BusinessMagazin

Tag: cadere

  • Industria României a suferit în decembrie 2019 cea mai mare cădere din UE, minus 8,9%. Căderea de 2,3% pe tot anul este primul rezultat cu minus din 2010 încoace

    România a suferit în decembrie 2019 cea mai mare cădere a producţiei industriale din Uniunea Europeană (minus 8,9%), în vreme ce, pe întreg anul, cădere a fost de 2,3%, primul rezultat cu minus din 2010 (an de criză) încoace, un lucru deloc de neglijat, având în vedere că industria înseamnă 23% din PIB.

    Datele Eurostat (care prezintă rezultate lunare) arată că industria României s-a redus în decembrie cu 8,9% (cea mai mare cădere din UE). Industria Germaniei s-a restrâns cu 7,2%,  cea a Slovaciei cu 7,1%, cea a Ungariei cu 3,7%, cea a Cehiei cu 3,4%, Polonia fiind singura ţară aflată pe orbita Germaniei (cel puţin din perspectiva dependenţei de evoluţia sectorului auto german) care a fost pe plus: 1,3%.

    Industria României depinde într-o bună măsură de evoluţia economiei germane, având în vedere că Germania cumpără 23% din exporturile României (30% din exporturile către UE). Cât de greu cântăreşte şovăiala economiei germane în balanţa sectorului industrial al României?

    „Este foarte greu de pus punctul pe <I>. La nivel mondial, China sau India au încetinit şi asta a afectat economia Germaniei care este dependentă de exporturi. Se adaugă aici războiul comercial. În industria auto trebuie amintită trecerea de la benzină la electric. Acestea şi altele au încetinit cursul economiei germane. În ceea ce ne priveşte, am avut recent o întâlnire cu reprezentanţii firmelor germane din România, a participat şi prim-ministrul României, iar mesajul lor a fost că piaţa locală a anului 2019 a fost, în cea mai mare parte, OK. Companiile germane prezente în România nu par a fi extrem de afectate de ceea ce se întâmplă aici, spun că sunt afectate, mai degrabă, de ceea ce se întâmplă în companiile-mamă. La momentul actual, pe fundalul încetinirii din Europa, industria automotive încă a mers OK în România”, comentează Dragoş Anastasiu, preşedintele Ca­merei Germane de Comerţ din Ro­mânia (AHK).

    Institutul economic Ifo, cu sediul la Munchen, care urmăreşte evoluţia industriei germane, sugera săptămâna trecută că norii se risipesc de deasupra industriei germane. Comentând un sondaj efectuat în rândul managerilor din industrie, Ifo susţinea: „O rază de lumină a apărut la orizontul întunecat al industriei germane”. Potrivit sursei citate, companiile se aşteaptă la o uşoară creştere a producţiei industriale. Indicele pentru aşteptările de producţie a crescut de la minus 5,3 puncte la plus 2,3 puncte, intrând în teritoriu pozitiv pentru prima dată din mai 2019 şi se pare că întreprinderile îşi vor extinde producţia. În industria auto, foarte lovită, indicele a crescut de la minus 23 de puncte la plus 3,7 puncte.

    Datele publicate astăzi de Eurostat şi INS arată că 2019 a fost mai rău pentru industrie decât se anticipa. Căderea de 2,3% a industriei României este primul rezultat cu minus de la criză încoace.

     

  • Gabriela Firea: A căzut cel mai duşmănos guvern faţă de români. Zero soluţii

     Gabriela Firea a scris, miercuri, pe Facebook, că Guvernul condus de Ludovic Orban a fost cel mai „duşmănos” guvern pentru români. Primarul general a amintit şi de ordonanţele date de Executiv.

    „A căzut cel mai duşmănos guvern faţă de români! Zero soluţii pentru angajaţi, copii, pensionari. Austeritate pe toate planurile! Discriminarea mediului de afaceri, prin decontarea unor sume mari reprezentând TVA, fără verificări, pentru clienţii politici. Privatizarea sistemului de sănătate. Atac grav la serviciul de urgenţe medicale, după cum a explicat şi doctorul Arafat”, a scris Gabriela Firea pe Facebook.

