Masini, trenuri, avioane mai rapide. Calculatoare mai performante, transfer de date mai rapid. Fast-food. Home delivery. Scopul inovatiilor tehnologice, secretul carierelor reusite, calea spre profit a companiilor pare sa fie economia de timp: in epoca noastra, cine izbuteste sa ia viteza castiga. Romania a inceput si ea sa se grabeasca, iar apropierea de stilul occidental de viata inseamna, in primul rand, obisnuinta de a se misca mai repede.
Cu sute de ani in urma, calatorii aveau nevoie de zile in sir pentru a strabate 100 de km. Cu o suta si ceva de ani in urma, aparitia trenului a micsorat timpul de calatorie, apropiind distante. Azi, 100 km pot fi parcursi, pe autostrada, in mai putin de o ora. Si 546 de km – distanta dintre Bucuresti si Arad – inseamna o calatorie, cu avionul, de circa o ora. Asa incat o investitie de un milion de euro – cat reprezinta costul pentru construirea unui kilometru de autostrada – tine deja de strategia de dezvoltare a unei tari care se vrea mai dezvoltata, adica mai adaptata la civilizatia vitezei. In cazul Romaniei, si aceasta inseamna integrare in Uniunea Europeana.
Paradoxul vremilor noastre este insa ca omul modern nu are mai mult timp liber, desi si-a creat unelte care sa-i usureze nu numai deplasarea, ci si munca. In principiu, orice uneala e menita sa reduca timpul de munca; numai ca actuala civilizatie wireless si Internetul au extins de fapt intervalul de munca, iar manageri si angajati deopotriva ajung sa lucreze acasa, in avion, ziua si noaptea, ceea ce a facut ca notiunea de timp liber sa se dezintegreze. “Internetul, laptop-urile, telefoanele celulare si conexiunile fara fir au modificat barierele programelor de munca. Asa se creeaza o noua cultura, in care omul este activ in fiecare ora din zi si in fiecare zi din saptamana”, explica Tom Markert, Chief Marketing Officer la ACNielsen, companie care a realizat un studiu anul trecut, in 28 de tari.
Iar povestea e aceeasi si in viata personala. Masinile de spalat automate, frigiderele no-frost, cuptoarele cu microunde au daruit utilizatorilor pretios timp pe care nu-l aveau inainte vreme. In Romania, astfel de aparate au trecut in doar cativa ani de la statutul de articole de lux sau exotice la cel de obiecte de stricta necesitate, ilustrand perfect modul cum a evoluat raportul dintre timpul de munca si timpul liber al romanilor. La Altex, vanzarile de cuptoare cu microunde realizate in perioada ianuarie – iulie 2005 au atins nivelul celor inregistrate in intreg anul 2004. Reprezentantii companiei estimeaza ca pana la sfarsitul anului, vanzarile pe acest segment vor atinge triplul celor din 2004.
Piata produselor care usureaza muncile casnice “a inregistrat o evolutie clara fata de acum 10 ani, cresterea fiind foarte vizibila mai ales in ultimii cativa ani”, considera reprezentantii Altex. Daca in urma cu zece ani multi romani nici nu stiau ce e un cuptor cu microunde sau un uscator de rufe, in prezent tendinta este ca locuintele sa fie dotate din start cu toate aparatele necesare pentru a spori confortul. Cu pasi mai tarzii au intrat in piata masinile de spalat cu uscator si uscatoarele de rufe. Acum insa recupereaza: in prima jumatate a anului, vanzarile au inregistrat o crestere spectaculoasa, fiind mai mari cu aproape 220%, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, spun reprezentantii Altex.
Pe lipsa acuta de timp a oamenilor activi si-au intemeiat conceptul de afacere o multime de companii din sfera comertului si a serviciilor, scopul comun fiind acela de a-l atrage pe consumator prin economia de timp pe care i-o ofera – fie ca e vorba de usurarea alegerii unui produs, de scurtarea drumului de la momentul alegerii pana la folosirea produsului ori de diversele servicii auxiliare pentru care consumatorul ar fi fost altfel nevoit sa piarda timp suplimentar.
Dealerul auto Cardinal Motors, de exemplu, a mizat pe ideea de a economisi timpul pe care posesorii de masini il consuma atunci cand se duc la show-room pentru un drive test sau cand merg la service. Un angajat la companiei merge chiar la adresa clientului pentru a duce masina pe care acesta o doreste pentru drive-test. Iar clientul poate pastra masina timp de doua saptamani sau doua luni, “atat timp cat e necesar ca sa se convinga”, spune George Balan, directorul general al firmei, care adauga ca “un drive-test este un lucru elementar, iar o plimbare de doi kilometri cu masina nu poate fi relevanta”. Un alt tip de serviciu este ridicarea de catre firma a masinilor de la adresa indicata de client, pentru a fi dusa la service.
