin metodele si descoperile lui, ci si, mai ales, prin subiectele sale de studiu, absolut surprinzatoare. In loc sa se intereseze, ca orice economist „serios“, de problema somajului, de impozite sau de cresterea actiunilor, el prefera sa studieze fatetele cele mai neobisnuite ale comportamentului indivizilor. Calea de analiza ii este furnizata de verificarea empirica, de statistica, dar si de „experienta naturala“, care consta in identificarea unui moment, a unui caz particular in care o singura variabila s-a schimbat, fapt ce ingaduie masurarea efectului acestei schimbari. Economia este astfel aplicata problemelor vietii de zi cu zi.

Pentru lamurire, iata problema cea mai controversata pe care a rezolvat-o autorul in acest volum. E vorba de legatura intre reducerea criminalitatii in SUA si legalizarea avortului in anii 70. Intr-adevar, avortul a fost practicat adesea de catre persoane care nu ar fi fost in stare sa ofere odraslelor lor o educatie satisfacatoare. Astfel, o buna parte dintre aceste progenituri ar fi inmultit randurile delincventilor. Studiind intervalul dintre legalizarea avortului si reducerea delincventei, Levitt a demonstrat, douazeci de ani mai tarziu, ca legatura intre cele doua fenomene era lipsita de echivoc. Din pacate, autorul a fost detestat. Si de catre conservatori, care au vazut in demersul sau „o lauda“ a avortului, si de catre progresisti, carora li s-a parut odioasa ideea ca acei indivizi care recurg la avort sunt mai adesea decat altii parinti de delincventi.

Steven D. Levitt, Stephen J. Dubner, Freakonomics,
William Morrow Editor, 2005