    Primarul general a amintit şi de ordonanţele date de Guvernul Orban.

    „Număr record de ordonanţe de urgenţă pentru camarila politică. Angajarea unor oameni fără nicio experienţă profesională în posturi-cheie. Trei luni de coşmar pentru România!”, a mai scris Firea pe Facebook.

    Guvernul Ludovic Orban a fost demis, miercuri, moţiunea de cenzură iniţiată de PSD şi UDMR fiind votată de 261 de parlamentari, a anunţat preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu

  • Cum vor giganţii de la Bank of China să cucerească România

    Cu active de peste 21.000 miliarde de yuani, respectiv 3.000 de miliarde de dolari, Bank of China este una dintre cele mai mari patru bănci chinezeşti deţinute de stat şi a patra cea mai mare bancă din lume. Comparativ, întregul sistem bancar românesc are active de numai 110 miliarde de dolari. Intrarea unui asemenea gigant bancar pe piaţa bancară românească este o premieră.

    Istoria Bank of China începea în 1912, aceasta fiind singura bancă care a funcţionat în mod continuu de mai bine de un secol. Bank of China, o bancă de importanţă sistemică, considerată cea mai globalizată şi mai integrată bancă din China, are 320.000 de angajaţi, 11.000 de puncte de lucru şi profit net de 30 de miliarde de dolari.

    Gigantul bancar cu sediul central la Beijing a ajuns să ofere servicii financiare în 60 de ţări şi regiuni din întreaga lume, inclusiv 25 de ţări situate de-a lungul Noului Drum al Mătăsii, ceea ce o face să fie banca chinezească cu cea mai extinsă structură atât de pe glob, cât şi de-a lungul iniţiativei Noul Drum al Mătăsii.

    În ultima perioadă, regiunea Europei Centrale şi de Est pare să fi devenit o piaţă importantă pentru Bank of China, iar instituţia financiară urmăreşte să-şi crească serviciile în această regiune, urmând să direcţioneze companii chinezeşti sa investească în Europa Centrală şi de Est, precum şi să susţină companiile locale să se extindă pe piaţa din China, după cum a declarat Liu Liange, preşedintele gigantului Bank of China, la lansarea sucursalei băncii de la Bucureşti din luna decembrie 2019.