Firma a vandut 700 de masini in 2004 si estimeaza ca numarul acestora va depasi 1.300 in 2005. Totusi, romanii sunt inca neincrezatori si neobisnuiti cu astfel de servicii, apreciaza George Balan, care precizeaza ca sunt foarte multi clienti care refuza sa apeleze la servicii de acest gen. “In primul rand sunt uimiti de existenta, in Romania, a unor astfel de servicii. Si reticenti in a le folosi. Au senzatia ca e ceva putred, probabil din cauza <mostenirii> experientelor cu service-urile din perioada comunista”, spune reprezentantul companiei, care are in portofoliu trei marci: Audi, Volkswagen si VW comercial.
Cardinal are un show-room la Constanta si va mai inaugura unul in septembrie la Ploiesti. Ca si cel din Constanta, cel de la Ploiesti va avea program in fiecare zi a saptamanii, “pentru ca mai ales in week-end clientii, altfel foarte ocupati in rest, pot veni sa se intereseze de masini”.
O alta categorie de companii care castiga din economia de timp oferita clientilor sunt procesatorii de alimente. Iar aici nu e vorba numai de eliberarea gospodinei clasice de orele petrecute in bucatarie, idee care in urma cu jumatate de secol generase moda pranzurilor congelate sau a supelor Campbell.
Acum, tinta este consumatorul (de ambele sexe) care, din cauza extinderii orelor de munca, nu doar ca nu mai are timp sa gateasca, dar nici nu mai are timp sa manance, indiferent daca ramane pironit la birou de dimineata pana noaptea tarziu sau daca pleaca de la serviciu spre a-si continua munca acasa. Asa se explica de ce au aparut nenumarate tipuri de alimente instant, de la supe sau prajituri pana la cordon bleu sau pizza congelata, dar mai ales de ce are atata cautare mancarea de tip ready-meal (gata preparata) sau fast-food.
Pe piata supelor instant, de pilda, compania Nestlé pregateste o surpriza, anul acesta: supa gata hidratata, dupa cum a declarat anterior, pentru BUSINESS Magazin, Paul Nuber, general manager al Nestlé Romania. Una din cele mai dinamice categorii din portofoliul companiei Nestlé a fost anul trecut cea a produselor culinare (condimente, baze pentru mancaruri si supe instant), unde Nestlé are brandul Maggi. Potrivit estimarilor companiei, pe segmentul de baze pentru mancaruri, Maggi si-a dublat cota de piata in 2004 fata de 2003. Estimata la circa 20 de milioane de euro pe an, piata romaneasca a condimentelor si a bazelor pentru mancaruri este dominata de marca Knorr, apartinand companiei Unilever South Central Europe.
Pe piata este inca suficient loc pentru produsele care economisesc sau substituie timpul in bucatarie. Agricola International e una din companiile care au facut investitii masive in aceasta directie: in luna iulie a anului trecut a incheiat o investitie de 2 milioane de euro in completarea liniilor de productie pentru mancaruri preparate si semipreparate. Compania livreaza anual peste 1.500 de tone de astfel de produse pentru piata interna si externa. “Piata romaneasca pentru astfel de produse este acum in formare”, spune Gheorghe Antochi, presedintele grupului Agricola Bacau.
Reprezentantul companiei crede ca locul produselor traditionale congelate si refrigerate va fi luat, treptat, de produsele de tip ready-meal si fast-food. “Dar acest proces va dura, pentru ca numarul consumatorilor care prefera sa economiseasca timp cu gatitul nu este deocamdata foarte mare”, e de parere Antochi. Totusi, compania a realizat la inceputul acestui an un studiu de piata cu IRSOP, “iar rezultatele arata ca piata va creste”.
Agricola estimeaza ca in 2007, circa 10% din populatia tarii va cumpara produse de tip ready-meal. Alimentele de acest fel se adreseaza in special persoanelor cu venituri medii si mari, cu varsta cuprinsa intre 25 si 40 de ani, care isi fac cumparaturile din marile retele de magazine, din supermarketuri – ca Artima, Billa sau Mega Image – sau hipermarketuri – de tip Carrefour, Cora sau Kaufland. Vicepresedintele grupului Agricola Bacau, Grigore Horoi, prefera sa explice aceasta tendinta prin schimbarile aduse in traditia familiei de faptul ca acum femeile au aspiratii de cariera similare cu cele ale barbatilor. “Simplificarea vietii va deveni pentru femei mai importanta decat performanta gatitului”, spune Horoi.
