Cine ar fi crezut acum un deceniu – intr-o epoca in care un grup de protestatari atacau o reprezentanta Calvin Klein si scriau cu vopsea rosie “Ucide Animale” sub logo-ul creatorului – ca blanurile naturale vor deveni un “must have”, indiferent de statutul social sau averea celui care le poarta?
Cristina Borsa, medic stomatolog, marturiseste ca iubeste hainele de blana. Cand trece prin fata unui magazin care vinde astfel de produse nu se poate abtine sa nu intre si sa “le mangaie”. Exact acest lucru il facea acum doua saptamani, intr-un magazin de pe bulevardul Stefan cel Mare, cand afara erau in jur de 30 de grade. De ce? Momentan nu ca sa cumpere, cu toate ca si-ar dori sa o faca, chiar si in conditiile in care mai are acasa doua. “Pentru mine, o haina de blana e ca o masina pentru barbati, e un stil de viata, e ceva ce spune totul despre tine ca femeie”, marturiseste Borsa. Iar cand e printre blanuri nu se mai gandeste la nimic altceva. Cu atat mai putin la procesul prin care blana animalelor se transforma in accesorii sau haine. “Nu mi-am pus niciodata aceasta problema”, spune stomatologul. Iar in ultima vreme, iar genul ei de atitudine e mai nou intalnita la tot mai multi tineri, de pe intreg globul.
Nurca, oaie, astrahan, foca, vulpe, vizon, chinchilla, lynx sau iepure. Lista animalelor din blana carora se produc articole vestimentare nu se opreste aici. “La expozitiile de la Istanbul si Bologna, de la inceputul anului, semnalele au fost clare: blana pe care unii o numesc ecologica sau sintetica si care de altfel are o structura chimica destul de <neecologica> lasa locul adevaratei blani naturale”, spune Adrian Tunduc, directorul executiv al producatorului roman de blanuri Rovex. Practic, hainele de blana au devenit accesoriul obligatoriu pentru garderoba oricarei femei.
Sau cel putin aceasta e imaginea creata de festivalul de moda de la New York, incheiat de curand, si mesajul transmis de designerii din lumea modei. Se spune ca visul oricarei femei este sa se acopere cu o haina de blana. Tinand cont de imaginea redata de colectiile vestimentare pentru aceasta iarna, se poate spune ca designerii s-au pregatit sa le indeplineasca visul. Vremurile in care demonstratiile impotriva producatorilor sau a purtatoarelor de blanuri erau mai dese decat cele pentru pace au cam apus. Conform unei analize publicate de New York Times, atat producatorii de blanuri cat si clientii acestora au renuntat sa mai acorde atentie organizatiilor de protest si se concentreaza doar asupra blanurilor.
Ce a motivat aceata explozie in productia de blanuri? Producatorii invoca cererea foarte mare de pe piata. Pe de alta parte, clientii spun ca sunt atrasi de noile colectii lansate de producatori. Cert e ca piata e invadata de tot felul de modele, in toate culorile. A ajuns noul val in materie de moda si in Romania?
Suprematia pe piata romaneasca a blanurilor naturale este disputata de patru mari societati: Favior-Vidra din Orastie – “prima fabrica sistematica de blanarie din Romania”, infiintata acum opt decenii, Casa de blanuri MG Bucuresti – specializata in confectionarea blanii de vizon, firma Rovex din Oradea – prezenta pe piata din 1917, si Casa Teo din Iasi – recunoscuta pentru faptul ca foloseste materie prima importata de la tabacarii renumite din Italia.
In opinia directorului general al Favior-Orastie, Stanciu Nicolae, inca nu se poate vorbi despre o crestere exceptionala a comertului cu blanuri in Romania. E adevarat, insa, ca Favior exporta in jur de 70% din productie. Totusi, Nicolae recunoaste ca blanurile au incetat sa fie o “marfa exclusivista”: “clientii de baza ai societatii pe piata interna sunt femeile, dar si tinerii sau adolescentii”. Cererea este mare in cazul confectiilor din piei de ovine, realizate intr-un colorit viu sau pastelat, domeniu in care este specializat si producatorul de la Orastie. Clientii firmei prefera jachetele din piei velur, cu linie de croire dreapta, terminatie neuniforma, fara tiv sau cusatura.