    „Europa Centrală şi de Est este o piaţă deosebit de importantă pentru noi. Se înfiinţează sucursala din Bucureşti a Bank of China. În România este a 60-a unitate a Bank of China peste hotare. Sperăm că vom creşte serviciile noastre în Europa Centrală şi de Est. Vom direcţiona companii chinezeşti să investească în Europa Centrală şi de Est şi vom susţine companiile locale să se extindă pe piaţa din China”, a declarat Liu Liange, preşedintele gigantului Bank of China.
    La evenimentul de lansare a Bank of China în România au participat mai mult de 300 de oameni de afaceri, bancheri, executivi şi diplomaţi. Discursuri au fost susţinute de prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu, Antonel Tănase, secretar general al guvernului, Liu Liange, preşedintele Bank of China, şi Jiang Liu, ambasadorul Chinei în România.
    Liu Liange a dat asigurări că Bank of China a venit în România pe termen lung pentru că există un potenţial mare şi va susţine, printre altele, proiectele de infrastructură în parteneriat public-privat, banca fiind pregătită să ofere finanţări pe maturităţi pe termen lung.
    Liu Liange, 58 de ani, este preşedinte al Bank of China din iulie 2019, după ce anterior a fost vicepreşedinte timp de aproximativ un an.
    Sucursala Bank of China din România a fost înregistrată în registrul instituţiilor de credit de la BNR în 17 octombrie cu denumirea „Bank of China (Hungary) Budapesta Sucursala Bucureşti“ şi are sediul în Piaţa Presei Libere, nr. 3-5, în sectorul 1. Iar deschiderea operaţională a sucursalei este programată cel mai târziu la data de 1 aprilie 2020, după cum indică datele BNR. Banca va activa în România pe segmentul corporate. Directorul general al sucursalei Bank of China de la Bucureşti va fi Guo Lixin.
    Chinezii au venit la Bucureşti ca sucursală a Bank of China Hungary, pe baza paşaportului pentru prestarea de servicii financiare în interiorul Uniunii Europene.
    La categoria „sucursale ale instituţiilor de credit” prezente în România şi înregistrate în registrele BNR se mai regăsesc ING Bank Amsterdam sucursala Bucureşti, Blom Bank France Paris sucursala România, Citibank Europe Dublin sucursala România, TBI Bank EAD Sofia sucursala Bucureşti, Alior Bank Varşovia sucursala Bucureşti, BNP Paribas Paris sucursala Bucureşti şi BNP Paribas Personal Finance Paris sucursala Bucureşti.
    Intrarea Bank of China pe piaţa românească vine după ce o delegaţie a BNR a fost la începutul primăverii anului 2019 la Beijing la invitaţia guvernatorului băncii centrale a Republicii Populare Chineze, Yi Gang. Concret, în luna martie 2019, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a fost într-o vizită oficială în Republica Populară Chineză, delegaţia BNR având întâlniri atunci şi cu conducerea băncii centrale chineze, cu conducerea Bank of China şi cu cea a Asian International Infrastructure Bank. „Discuţiile au vizat subiecte de importanţă deosebită, dintre care doresc să menţionez promovarea cooperării financiare bilaterale, evoluţiile economice şi financiare globale, precum şi alte teme conexe“, a spus după vizita în China guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
    Bank of China a derulat începând din vara anului 2019 un proces de recrutare de personal pe piaţa locală, banca căutându-şi noii angajaţi prin intermediului grupului Adecco România, liderul pieţei locale de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar. În procesul de recrutare, Bank of China a căutat preferabil candidaţi familiarizaţi cu limba şi cultura chineză, vorbirea limbii chineze fiind un atu la angajare, potrivit anunţurilor de recrutare pentru poziţii precum cea de office manager. Totodată, printre cerinţele adresate candidaţilor s-a aflat şi atitudinea proactivă („can-do“ attitude), să lucreze eficient sub presiunea termenelor limită şi să poată desfăşura mai multe activităţi şi proiecte simultan. Pe piaţa românească mai sunt prezente companii chineze în sectorul telecom, prin Huawei şi ZTE, dar şi indirect, în industrie, prin Pirelli sau Smithfield. Anul trecut, un fond de investiţii din China a preluat firma de cereale Brisegroup, iar un alt fond de investiţii chinezesc focalizat pe Europa de Est, Sino CEEF, a intrat în negocieri pentru preluarea reţelei de clinici medicale Regina Maria. Până la venirea chinezilor, cea mai mare parte a sistemului bancar românesc a fost deţinută de capitalul străin, iar cele mai mari deţineri au fost înregistrate anul trecut de grupurile financiare din Austria, Franţa, Italia, Olanda şi Grecia. Austria, Franţa şi Italia au o expunere de aproximativ 70% pe bankingul românesc, iar expunerea cumulată a băncilor din cinci ţări – Austria, Franţa, Italia, Olanda şi Grecia – pe sistemul bancar local a ajuns la circa 90%.
    Investitorii austrieci sunt cei mai vizibili dintre străini în sectorul bancar local, cu o expunere de 36%, iar din plutonul băncilor austriece fac parte BCR, a doua cea mai mare bancă locală, şi Raiffeisen, plasată pe locul cinci în topul după active.
    Capitalul francez ocupă locul doi pe piaţa bancară românească, după cel austriac, adunând o cotă de circa 18%. Francezii sunt prezenţi în bankingul din România cu BRD-SocGen, precum şi cu Crédit Agricole, BNP Paribas şi Blom Bank France, bănci de talie mică. Société Générale, unul dintre cele mai puternice grupuri financiare din Franţa, controlează în România BRD – a treia cea mai mare bancă în topul după active.
    La o expunere apropiată de cea a băncilor franceze au ajuns şi instituţiile de credit italiene, reprezentate de UniCredit şi Intesa, cu o o felie cumulată de 15% în 2019.
    Olanda are o expunere de 12%. Banca românească cu capital olandez ING Bank a reuşit să urce în 2018 pe locul şase în topul celor mai mari bănci de pe piaţa locală după active.
    Portofoliile băncilor greceşti şi cipriote pe piaţa bancară românească s-au subţiat în ultimii ani. Alpha Bank este singura bancă cu capital elen care rămâne pe piaţa locală, după ce Bancpost a fost cumpărată de Banca Transilvania, Piraeus Bank a ajuns la fondul american de investiţii J.C. Flowers, iar Banca Românească poate ajunge la EximBank, după a doua tentativă de vânzare.

