Nu ne mai trageti pe dreapta

O autostrada este ceva necesar care costa foarte mult, se intretine greu, la care nu ne pricepem, dar ne dam cu parerea. Pentru Romania, a avea o autostrada de la vest la est a devenit un tel pe cat de important, pe atat de indepartat, in conditiile in care totul depinde de romani.

 

O stire difuzata zilele trecute de Deutsche Welle a starnit rumoare la inceput, a atras declaratii belicoase mai apoi, lamuriri si linistiri dupa aceea, pentru a lasa in urma sentimentul ca, oricum ai intoarce-o, nu e de bine.

 

Totul a pornit de la informatia ca pe langa Comisia Europeana a fost infiintat un grup de experti independenti (unii dintre ei fosti comisari europeni) al carui scop e sa accelereze realizarea unor noi proiecte de transport transeuropene. Este vorba despre cinci noi „axe“ care sa lege noile state membre, altele decat cele 30 stabilite deja in 1996. Primul oficial care a reactionat a fost Herwig Nowak de la secretariatul Coridorului IV. „E o schimbare periculoasa de paradigma. Normal ar fi sa finalizam proiectele incepute inainte sa cream altele“, a declarat el pentru DW.  „Romania si Bulgaria ar trebui sa se opuna retrasarii Coridorului IV, pentru ca vor pierde astfel legatura cu Europa Centrala“, a adaugat Nowak.

 

Pierderea „contactului“ e valabila mai ales in cazul Romaniei, care s-ar vedea exclusa dintr-un traseu european, in cazul nordului Bulgariei. Actualul Coridor IV porneste din Germania, trece prin Praga, Bratislava si Budapesta si intra in Romania prin Nadlac, trecand apoi prin Arad, Deva, Sibiu, Ramnicu-Valcea, Pitesti, Bucuresti (cu o prelungire spre Constanta), facand apoi jonctiunea cu Coridorul IX si iesind din tara pe la Giurgiu, catre nordul Bulgariei, prin Ruse si continuand apoi, mai la sud, cu o bifurcatie Turcia – Grecia. Axa aflata acum in discutia grupului de experti ar ocoli tara noastra, urmand sa treaca, din Budapesta,  prin Belgrad, Nisa si Sofia, bifurcandu-se apoi, conform planului initial – spre Turcia si Grecia. 

 

Din pacate, schimbarea prioritatilor, respectiv finantarea prioritara a celor cinci noi proiecte, n-ar duce lipsa de argumente. Diferenta intre cele doua cifre pare argumentul cel mai puternic. In vreme ce, potrivit estimarilor, cele 30 de trasee stabilite in urma cu zece ani (termen de finalizare 2020) ar costa aproximativ 220 de miliarde de euro, cele cinci proiecte noi ar costa abia 20 de miliarde de euro.

 

Un alt argument, cel putin in privinta Coridorului IV pe stil nou, ar fi acela ca aceasta ar fi o ruta mai logica si, in orice caz, mai scurta, legand mai lesne centrul Europei de zona de sud-est. In fine, cel de-al treilea argument, deloc lipsit de importanta, este acela ca oficialii romani nu au facut mai nimic in cei zece ani scursi din momentul in care a fost acceptat actualul desen al Coridorului IV. Ba, mai mult, au inventat tot felul de „smecherii“, intre care „bucla“ de la Timisoara, concentrarea pe portiunea Bucuresti-Constanta si, mai ales, deschiderea lucrarilor la autostrada Brasov-Bors, fara nici o legatura cu traseele europene.

 

Situatia, asadar, nu e simpla deloc. Chiar daca Uniunea Europeana nu va renunta la cele stabilite in 1996 (ar fi neelegant sa o faca), schimbarea prioritatilor e posibila si ar fi ceva foarte grav pentru Romania, care are acum un aranjament favorabil. Simtind ca e un subiect cu potential electoral ridicat, cei din PSD au trecut la atac, criticand „incapacitatea“ actualului ministru al transporturilor si cerand demiterea lui. „Ori e dezinformat, ori nu e la curent cu discutiile europene despre infrastructura“, a afirmat fostul negociator-sef al Romaniei, Vasile Puscas, acum deputat PSD.