Noile tendinte sunt confirmate si de catre Adrian Tunduc, directorul general al Rovex, care spune despre colectia de anul acesta a societatii ca are drept tinta tinerii. Clientii Rovex prefera hainele scurte, casual, care pot fi purtate cu usurinta si in masina, dar si pe strada sau la serviciu. “Liniile sunt noi, placute respectand tendinta modei din acest an, pe fondul unor culori clasice – maro, negru sau cognac”, spune directorul genral Rovex. In schimb, la Casa de Blanuri MG Bucuresti, specialitatea o reprezinta blana de vizon, deoarece are o rezistenta ridicata la uzura, rupere si permite adoptarea unor modele sofisticate. Cu preturi care oscileaza intre 400 si 5.000 de dolari, in functia de materie prima, modelele expuse sunt fie creatii proprii, fie ale designerului italian Vincio Pajaro.
Indiferent de materialul din care sunt lucrate, nota comuna a blanurilor de pe piata interna o reprezinta designul comod si functional. Imaginea de altadata a blanurilor, prin excelenta articole de vestimentatie impunatoare, grele, sofisticate, somptuoase, s-a schimbat fundamental. “Ele sunt acum moi, delicate si nu mai atrag atentia prin opulenta”, explica designerul Flora Nastase, in opinia careia oamenii au inceput sa inteleaga faptul ca blana este un vesmant ca oricare altul, dovada aparitia “modelelor extrem de sport”.
Poate aceasta ar fi si explicatia faptului ca astrahanul, denumirea populara pentru blana mieilor din rasa caracul, a devenit peste noapte una dintre cele mai ravnite materii prime pentru creatorii de moda. Totusi, astrahanul n-a reusit sa-i (re)cucereasca si pe romani. “In Romania, astrahanul a avut mare cautare inainte de 1989, cand o haina din astrahan era un indiciu clar al statutului social al persoanei care o purta”, spune Adrian Tunduc.
Dar imaginea creata de paginile revistelor de moda si vitrinele magazinelor de specialitate de pe cele mai celebre bulevarde de shopping din lume arata ca trendul acestei ierni este dat de creatiile din astrahan. Cum ar putea fi explicata aceasta popularitate neasteptata? In primul rand, sunt de parere designerii vestimentari, nu seamana cu nici o alta bala. Pe de alta parte, dupa cum o spune si Flora Nastase, astrahanul este o blana minunata pentru ca poti sa faci din ea foarte multe lucruri. Iar aceasta “versatilitate” se reflecta si in pret.
Pe Fifth Avenue, in Manhattan, la magazinul Prada, o haina de astrahan se vinde 24.150 de dolari, iar o jacheta asemanatoare semnata de Giorgio Armani cu 13.474 dolari. O geanta din aceeasi blana, marca Christian Dior, se vinde cu 1.270 de dolari. De asemenea, mai bine de jumatate din colectia toamna-iarna Dolce & Gabbana, incluzand rochii, paltoane sau fulare e realizata din blana de astrahan. Gilles Mendel, designerul casei de moda J. Mendel descria astrahanul ca blana ideala pentru a contracara fenomenul de democratizare a luxului in momentul de fata.
Numai ca, paradoxal, nu putine sunt vocile care afirma ca tocmai aceasta democratizare a luxului a dus la revenirea in forta a blanurilor. Flora Nastase spune ca, pentru o perioada in care se vorbeste de o criza economica mondiala luxul e din ce in ce mai orbitor. Iar in “constiinta universala” blanurile continua sa fie incadrate in aceasta categorie, chiar daca sunt tot mai accesibile. – Florin Bratescu
Imaginea de altadata a blanurilor, prin excelenta articole de vestimentatie impunatoare, grele, sofisticate, somptuoase, s-a schimbat fundamental
Leave a Reply