    ●  Bank of China, una dintre cele mai mari patru bănci chinezeşti deţinute de stat şi una dintre cele mai mari bănci din lume, are active de peste 21.000 miliarde de yuani, respectiv 3.000 de miliarde de dolari, potrivit cifrelor aferente anului 2018. 

    ●  Înfiinţată în 1912, Bank of China este singura bancă care funcţionează în mod continuu de mai bine de un secol.

    ●  Gigantul bancar cu sediul central la Beijing oferă servicii financiare în 60 de ţări şi regiuni din întreaga lume, inclusiv 25 de ţări situate de-a lungul Noului Drum al Mătăsii, ceea ce o face banca chinezească cu cea mai extinsă structură atât de pe glob, cât şi de-a lungul iniţiativei Noul Drum al Mătăsii.

    ●  Bank of China este o bancă de importanţă sistemică şi e considerată cea mai globalizată şi mai integrată bancă din China.●  Sucursala de pe piaţa românească a Bank of China, a patra cea mai mare bancă din lume, a fost înregistrată în registrul instituţiilor de credit de la BNR în 17 octombrie cu denumirea de Bank of China (Hungary) Budapesta Sucursala Bucureşti, banca fiind lansată în 16 decembrie 2019. Iar deschiderea operaţională a sucursalei este programată cel mai târziu la data de 1 aprilie 2020.

  • Cum îşi propune compania Farmec să educe piaţa produselor de îngrijire destinate bărbaţilor

    Fiole anticădere tratament intensiv

    Descrierea inovaţiei:

    Potrivit reprezentanţilor Farmec, 40% dintre bărbaţi încep să sufere de căderea părului în jurul vârstei de 35 ani, procentul ajungând la 65% în jurul vârstei de 60 de ani. Pornind de la aceste date, compania a creat un tratament intensiv pentru combaterea alopeciei androgenetice specifice bărbaţilor. Fiolele conţin Redensyl, un compus din extracte de larix şi ceai verde care acţionează asupra cauzelor căderii părului, glicină, un aminoacid constituent major al keratinei şi zinc, care măreşte rezistenţa firului de păr, Procapil, Biocapigen şi vitamine din grupa B (B3, B6, B7) care reduc sebumul şi mătreaţa, lăsând părul dens şi mătăsos.

    Elementul de noutate:
    În cazul fiolelor anticădere tratament intensiv Gerovital Men, elementele de noutate sunt principiile sale active: Redensyl, ce conţine extracte de larix şi ceai verde care acţionează asupra cauzelor căderii părului. S-au demonstrat in vitro efectele acestora de: stimulare a diviziunii celulelor stem; protecţie împotriva apoptozei; stimulare a diferenţierii celulelor stem; stimulare a activităţii fibroblastelor pentru o hrănire mai bună a foliculului pilos; potenţial antiiritant.

    Efectele inovaţiei:
    Tratamentul intensiv cu fiolele anticădere Gerovital Men opreşte căderea părului, îi îmbunătăţeşte vizibil densi­tatea, reglează secreţia glandelor sebacee, modulează lipogeneza, reduce iritarea şi ameliorează scalpul seboreic, acestea din urmă fiind aspecte deosebit de importante dat fiind faptul că părul excesiv de gras, cu seboree este mai predispus la cădere.