 

In replica, ministrul Gheorghe Dobre a dat vina pe „lipsa de preocupare din timpul guvernarii PSD“, aratand ca problema, daca exista, nu e de ultima ora, si a incercat, in acelasi timp, sa linisteasca lucrurile: „Avem un document negociat cu UE, iar acum negociem cu Comisia Europeana conditii de finantare“, spune el. Dobre sustine ca se afla in negocieri cu BERD si BEI pentru un credit de 450 de milioane de euro care sa acopere terminarea sectorului Cernavoda-Constanta, dar recunoaste ca inca nu a fost semnat nici un contract de finantare. „Coridorul IV se va face, va fi dat in folosinta in 2010 si va avea 826 de kilometri. Finantarea e un obiectiv UE si nu am auzit nimic oficial cum ca s-ar fi renuntat“, mai spune ministrul.

 

Daca ar exista deja ceva oficial, ar fi cu adevarat grav. Pentru ca nu s-ar mai putea face nimic. Se pare, insa, ca autoritatile din Romania au fost prinse in ofsaid. Ca stirea a cazut ca o bomba. Si ca Bucurestiul are nevoie, ca sa se trezeasca, de imbolduri externe.

 

Indemnurilor lui Herwig Nowak le-au urmat declaratiile lui Markus Ferber, liderul crestin-democratilor germani din Parlamentul European: „Toate traseele stabilite initial trebuie realizate. Pentru Romania si Bulgaria exista mijloace financiare astfel incat Coridorul IV sa fie terminat. Bucurestiul ar trebui sa insiste acum ca UE sa sustina realizarea Coridorului IV conform planurilor existente“. Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti a incercat sa tempereze reactiile: „Recomandarile grupului de experti sunt asteptate sa ajunga pe masa Comisiei Europene in toamna aceasta.

 

Orice comentariu pe marginea lucrarilor in desfasurare ale acestui grup este inoportun, cata vreme nu exista in acest moment o decizie a grupului privind axele prioritare“, se arata intr-un comunicat al Delegatiei. In plus, mai spun reprezentantii in Romania ai Comisiei Europene, potrivit Tratatului de aderare, document semnat de toate statele UE, „retelele paneuropene de transport constituie obiective prioritare de finantare din partea UE“. Declaratiile unor politicieni straini, facute in luna august, trebuie privite cu calm, a afirmat seful Delegatiei, Jonathan Scheele, care a atras atentia asupra faptului ca multe dintre acestea sunt parte a jocurilor electorale de dinaintea alegerilor din Germania.  Chiar daca in Germania e campanie electorala, cele spuse de Markus Ferber sunt reale.

 

Politicianul german a aratat ca Romania are partea sa de vina, pentru ca nu a prea tinut cont, in trecut, de cele negociate cu UE. „Romania a acordat mai multa atentie altor proiecte, finantate prin intermediul SUA. Asta reprezinta o problema serioasa si sfatul meu e ca autoritatile romane sa acorde atentie in primul rand rutei de transport negociate cu UE“, a spus el.

 

Problema e reala si cat se poate de serioasa; se poate spune ca Bucurestiul nu a jucat corect. Practic, timp de aproape zece ani, autoritatile romane nu au avansat deloc in realizarea Coridorului IV, autostrada care, initial, nici nu trebuia sa strabata Romania, decat pe o portiune foarte scurta, intre Timisoara si Turnu-Severin – Calafat. „tara noastra este plasata usor excentric fata de orice axa majora de transport international“, explica directorul Societatii Academice Romane, Sorin Ionita.

 

Momentul 1996, cand a fost stabilit actualul traseu al Coridorului IV, a insemnat o concesie acordata Romaniei, afirma Sorin Ionita. Totul s-a datorat razboiului din fosta Iugoslavie si instabilitatii din Serbia, care au facut ca ruta mai scurta (Budapesta – Belgrad – Nis – Sofia), pe care existau deja doua autostrazi, sa fie inutilizabila. Romania a avut parte, se arata intr-un studiu SAR publicat saptamana trecuta, si de o concesie suplimentara, respectiv acceptarea ramurii Bucuresti-Constanta.

 

Zece ani mai tarziu, situatia „pe teren“ este, practic, neschimbata. „E de neinteles“, afirma Sorin Ionita, „de ce guvernele care s-au succedat din 1996 si pana astazi s-au multumit doar cu succesul diplomatic de a avea o linie trasata cu carioca pe o harta“. Ar fi trebuit intocmite studii de fezabilitate, consultari publice cu comunitatile, exproprieri de terenuri, toate finantate din surse interne, astfel incat, in momentul in care vor fi sosit fondurile europene, Bucurestiul sa fie gata sa se apuce, efectiv, de treaba.

