Recesiunea Radical

Recesiunea in forma de V se caracterizeaza printr-o cadere
abrupta a economiei pana la un punct critic, urmat de o crestere
imediata la fel de rapida. Acesta este scenariul cel mai bun si in
economia americana a avut loc in anii 1990-1991 si in 2001.
Recesiunea in forma de U prezinta o cadere mai lenta a economiei
pana la un nivel inferior critic unde economia ramane pentru o
perioada mai lunga de timp, urmata de o crestere moderata. In SUA
anilor 1971-1978 avem un exemplu de recesiune in forma de U, cand
somajul si inflatia a fost la un nivel ridicat pe o perioada mai
indelungata de timp.

Recesiunile W incep asemanator celei de tip V, dar caderea abrupta
nu este urmata de o crestere definitiva a economiei, ci de o
succesiune de caderi si reveniri, creand astfel impresia unei
aparente prime iesiri din criza. Acest tip de recesiune este
cunoscuta sub denumirea de “double-dip recession”, reprezentand
doua contractii ale economiei urmate de o revenire de durata. O
recesiune in forma de W este dureroasa in special pentru
investitorii care cred in revenirea economica. Ei se grabesc sa
investeasca crezand ca s-a atins punctul critic inferior si pierd
de doua ori cu aceasta gandire: prima data pe parcursul
contractarii economiei si apoi in urma falsei reveniri
economice.

Referindu-ne la recesiunile in forma de W, acestea pot fi de doua
feluri: recesiune de tip W-lent, in care a doua contractie a
economiei e mai mare decat prima, si recesiunea W-dinamic, in care
prima cadere a economiei este urmata de contractii mai usoare in
procesul de revenire pe panta pozitiva a economiei. Ca exemplu,
recesiunea din SUA dintre anii 1979 si 1982 a fost una de tip
W-lent iar Marea Criza din 1929 -1941 a reprezentat o recesiune de
tip W-dinamic in care a doua cadere a economiei din perioada
1937-1938 a fost mai usoara comparativ cu prima perioada de
contractie economica. Recesiunile in forma de L se caracterizeaza
printr-o cadere brusca e economiei urmata de stagnare pe o perioada
indelungata la acelasi nivel. Acest tip de recesiune este cel mai
grav deoarece nu ofera speranta unei reveniri. Recesiunea japoneza
care a inceput in anii 1990 este un exemplu perfect de recesiune in
forma de L.

Nouriel Roubini, profesor al universitatii din New York,
considera ca astazi ne confruntam cu o recesiune in forma de U
deoarece celebrul economist american se asteapta la o contractie a
economiei pe o perioada cuprinsa intre 12 si 18 luni. Aceasta
parere se bazeaza pe faptul ca cele doua recesiuni din anii 1990
-91 si anul 2001 au durat fiecare cate 8 luni iar conditiile
economice din prezent sunt mai acute sub cel putin trei
aspecte:

1. Ne confruntam cu cea mai grava criza imobiliara din SUA de la
Marea Criza

2. In 2001 aveam o criza in sectorul corporatist, care reprezinta
doar 10% din PIB. Astazi criza este la nivelul consumatorul care
constituie aproximativ70% din PIB.

3. SUA se confrunta cu cea mai severa criza financiara din ultimii
70 de ani.

Conform lui Paul Krugman, laureat al premiului Nobel, se pare ca
pietele financiare cunosc o revenire rapida, ca intr-o recesiune de
tip V pe care acesta o vede putin probabila.
In mai 2009, Mugur Isarescu declara ca Romania se confrunta cu o
criza de tip V iar Eugen Dijmarescu considera ca avem o criza in
forma de L.

In timp ce expertii se contrazic privind forma sub care aceasta
recesiune va ramane in istorie, de tip U, V sau W, eu as afirma ca
prezenta recesiune este ca un radical. Transpusa pe litere, forma
radical vine dintr-o combinatie de V si L. Dupa ce a atins pragul
critic in primul trimestru al lui 2009, prevad o usoara revenire a
economiei mondiale. Nu cred ca economia a cunoscut acum cea mai
acuta contractie, dar cu siguranta cunoaste perioada cea mai lunga
de revenire de la Marea Criza pana in prezent.

In SUA, consumul privat va reveni dar nu va reprezenta motorul
economiei pentru iesirea din aceasta recesiune. Somajul va continua
sa creasca pe parcursul anului 2009, chiar si in 2010 depasind
cifra de 10 procente. Vor mai trece 3-4 ani pana cand somajul va
scadea sub nivelul de 8 procente. Deficitele bugetare reprezinta o
noua tendinta in lume si vor fi de actualitate pentru ceva vreme.
Sistemul imobiliar este posibil sa atinga punctul critic in al
doilea semestru al anului 2009 si sa ramana la acelasi nivel si in
2010. Abia in anul 2012 vom ajunge la nivelul lui 2001 in ceea ce
priveste constructiile noi de lucuinte. Pietele financiare inca nu
au atins punctul critic.

Intr-o prima faza politicile de sprijinire a economiei pentru o
iesire mai rapida din criza pot avea efectul unei injectii cu
adrenalina, dand senzatia ca ce a fost mai greu a trecut. Dar
aceasta revenire va fi temporara, urmata de un deficit bugetar
accentuat si de o masa monetara excesiva pe piata. Va urma inflatia
cauzata de rate ale dobanzilor de referinta prea scazute si de
deficite bugetare scapate de sub control astfel incat revenirea va
fi de durata. Si daca avem impresia ca vedem lumina de la capatul
tunelului, mai intai sa ne asiguram ca nu este o fata morgana si
doar apoi sa sarbatorim cu surle si trambite iesirea din
criza.

Citeste mai mult si comenteaza pe http://toniiordache.wordpress.com.

Toni Iordache, 42 de ani, matematician si finantist, cu o
cariera de peste zece ani in institutii financiare importante –
Citibank, Deutsche Bank, JP Morgan sau Fortis, a vazut si trait
criza financiara intr-un fotoliu situat in primul rand. A fost adus
de criza, in august 2008, inapoi in Romania, dar el si businessul
romaneasc au vorbit limbaje diferite: bancile nu s-au dovedit
interesate de managementul riscului iar modelele de afaceri s-au
dovedit a fi altele decat cele de pe Wall Street.
Asa ca in martie 2009 se intoarce in America, se angajeaza la Royal
Bank of Canada si porneste un blog pe teme economice. Iordache avea
in toamna anului trecut avea o abordare si o viziune destul de
pesimista a crizei si efectelor acesteia asupra lumii si Romaniei,
dupa cum dovedeste un interviu pe care i l-am luat in octombrie.
Aproape un an mai tarziu, crede ca lumea a evitat cel mai mare
colaps din istoria economica globala de la marea criza mondiala din
1929. Mai crede ca Europa isi va reveni mai greu decat Statele
Unite si ca Romania prezinta, inca, oportunitati interesante pentru
investitori.