    Fiole cu acid hialuronic 5%
    Descrierea inovaţiei:
    Gama îmbină ingrediente active, extracte vegetale, vitamine cu acidul hialuronic. Fiolele cu acid hialuronic 5% Gerovital Men cresc rezistenţa, elasticitatea şi nivelul de hidratare a pielii, datorită combinaţiei de principii active şi a două tipuri de acid hialuronic. Serul este conceput într-o formulă şi concentraţie speciale pentru pielea bărbaţilor, pentru a diminua efectele pe care bărbieritul zilnic, mediul ambiant şi ritmul de viaţă tot mai alert le pot avea aspura tenului.

    Elementul de noutate:
    Farmec este prima companie românească care a scos pe piaţă un astfel de produs, din dorinţa de a le oferi bărbaţilor români produse cosmetice destinate tenului lor.

    Efectele inovaţiei:
    Gerovital Men fiole cu acid hialuronic are efecte intensiv hidratante, acţionând global prin refacerea rezervelor hidrice din piele, diminuarea pierderilor transepidermale de apă şi refacerea componenţilor NMF din stratul cornos. Ridurile şi liniile fine sunt umplute din interior şi sunt mult diminuate, obţinând o piele netedă şi tonifiată.

    Persoanele implicate în dezvoltarea proiectelor sunt:  Natalia Muscă (manager de produs, Departamentul de Marketing), Tudor David (director de marketing), Sofia Irimie (cercetător Farmec, Departamentul de Cercetare şi Dezvoltare) şi Angela Bindea (cercetător Farmec, Departamentul de Cercetare şi Dezvoltare).

  • Americanii încep să-şi critice propriul capitalism

    Dar acum, americanii au început să-şi critice propriul capitalism, pe care nu-l mai recunosc.

    Martin Wolf, cel mai cunoscut comentator de la Financial Times, ziarul de business al Europei, a făcut o recenzie unei cărţi scrise de un profesor american, Thomas Philippon – „The Great Reversal – How America Gave Up on Free Markets”.
    Martin Wolf l-a pus pe profesorul de economie din New York pe o listă a celor mai străluciţi economişti ai momentului, aici incluzându-i pe Olivier Blanchard, fostul economist-şef al FMI, Emmanuel Saez şi Gabriel Zucman, de la Universitatea din Barclay’s, şi recent premiata cu Nobel Esther Duflo de la Massachusetts Institute of Technology.
    Thomas Philippon scrie în carte că actualul capitalism american a ajuns un monopol, un oligopol care nu încurajează deloc competiţia, marile companii extrăgând rente extrem de profitabile din ceea ce fac omorându-şi concurenţa prin achiziţii şi consolidări.
    Competiţia, care reprezintă biblia capitalismului, este un cuvânt depăşit pentru liderii de business de astăzi, care fac orice pentru a nu avea competitori.
    Această concentrare la vârf a companiilor a devenit extrem de profitabilă, câştigurile actuale ale acestora, ca raport între profit şi PIB, dublându-se din 1990 încoace.
    Iar pretextul cu transferarea producţiei în China, pentru că acolo se produce mai ieftin, a creat monştri. Profesorul american a comparat capitalismul american cu capitalismul european, iar rezultatele au fost surprinzătoare: din 1999 până în 2017 creşterea reală a PIB-ului per capita a fost de 21% în SUA, de 25% în Uniunea Europeană şi de 19% în zona euro, în ciuda crizei financiare care a izbucnit în Europa.
    Profesorul american spune că ponderea salariilor în venituri este mai bună în Europa decât în Statele Unite, iar descoperirile tehnologice ale americanilor nu au dus la o îmbunătăţire extraordinară a productivităţii, aşa cum este percepţia generală, ci doar au dus la creşterea profiturilor.
    Maşinăria de lobby americană, care ar fi taxată ca trafic de influenţă dincolo de ocean, este văzută ca unul dintre cele mai mari pericole pentru capitalismul american.
    Este dată ca exemplu situaţia din Congresul american, unde un congresman îşi petrece 30 de ore pe săptămână strângând bani pentru campaniile electorale.
    Iar expresia este: „Dacă un lobbyist nu ne-a dat niciodată bani, nu vorbesc cu el. Dacă eşti un lobbyist care ne-ai dat bani, aş putea vorbi cu tine”.
    Instituţiile de reglementare europene sunt mult mai puternice decât cele americane pentru că acolo au pătruns mai puţin lobbyiştii.
    Iar capitalismul european este mult mai competitiv şi mai puţin monopolistic.
    Unul dintre cele mai mari eşecuri ale capitalismului american este văzut ca fiind sistemul de sănătate, extrem de scump şi ineficient, cu bariere de intrare extrem de mari.
    Acest capitalism american a devenit extrem de scump, iar nota de plată este achitată de cei mulţi, care nu au nicio altă alternativă.
    În acest context nu este de mirare că deşi sindicatele au rămas fără voce după globalizare, noile generaţii încep să aibă din ce în ce mai multe întrebări şi văd puţin altfel lucrurile.
    Conform unui sondaj citat de MarketWatch, mai mult de 30% din generaţia Millennials aprobă comunismul şi 70% dintre ei ar vota un socialist.
    22% din generaţia Millennials cred că proprietatea privată, unul din pilonii de bază ai capitalismului, ar trebui abolită, iar 45% din generaţia Z şi Millennials susţin că educaţia ar trebui să fie free.
    Acest capitalism american, care a devenit extrem de scump, monopolistic şi rentier, începe să fie criticat şi urât chiar de americani.
     