Cei care nu vor sa petreaca nici macar trei minute langa cuptorul cu microunde pot cumpara mancare gata preparata din magazine. Carrefour si La Fourmi au raioane de unde clientii isi pot cumpara sarmale, salate sau chiftele. Andreea Mihai, directorul de marketing al Carrefour, sustine ca intre 1.000 si 1.500 de clienti cumpara zilnic alimente gatite, iar aceste vanzari reprezinta, in medie, 4-6% din cifra de afaceri a unui magazin. “Cresterea anuala este cam de 9% pe an”, estimeaza Mihai. Evolutia se datoreaza, in primul rand, schimbarii stilului de viata al consumatorilor, care au tot mai putin timp liber, desi nu poate fi ignorat nici elementul de noutate si de moda adus de genul de comert promovat de supermarketuri si de hipermarketuri. Ambii factori explica insa diversificarea treptata a ofertei de astfel de produse.
Dar ce optiuni are un angajat care isi petrece toata ziua la serviciu, sau unul care pleaca de la serviciu doar pentru a-si continua acasa munca? O solutie este sa-si comande la telefon felul de mancare dorit, iar firma ii trimite mancarea. Iar cand vine vorba de comandat mancare la birou sau acasa, oferta este destul de variata: doar la nivelul Capitalei sunt zeci de firme care se ocupa cu asa ceva, fie ca aceasta e principala lor activitate, fie ca vine in completarea afacerilor cu restaurante. Sunt zeci de site-uri ale firmelor cu servicii de delivery (livrare la adresa) care afiseaza diverse meniuri, de la mancaruri cu specific chinezesc pana la pizza sau mancare romaneasca.
Si companiile au acum solutii ca sa-si hraneasca angajatii – mai ales cele care se afla in zone industriale sau pe liniile de centura ale oraselor, adica acolo unde personalul nu are de unde alege daca vrea sa ia masa, au acum solutii. Pentru a reduce cat mai mult timpul dedicat pauzei de masa, companiile au la dispozitie serviciile de catering, prin care ofera angajatilor masa de pranz, spre exemplu, pregatita si livrata de o firma de catering. “Angajatorul isi motiveaza astfel angajatii”, spune Cristian Dinculescu, director la Catering Partner, cea mai mare firma de catering industrial din Romania. Compania a inregistrat, in prima parte a acestui an, o crestere de circa 30% a cifrei de afaceri comparativ cu perioada similara a anului anterior, in baza cresterii numarului de clienti.
De pe urma vietii tot mai alerte au de castigat si afacerile distribuitorilor de cafea si bauturi calde prin automate (vending). Prea putine persoane active isi pot permite sa-si inceapa ziua sau sa ia o pauza la o cafenea. De obicei, paharul sau cana de cafea fac parte din “mobilierul” de birou, alaturi de vrafuri de hartii, computer si telefon. Mihai Giurca, director de vanzari al Danik Co, companie care are afaceri cu aparate de vending, declara intr-un interviu ca, in 2004, cifra de afaceri a firmei a crescut cu 80% fata de anul anterior.
Iar cei care n-au timp sa gateasca sau sa savureze o cafea cu siguranta ca isi gasesc si mai greu timp pentru curatenia de-acasa. Motiv pentru care firmele de curatenie s-au inmultit in ultimii ani, cel putin in Capitala. “Si e normal. Pentru cineva care are venituri cel putin medii, cumpararea serviciilor de curatenie e ca si cum ai lua o masina de spalat”, crede Grunia Chitu, actionar la Perfect Clean din Bucuresti. Firma, infiintata din 1997, cu filiale in cinci orase din tara, curata cam 4-5 apartamente in fiecare zi. Cererea pentru servicii de intretinere a scazut in prima parte a acestui an fata de perioada similara a anului trecut; s-au inmultit, in schimb, serviciile acordate celor care au terminat de renovat sau de construit o casa sau un apartament. Reprezentanta Perfect Clean estimeaza ca numai pe piata Capitalei sunt in jur de 40 de firme prestatoare de astfel de servicii.
