Ce forma are cardul pe care il aveti in portofel? Inainte de a cataloga drept fantezista intrebarea noastra, priviti mai atent fotografia din fundal. Sunt carduri cu forme alternative, ce pot fi insa folosite la fel ca orice alt card obisnuit pentru platile la comercianti. Care este insa sensul unor astfel de inovatii?
Doar imaginatia este limita, atunci cand vine vorba despre forma cardurilor pe care le pot propune bancile clientilor lor, spune convinsa Laurence Ehrat, directoarea programului “Alternative Form Cards”, de la MasterCard Europe. Pe biroul sau din sediul european al MasterCard, de la Waterloo, stau insirate carduri cu forme din cele mai variate: cutii pentru cadouri, carduri in forma de pusculita, carduri ce pot deveni brelocul cheilor sau la buzunarul blugilor. Par mai degraba jucarii, de genul telefoanelor mobile pentru copii sau al banilor de plastic de la jocul Monopoly, dar sunt carduri adevarate, folosite deja pentru plata la comercianti in multe tari ale lumii.
Dar asta nu e tot, spune zambind Ehrat. Undeva in Asia, o banca emite deja, in colaborare cu un magazin de parfumuri, carduri co-branded cu arome, “al caror miros tine cam sase luni de zile”. Exista, de asemenea, programe de “card customization” – practic, pe site-ul bancii emitente, posesorul de card incarca o fotografie personala, iar cardul este emis cu aceasta imagine pe el. Viitorul? De ce nu, intreaba retoric reprezentanta MasterCard, carduri care scot sunete sau cu imagini in miscare. “Se poate face aproape orice, atata timp cat exista interes din partea bancilor membre”.
Dar care este logica unui astfel de card? Ce aduce el in plus, fata de cardurile cu forma “clasica”?
“Oamenii vor sa se diferentieze intre ei, in orice lucru pe care il fac, iar domeniul cardurilor nu este o exceptie”, spune Ehart. Cardurile cu forme alternative sunt instrumente potrivite in programele co-branded, desfasurate de o banca in colaborare cu un magazin – la mare moda peste tot in lume. In functie de grupul de clienti pe care in au in vedere, bancile emit carduri cu forma adaptata interesului utiliatorilor. Cardul in forma de “M”, de exemplu, emis de canalul de televiziune MTV, sau cardul in forma de masina emis de o companie ce vinde autoturisme, sunt doar cateva exemple.
Si in Romania cardul cobranded pare a fi marea “descoperire” a ultimului an. Dupa ce, ani de zile, bancile au ezitat sa emita astfel de carduri, ultimul an a adus pe piata sapte astfel de programe. Pana una alta, forma este cea “clasica”, dar cine poate ghici ce va aduce viitorul?
“Cele mai variate forme de carduri exista in Asia”, spune reprezentanta MasterCard, unde predomina cardurile cu banda magnetica, asa cum sunt si cele din Romania. Singura limitare de forma in cazul acestor carduri tine de lungimea standard pe care trebuie sa o aiba banda magnetica, pentru a putea fi functional. Dar loc de inovatie este din plin, “se pot realiza cele mai traznite forme”.
In Spania, de exemplu, exista patru programe diferite de “Side Cards” (carduri cu forme alternative, rotunjite la un colt) sub licenta MasterCard, si peste 75.000 de carduri in circulatie. Piata spaniola este, insa, ca si Romania si tarile asiatice, dominata de carduri cu banda magnetica – care permit “modelarea” in cele mai diferite forme.
Spre deosebire, piata europeana occidentala este preponderent o piata de carduri cu cip, asa numitele “smart-carduri” sau carduri inteligente. Acestea au, in locul benzii magnetice pe care sunt stocate informtiile, un cip, lucru care impune anumite restrictii in privinta formei. In cazul smart cardurilor, latimea cardului trebuie sa fie standard, pentru a fi functionale. De aceea, spune Ehart, pentru Europa este disponibila o singura forma alternativa pentru carduri. Este vorba despre “cardul breloc” – un card mai mic decat unul obisnuit, acoperit de o “teaca” de plastic, ce poate fi folosit drept breloc de la chei.
“Studiile noastre au aratat ca, daca utilizatorul ar avea cardul mai la indemana, l-ar folosi mai des pentru platile la comercianti”, spune reprezentanta MasterCard. Acesta este de fapt si scopul acestui card cu forma alternativa: sa permita accesarea lui mai usoara in locurile aglomerate, cum sunt de exemplu benzinariile, restaurantele fast food sau magazinele cu trafic intens.
Cardul “breloc” este de fapt un card “companion”, adica suplimentar celui obisnuit. Forma sa diferita nu permite utilizarea in cazul bancomatelor, pentru extragerea de numerar, ci doar la comercianti, la punctele de vanzare cu cititoare de carduri.
“Cardul companion poate fi oferit de banci suplimentar unui card clasic”, spune Ehart, “clientilor fideli, sau pentru consumatorii cei mai buni”. Este, de fapt, un element de diferentiere, “un bonus pe care banca il poate folosi in strategia sa de comunicare, pentru ca atrage atentia”. Cat costa insa un astfel de “bonus”? “Aproximativ doi euro bucata – nu e cu mult mai scump decat un card clasic”.
Merita insa acest efort? Exista piata pentru astfel de “jucarii”? Mai bine de jumatate dintre posesorii de carduri inclusi de organizatia americana intr-un studiu au declarat ca, daca ar avea la dispozitie un astfel de card, l-ar folosi in primul rand pe acesta la cumparaturi, in locul cardului “clasic” din portofel.
Motiv pentru care, dupa ce au testat initial piata cu astfel de carduri “alternative” in tarile asiatice, reprezentantii MasterCard se pregatesc de ofensiva si in Europa. “Exista deja interes din Marea Britanie si Slovacia”, spune Ehrat, pentru astfel de carduri.
O varianta de card “breloc” exista si sub licenta Visa, concurentii principali ai americanilor de la Mastercard. Asa numitul “card Visa Mini” a fost lansat pentru prima data la jumatatea anului 2003, initial in Statele Unite, si mai tarziu in diferite tari din Asia. Cardurile Visa sunt de doua ori mai mici decat cele clasice, si au ca tinta principala populatia tanara. O mica gaura in coltul din stanga permite atasarea lor la un breloc, sau la telefonul mobil.
Pe cand si in Romania astfel de “jucarii”? Teoretic, “nimic nu opreste bancile romanesti sa aiba asemenea carduri in portofoliu”, este de parere Ehart. De la teorie la practica insa drumul pare a fi destul de lung, in conditiile in care in Romania tranzactiile cu card la comercianti au inca o pondere extrem de redusa. Media tranzactiilor pe fiecare card se situa in jurul a 10 tranzactii in primele sase luni ale anului, potrivit site-ului specializat no-cash. Numarul de tranzactii efectuate in tara si strainatate pe cel aproximativ 6,3 milioane de carduri active emise in Romania s-a ridicat la peste 62 de milioane pe primul semestru. Mentinerea acestui ritm si pentru semestrul II ar insemna ca nici in acest an nu vom inregistra o medie mai mare de doua tranzactii pe luna per card, potrivit aceleiasi surse.
Pana sa aiba carduri parfumate sau in forme de porcusori sau bijuterii, romanilor le mai ramane sa se obisnuiasca sa achite, mai des, cu cardul. Dar de la situatia actuala pana la declansarea unui fenomen similar celui din telefonia mobila (caci romanii sunt innebuniti dupa mobile) nu e decat un singur pas. Cat de mare?
Leave a Reply