  • Să nu uităm: Exact acum 30 de ani, pe 9 noiembrie, a căzut zidul Berlinului, pe neaşteptate, datorită a doi oameni

    Pe 9 noiembrie se împlinesc 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, construit în anul 1961 pentru a opri exodul din Republica Democrată Germania (RDG) către Republica Federală Germania (RFG).

    În seara zilei de 9 noiembrie 1989, un funcţionar neamţ din cadrul Republicii Democrate Germane, numit Günter Schabowski, a încurcat detaliile unei misiuni primite şi a ajutat, din greşeală, la căderea Zidului Berlinului. Membru al Partidului Unităţii Socialiste din Germania, Schabowski a avut o misiune clară de a calma mulţimile vaste şi tot mai mari de locuitori ai Berlinului de est care au fost inspirate de promisiunile liderului sovietic Mikhail Gorbaciov de „deschidere” şi reformă. Până la începutul lunii noiembrie 1989, în Germania de est aveau loc proteste copleşitoare la care participau sute de mii de oameni, potrivit The Wall Street Journal.

    Al doilea om, datorită căruia a căzul zidul Berlinului, este Harald Jäger, un fost oficial care se ocupa cu controlul paşapoartelor din Germania de Est. Jäger este cunoscut mai ales pentru ignorarea ordinelor şi deschiderea trecerii de frontieră din Bornholmer Straße a Zidului Berlinului la 9 noiembrie 1989.

    În acea perioadă, oficialul german Harald Jäger, credea că este bolnav de cancer şi că în acest context nu mai are nimic de pierdut, astfel a lăsat mulţimile de oameni să se întoarcă în Germania de Est ne mai ascultând nici un ordin oficial primit de la superiorii săi.

    La fel a făcut şi Vladimir Putin, care în noiembrie 1989, era ofiţer KGB şi se afla în Dresda, la 120 de mile sud de Berlin. Nu se ştiu mai multe detalii despre activităţile lui Putin din acea perioadă, tocmai pentru că a ars aproape toate dosarele sale înainte de a părăsi Germania.

    Puteţi citi AICI întreaga poveste publicată de The Wall street Journal

  • Dacă vor să supravieţuiască, oraşele va trebui să atragă tineri, aşa cum fac companiile cu forţa de muncă

    Pentru tinerii de azi nu va mai conta ţara de unde sunt, ci oraşul unde locuiesc şi unde muncesc, spune el.
    Azi poţi să stai în Bucureşti, mâine în Praga şi apoi în Viena.Retorica asta naţionalistă este o prostie, crede bancherul austriac.

