Daca ne luam dupa Tor Norretranders, nici pe departe.
Jurnalistul danez a scris “Iluzia utilizatorului”, un volum in
care, pe parcursul a peste 400 de pagini, condamna constiinta ca
fiind principala vinovata pentru conditia noastra incorsetata.
Teoria lui Norretranders postuleaza ca, desi nu ne dam seama,
creierul uman proceseaza o cantitate enorma de informatie furnizata
de simturi, circa 12 milioane de biti/secunda (10 milioane datorita
vazului, 1 milion prin atingere si restul de la celelalte simturi),
dar constiinta minimizeaza acest volum la 20 biti/secunda, nivelul
maxim pe care il poate gestiona.
Astfel se explica, in opinia lui Norretranders, de ce atunci cand
nu ne gandim la ceva si doar actionam, performanta corpului uman
este adesea incomparabil mai buna. Si de aceea multi sportivi de
performanta isi pun esecurile pe seama faptului ca au avut prea
mult la dispozitie ca sa se gandeasca la performanta respectiva.
Teoria lui Norretranders explica si timpul de reactie – daca
permitem constiintei sa se implice, sa analizeze situatia si sa
controleze totul, intervalul se va mari, iar daca reactionam
instinctiv, pe baza subconstientului, totul se va petrece infinit
mai repede.
Autorul explica astfel (citandu-l pe George Gamow) de ce, in
filmele western, eroul e mai rapid si reuseste sa-l impuste pe
personajul negativ, desi acesta din urma e aproape de fiecare data
primul care trage: avand in vedere ca eroul nu trage primul,
personajul negativ trebuie sa ia o decizie constienta cand sa
traga, ceea ce ii incetineste miscarile. Pe de alta parte, eroul nu
trebuie sa chibzuiasca: el trage din reflex, astfel incat viteza e
mult mai mare, garantandu-i succesul.
Titlul cartii provine de la un concept inventat de informaticianul
Alan Kay si care descrie modul cum utilizatorul de computer se afla
sub influenta unei halucinatii induse de computer, deoarece, desi
vede pe desktop documente, cuvinte, litere, iconite, acestea nu
exista, ci doar codul binar de 1 si 0. Astfel, in loc sa arunce un
suvoi de informatie in creierul utilizatorului, computerul
proiecteaza un set simplu de metafore, imagini care pot fi
manipulate pentru ca utilizatorul sa se poata sluji de computer. La
randul sau, creierul arunca tone de date si genereaza propria
versiune de iluzie a utilizatorului: interpretarea denumita
constiinta.
Tor Norretranders “Iluzia utilizatorului. Despre
limitele constiintei”, Editura Publica, Bucuresti,
2009
Aparitii noi:
- De la shopping la fantome
Sophie Kinsella a profitat la maximum de epoca de aur a
consumismului, publicand o intreaga saga a shopaholicei Becky
Bloomwood si a aventurilor ei prin lumea magazinelor de lux si a
cartilor de credit cu limite uriase. |nsa a venit criza (nu inainte
ca Becky Bloomwood sa devina si personaj de film, moment in care,
in disperare de cauza, mai-marii studiourilor au lansat o intreaga
campanie de marketing menita sa schimbe mesajul filmului de la “Ce
amuzant e sa ” la “Fetelor, nu e bine sa faceti shopping pana
ramaneti fara un ban. Acest film e un avertisment”). Kinsella s-a
reorientat – scrie tot chick-lit, nu a devenit Faulkner peste
noapte, dar a lasat in pace shopaholica si a ajuns acum la fantome.
Adica Lara Lington vaneaza comori alaturi de spiritul stramatusii
sale Sadie.
Sophie Kinsella “Fata fantoma”, Editura Polirom, Iasi,
2010
- Daca e China, e jad
Diane Wei Liang reuseste sa redea, in “Ochiul de jad”, atmosfera
din China contemporana, unde trecutul comunist se loveste adesea de
prezentul caracterizat de vartejul capitalismului. Mei face parte
din noua generatie de chinezoaice: independenta financiar, cu
propria sa afacere in Beijing. Si nu orice afacere, deoarece Mei
lucreaza ca detectiv particular, ceea ce ii permite sa se bucure de
avantajele unei masini si ale unui secretar. Viata sa placuta e
data peste cap de Chen, un prieten de-al mamei sale, care ii cere
sa gaseasca o piatra de jad de o valoare inestimabila, furata
dintr-un muzeu.
Diane Wei Liang “Ochiul de jad”, Editura Nemira, Bucuresti,
2010
Leave a Reply