Janet Yellen, presedintele Bancii Centrale Americane (FED) –
Filiala San Francisco, a declarat ca “ar trebui sa monitorizam mai
amanuntit preturile activelor pentru eventuale semne ale unui nou
bubble”. Axel Weber, membru al Consiliului de Guvernare al Bancii
Central Europene, a susţinut, de asemenea, ca aceasta criza
financiara a invatat bancile centrale ca nu isi pot permite sa
ignore evolutia prea rapida a preturilor activelor. Cu toate
acestea, chiar daca bursele au inregistrat cresteri de aproximativ
70% fata de minimele din martie, oficiali ai economiilor avansate
spun ca, nu vad inca posibile bubble-uri pe piata activelor.
Aceasta afirmatie pare sa fie in contrast cu opinia Chinei care
considera ca vinovat principal asa numitul “carry trade” aplicat
dolarului. Politica monetara cat si neglijarea dolarului de catre
oficialitatile de la Washington sunt principalele acuze pentru
cresterea preturilor activelor. Mentinere unei rate scazute a
dobanzii pentru o perioada indelungata favorizeaza investitiile
speculative. In septembrie, pentru a diminua riscul de bubble al
pietei imobiliare, guvernul din Singapore a marit numarul
autorizatiilor de constructie si a facut mai dificil procesul de
amanare a platilor pentru cumparatori de imobile. Dar China, cu
moneda sa perfect corelata cu dolarul american si cu o economie
construita pe imprumuturi bancare, este deja in faza in care isi
creaza propriile bubble-uri, invinovatind pentru asta politica
monetara a SUA . Este evident ca o rata de dobanda scazuta a
dolarului a jucat si inca joaca un rol major in speculatiile
financiare.
Multe instituţii financiare – banci de investitii, fonduri
speculative, fonduri de pensii, se imprumuta in dolari la o rata a
dobanzii aproape de zero si speculeaza pe pietele globale, creand
bubble-uri in multe economii. Strategia numita “carry trade”
aplicata astazi dolarului american a fost un fenomen strict aplicat
yenului japonez in ultimul deceniu. Acum, speculatorii utilizeaza
dolarul, datorita ratei de dobanda extrem de scazuta si politicii
FED de a cumpara titluri de stat pentru mentinerea dobanzilor sub
control. Intre timp, speculatorii FX vand “short” dolarul american,
si asta face ca rata efectiva a creditului in dolari sa fie in jur
de minus 10% pe an. Politica monetara a FED forteaza bancile
centrale din alte state sa reduca ratele dobanzilor lor, si astfel
bubble-ul activelor continua sa creasca exponential. Cu cat dureaza
mai mult acest proces de “carry trade”, cu atat mai mare va fi
bubble-ul de active si cu atat mai puternic se va resimti efectul
cand aceasta criza se va declansa.
Beneficiind de un dolar cu o dobanda aproape zero, pretul
aurului a trecut de 1.200 de dolari pe uncie in ziua de 4
decembrie. Unii investitori cumpara monede cu randament mai
ridicat, cum ar fi dolarii australieni sau dolarii din Noua
Zeelanda. Aurul a crescut peste 30 de procente in anul curent, in
timp ce un index al dolarului american [UUP] a scazut cu mai mult
de 10 procente in aceeasi perioada. O intrebare de un milion de
dolari: cand va incepe reversul acestui proces? Acel moment va
marca urmatorul punct de cotitura in dinamica dolarului.
Leave a Reply