    Ţările din Europa Centrală şi de Est se confruntă cu plecarea propriilor cetăţeni în alte ţări din Europa sau în Statele Unite. Ei se duc acolo unde cred că viaţa este mai bună, unde au o şcoală cu renume, unde găsesc un job mai bine plătit.

    România a pierdut 5 milioane de cetăţeni, alte ţări au fost mai norocoase, pierzând mai puţin.Pe de altă parte, sunt oraşe din ţările care au pierdut oameni care au reuşit să atragă mai mulţi oameni şi să aibă un număr de locuitori în creştere.

    În viitor, lupta se va da pentru a atrage mai mulţi tineri şi nu numai în oraşe, pentru că la nivelul unor ţări s-ar putea ca lupta să fie pierdută.
    La noi, studiile Băncii Mondiale arată că în 2030 vom avea doar 15 milioane de locuitori dacă se va menţine ritmul actual de scădere. Dar atunci s-ar putea ca Clujul să aibă 1 milion de locuitori şi Bucureştiul peste 6 milioane.

    Va urma o presiune din ce în ce mai mare din partea companiilor pe edili ca să facă oraşele mai bune, pentru a atrage tineri sau alţi oameni din alte ţări.

    Companiile ştiu că dacă nu au forţă de muncă, mai ales tânără, dacă nu vor avea de unde alege talente, afacerea lor va fi pusă în pericol şi nu vor supravieţui. Până la un anumit moment, lipsa de oameni va fi acoperită prin roboţi, prin reorganizarea fluxurilor şi a proceselor de producţie. Dar tot vor avea nevoie de angajaţi.

    De asemenea, investitorii în real estate, dezvoltatorii de clădiri de birouri şi de proiecte rezidenţiale vor avea nevoie de clienţi pentru a-şi umple clădirile şi apartamentele. Şi vor pune presiune pe toată lumea, pentru că în joc vor fi miliarde şi miliarde de euro.

    Iaşiul a revenit la viaţă odată cu complexul Palas, dezvoltat de Iulian Dascălu. Acest complex, care are mall, supermarketuri, birouri, hotel, a devenit un magnet pentru tinerii din judeţele limitrofe, dar şi pentru cei din Republica Moldova şi Ucraina. În lipsa acestui complex, Iaşiul s-ar fi confruntat cu aceeaşi cădere constantă şi sigură cu care se confruntă celelalte oraşe din Moldova. Iaşiul a devenit un pol IT, industrial, de cercetare şi dezvoltare şi poţi să ai o viaţă bună acolo.

    La fel se întâmplă cu Clujul, care are şansa unui puternic centru universitar şi a unui suflu antreprenorial foarte bun.
    Timişoara, cu Iulius Town, va atrage forţă de muncă şi tineri din Serbia şi chiar Ungaria. Dacă Bucureştiul va dezvolta următoarele trei proiecte – Esplanada de la Unirea, Casa Radio de la Eroilor şi va transforma Gara de Nord într-un mall şi clădiri de birouri – care înseamnă investiţii de aproape 5 miliarde de euro, va ajunge un oraş de unde tinerii nu vor dori să plece, ca acum la Viena, Londra, Madrid sau alt oraş din Europa.
    Bineînţeles că infrastructura de transport, infrastructura medicală şi de educaţie va trebui să ţină pasul cu aceste dezvoltări.

    Actualii primari încă trăiesc din trecut, din autorizaţiile de construcţii pe care le eliberează, dar va veni un moment în care vor simţi din spate presiunea companiilor de a îmbunătăţi viaţa locuitorilor, de a mişca lucrurile din loc pentru a ţine forţa de muncă şi pentru a atrage alta nouă.
    Acum se pune presiune pe guvern, dar companiile vor pune presiune şi pe primari.

    Guvernul a fost forţat să aducă 30.000 de muncitori din afară, dar în viitor primarii vor fi forţaţi să aibă planuri de a atrage tineri prin parcuri, prin zone rezidenţiale, prin grădiniţe şi şcoli, prin centre sportive, prin restaurante şi cluburi.