 

Ce s-a facut pana acum e foarte putin, se arata in studiul SAR. S-au inaugurat doua tronsoane intre Bucuresti si Constanta „pe un teren drept si in conditiile in care existau deja lucrari incepute acolo“, iar alte doua tronsoane mai scurte (Drajna-Cernavoda) au fost incluse ca proiect ISPA (96 de milioane de euro, din care 72 de milioane de la UE). Desi portiunea Drajna-Cernavoda ar fi trebuit terminata in 2005, s-au cerut prelungiri pana in 2009. „Desi aceasta era portiunea cea mai usoara (teren plat, localitati rare, profil de autostrada deja existent intre Fetesti si Cernavoda, deci fara mari exproprieri de facut) avem deja un decalaj de patru ani in executie“, constata expertii SAR.

 

Pare, deci, foarte improbabil ca intregul Coridor IV, portiunea romaneasca, sa fie terminat pana in 2010, cum promite ministrul Dobre. „Daca la un proiect de 100 de milioane de euro (Drajna-Cernavoda) perioada de executie practic s-a dublat, nu e clar cum va merge restul traseului, in valoare de 3,5 – 4 miliarde de euro“, spune Sorin Ionita.

 

El afirma ca autoritatile nu doar ca au stat degeaba, ci au si comis intre timp doua gafe majore care vor cantari probabil in decizia pe care o va lua UE. Prima gafa: angajarea de resurse importante intr-un proiect de autostrada (Brasov-Bors) care nu este cuprins in strategiile europene, pentru care nu avem bani si care nu se conecteaza cu reteaua maghiara de autostrazi. A doua: bucla pe care autostrada ar urma sa o faca, prin Timisoara si Lugoj, pentru ca fostul ministru al transporturilor, Miron Mitrea, a ales sa „serveasca“ principalele localitati din Banat, in loc sa mearga drept spre Deva, dupa cum era planificat initial. Asa, traseul va fi mai lung cu 35 km, ceea ce, la pretul mediu de 8 milioane euro/km, echivaleaza cu intregul buget anual pentru intretinerea drumurilor publice din Romania, iar traficul de tranzit va face permanent acel ocol cand autostrada va fi gata, apreciaza Sorin Ionita. 

 

Situatia nu e deloc roz. Angajamentele semnate vor fi respectate de catre Uniunea Europeana, care are insa posibilitatea sa penalizeze neseriozitatea romanilor, amanand Coridorul IV si preferand un traseu mai scurt, mai ieftin, mai eficient si cu o probabilitate mai mare de realizare.

 

Stirea Deutsche Welle e ca un dus rece in aceasta vara ciudata. Intr-un fel, ne aflam, si la acest capitol, al autostrazii paneuropene, in ceasul al doisprezecelea. O spune, in termeni diplomatici, Delegatia Comisiei Europene, care explica sec cum se va ajunge la viitoarea harta a autostrazilor de la marginea UE: Comisia ia o decizie la inceputul lui 2006, eventual si pe baza recomandarilor grupului de experti, sub forma unei comunicari catre PE si Consiliul de Ministri al UE. Aceste doua institutii iau decizia finala „printr-un proces democratic de codecizie“ in care se pronunta statele membre si eurodeputatii. „Romania are acum observatori in toate institutiile europene, fiind astfel in pozitia de a-si apara interesele, daca va fi necesar“, se arata in comunicatul Delegatiei Comisiei Europene. Cu alte cuvinte, cata vreme – desi exista ceva stabilit inca din 1996 – Romania nu a miscat un deget pentru a trece de pe harta pe teren, este posibil ca acest Coridor IV sa-si schimbe „albia“.

 

Iar daca romanii isi doresc cu adevarat un curs favorabil al tranzitului european, atunci e cazul sa se puna pe treaba. „Sa speram ca guvernul roman va trece din viteza a doua intr-a patra cu executia lucrarilor si va fi in stare sa lege doua puncte printr-o linie cat de cat dreapta“, este concluzia lui Sorin Ionita.

 

Sa se treaca, adica, de la faza in care ministrul transporturilor e luat ca din oala de ultimele discutii de la Bruxelles si guvernul pare sa fi uitat pana si sa rosteasca lozincile privind prioritatea nr. 0, care este integrarea europeana.