Pentru a intra pe “nisa” celor acaparati de munca din zori pana in noapte au aparut si alte servicii. Pana nu demult, orice treaba la banca trebuia rezolvata pana la orele 17.00 sau, in cel mai fericit caz, 18.00. De anul trecut, ING a introdus conceptul Self Bank, prin care clientii persoane fizice au acces la conturi exclusiv prin automate bancare, fara a se adresa unui angajat al bancii. Reteaua cuprinde acum pente 50 de agentii in Bucuresti si in alte zece orase din tara. Asa se pot plati facturi sau se fac alte tranzactii: depuneri si retrageri de numerar, plati, transferuri, schimb valutar, credite de consum ori simpla consultare a situatiei contului. Self Bank-urile functioneaza intre 7.00 si 23.00, de luni pana sambata. “Am vrut un serviciu care sa fie disponibil pentru oamenii care ies tarziu de la serviciu si nu au cum sa ajunga la banca intre 9 dimineata si sase seara”, spune Calin Pop, PR Manager la ING.
Acolo unde nici Self” Bank-urile nu sunt o solutie, ramane Internet banking-ul -accesibil si in Romania in portofoliul a tot mai multe banci, cu toata gama de servicii specifice: informatii referitoare la soldul conturilor si la detaliile operatiunilor efectuate pe conturi, transferuri intre conturile proprii sau plati catre beneficiari. Astfel, pentru plata facturilor telefonice, de exemplu, sunt suficiente cateva minute petrecute pe web.
Tot Internetul rezolva problema timpului si atunci cand e vorba de comunicarea sau de informarea de zi cu zi. Nevoia de documentare rapida, de folosire a postei electronice sau a chat-ului alimenteaza afacerile a sute de furnizori de Internet; numai la nivelul Capitalei sunt peste 100 de provideri de Internet de cartier. Iar clientii sunt cei pentru care reteaua virtuala e cel mai scurt drum spre informatia de orice natura. “Sunt site-uri cu grupaje de stiri, cu rezumatul celor mai importante titluri ale zilei. E bine, fiindca n-am timp sa citesc toate ziarele”, spune Ionut Dobrescu, un inginer de 28 de ani care lucreaza la Orange. Se pot urma cursuri online, se pot primi si consultatii medicale pe Net. De exemplu, www.sfatulmedicului.ro, un site realizat cu sprijinul logistic al Centrului de Medicina Interna Fundeni, din Bucuresti.
La astfel de adrese, vizitatorul poate alege dintr-o lista o anumita problema medicala, pentru ca site-ul sa genereze un mail care trimite informatiile catre medicii colaboratori ai site-ului. In urma raspunsului medicului – “in 24 de ore”, conform informatiilor de pe site – se pot stabili scheme de tratament sau interventii mai detaliate. Dar, pentru consultatii prin acest site, e necesara inscrierea, gratuita pentru trei consultatii online. Pentru un numar mai mare de consultatii este necesar un abonament platit prin mandat postal, curier (disponibil doar in Capitala) sau carte de credit.
Serviciile virtuale nu se opresc aici. Romanii care n-au timp sau chef sa mearga la cumparaturi ori nu gasesc ce-si doresc in magazine au acces la magazine online. Aceasta piata ar putea ajunge, la sfarsitul anului in curs, la 80 milioane de euro, ponderea covarsitoare (aproximativ 90%) fiind detinuta insa in continuare de tranzactiile initiate de clientii din afara tarii. “Se pare ca romanii nu au incredere in aceasta forma de comert”, declara pentru Mediafax directorul general al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, Cornelia Rotaru. Totusi, in Romania exista peste 500 de site-uri care permit tranzactii electronice, iar rata de crestere lunara a acestui tip de comert este de 17-20%, neobisnuit de inalta pentru aproape orice alt sector din economie.
Mizand pe lipsa de timp si pe comoditatea cumparatorilor, e de asteptat ca si magazinele clasice sa urmeze exemplul comerciantilor vestici. In urma cu zece ani, cei doi mari retaileri britanici – Tesco si Sainsbury – si-au pus problema sa se foloseasca de comertul electronic, pe atunci o zona inca neexplorata de magazinele traditionale. Dupa evaluari, rapoarte si multe sedinte, cele doua companii au luat decizii total diferite. Dezvoltarea lor ulterioara a ramas legata insa in modul cel mai direct de aceste decizii: Tesco este acum, de departe, cel mai puternic pe piata insulara, iar Sainsbury a pierdut – si inca spectaculos – teren in fata concurentei.
Care a fost greseala unuia si care a fost istetimea celuilalt? Sainsbury a spus “OK, sa ne rezumam un departament de livrari, cu tineri care sa care cu bicicleta cumparaturile la domiciliu”. Tesco, in schimb, a investit milioane de lire sterline ca sa-si dezvolte, ca la carte, divizia de comert electronic. In 2004, vanzarile electronice ale Tesco au reprezentat aproape o treime din toata afacerea, in timp ce Sainsbury a batut pasul pe loc.
Tehnologia informatica nu-i vitala numai in comert, ci oriunde in economie, pentru ca stapanirea ei asigura accesul rapid la informatie. In Romania anului 2005, “unde mii de firme isi asteapta in continuare clientii in sedii cenusii in care Internetul nu a depasit copilaria dial-up, companiile de succes au descoperit deja ca biroul nu mai este un spatiu fizic”, sustine Mihaela Lupu, Head of Corporate Affairs la Zapp. “Esenta noii economii este informatia: accesul la date inseamna diferenta dintre ratarea sau semnarea unui contract important”, spune Lupu.
Daca problema computerului portabil a fost rezolvata, lupta se duce acum pentru cresterea vitezei transferului de date, prin tehnologiile wireless broadband (Internet mobil de mare viteza). Aceasta preocupare vine, pe de o parte, din nevoia de a satisface un trafic de date din ce in ce mai intens, pe de alta parte din aparitia unor aplicatii noi care cer solutii de retea de acces si transfer broadband. Din acest punct de vedere, “lansarea la scara nationala a primului serviciu wireless in banda larga de catre Zapp se inscrie in tendintele mondiale”, sustine reprezentanta Zapp. Serviciul Zapp Internet Express ofera viteze de pana la 2,4 Mbps.
Economia informationala inseamna, printre altele, si schimbarea notiunii de eficienta a muncii: angajatul cel mai bun nu e cel ce petrece la serviciu o cantitate mai mare de ore, ci acela care izbuteste sa termine mai bine si mai repede un anumit proiect. Fata de perioada dinainte de 1989 s-a schimbat mult structura timpului de lucru; exista tot mai multe joburi cu program flexibil. “Cel putin in mediul privat, cu exceptia sectorului industrial, este rar intalnita plata pentru orele de munca. Acum se lucreaza mai mult pe sarcini”, spune Mircea Kivu, sociolog, director general al Institutului de Marketing si Sondaje (IMAS). “Si orele de incepere a programului au <migrat> de la 7-7.30 dimineata spre ora 9, care este, practic, o adaptare la modelul european”, adauga Kivu.
Mentalitatea fata de munca s-a schimbat, deci, fata de perioada comunista: nu mai putin de 68% dintre romanii din mediul urban prefera un loc de munca bine platit, chiar daca acesta necesita 10-12 ore de munca pe zi, eventual si in week-end, reiese din Barometrul de Opinie pentru 2005, realizat de Institutul pentru Libera Initiativa, in colaborare cu Centrul de Sociologie Urbana si Regionala (CURS). Totusi, pe termen lung, considera Mircea Kivu, “va exista un recul al acestui fenomen, pentru ca acum suntem in faza in care angajatii sunt <storsi la maxim>, mai ales in domeniul privat”. Deocamdata insa, dorinta de cariera, dar si nevoia de a-si creste veniturile arunca tot mai multi romani in aceasta hora a vitezei, traiul rapid ajungand, din corvoada, aproape un fel de valoare in sine.
Presa occidentala se distreaza deseori cu articole despre manageri nauci, carora munca intr-o multinationala le cere sa calatoreasca in toata lumea, schimband de zeci de ori fusurile orare de-a lungul unei singure saptamani – sau sa fie disponibili oricand pentru teleconferinta cu subalternii si colegii de la celalalt capat al lumii, indiferent cat au apucat sa doarma in ultimele 24 de ore. Ei sunt materia prima pentru portretul-robot al omului de cariera in epoca globalizarii: mananca, doarme si isi vede copiii mereu pe fuga, lucreaza in avion si in camera de hotel, vorbeste la mobil la fiecare cateva minute, n-are concediu cu anii, iar notiunea de week-end a uitat-o de mult.
Spre un asemenea model se indreapta (rapid) si societatea romaneasca, pentru ca nu are de ales. Cea mai mare nostalgie a vietii patriarhale nu e sortita taranilor siliti sa monteze cipuri animalelor din ograda, ci tinerilor de cariera ajunsi, dupa un an epuizant, sa-si petreaca putinele zile de concediu intr-o pensiune agroturistica, din cele tot mai multe care au aparut in ultimii ani. Fiindca luxul atat de staruitor laudat al unei mese cu “long food”, ca la tara, ori al unei plimbari cu caruta prin sat nu e decat o ilustrare, in oglinda, a vitezei cu care a inceput sa se traiasca in Romania
.
Leave a Reply