    Ondrej Vlcek, CEO al Avast, o companie de tehnologie specializată în securitate (echivalentul Bitdefenderului, dar de trei ori mai mare), spune că le trebuie mai multă diversitate în companie, că au nevoie de oameni din mai multe ţări, că au nevoie de mai multă deschidere externă pentru a face faţă pieţei.

    Oraşele mari din România au o şansă de a opri ritmul de scădere a populaţiei, cel puţin pentru zona lor. Cu cât o fac mai repede, cu atât vor avea o viaţă mai bună şi vor supravieţui acestei globalizări unde, pentru multinaţionale dar şi pentru companiile locale, nu va mai conta din ce ţară eşti, ci ceea ce ştii să faci. 

  • Scapă cine poate: Investitorii se adăpostesc în faţa furtunii şi retrag peste 320 miliarde dolari din fondurile de investiţii, în cea mai mare panică de după căderea Lehman Brothers

    Investitorii îşi scot banii în valuri din fondurile de investiţii cu specific pe plasamente în pieţele de bani  – în cel mai accelerat ritm de la colapsul Lehman Brothers din 2008 şi până în prezent.

    Potrivit CNBC, care citează datele FactSet şi Bank of America Merrill Lynch, investitorii au retras 322 miliarde dolari în ultimele şase luni, cel mai accelerat ritm din a doua parte a anului 2008, ceea ce duce activele fondurilor de investiţii la aproape 3.500 miliarde dolari.

    Dintr-o altă perspectivă, acea perioadă a creat o fereastră de oportunitate nemaiîntâlnită pe pieţele bursiere americane, cu acţiuni subevaluate şi actie ieftine. În luna martie 2009, Wall Street a intrat într-o etapă de bull market (n.r: creşteri de peste 20%), care a depăşit deja recordurile de longevitate al altor cicluri de creştere înregistrate de pieţele bursiere.

    „Poţi fi contrarian şi să spui că este un moment pozitiv, pentru că dacă piaţa se stabilizează şi există o anumită relaxare (n.r: în războiul comercial Beijing – Washington), acei bani e vor întoarce în piaţa de acţiuni”, spune Quincy Krosby, chief market strategist în cadrul Prudential Financial.

    Dincolo de aceste exituri de capital, totalul activelor gestionate pe pieţele de bani sunt la cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani.

     

     

  • Barometrul Industrial. Activitatea din industrie a căzut în iunie la cel mai mic nivel din ultimele cinci luni. Managerii se aşteaptă ca producţia să scadă în continuare

    Activitatea din industrie a căzut în luna iunie la cel mai mic nivel din ultimele cinci luni şi s-a apropiat la două puncte de creşterea zero, alimentând îngrijorările privind creşterea economică în ansamblu, arată analiza Barometrului Industrial – un sondaj efectuat în rândul managerilor din industrie realizat de IRSOP şi Facultatea de management din cadrul Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative (SNSPA).

    “Volumul producţiei a scăzut în iunie la 52 de puncte faţă de 58 în mai semnalând că industria se apropie de contracţie (sub 50) şi va putea afecta creşterea economiei în ansamblu”, spun analiştii Barometrului Industrial.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Una dintre cele mai puternice bănci se prăbuşeşte. Este cea mai mare cădere de după criză

    Banca germană a raportat în T2 piarederi de 3,1 miliarde euro generate de un „plan strategic de transformare” de 3,4 miliarde euro.

    Financial Times scrie că Deutsche Bank a înregistrat cel mai prost rezultat trimestrial de după criza financiară din 2008.

    Analiştii Credit Suisse susţin că pierderile au fost mai mari decât nivelul de 2,8 miliarde euro pe care Deutsche Bank îl semnalase către piaţă, iar într-o notă către clienţi au numit rezultatul „dezamăgitor”.

    La începutul lunii iulie Deutsche Bank a anunţat un plan masiv de reorganizare a businessului ce prevede 18.000 de concedieri până în anul 2022 şi închiderea diviziei de tranzacţionare.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro