BusinessMagazin

Category: Telecom

Cele mai noi informații din domeniul telecomunicațiilor – prețuri și oferte ale companiilor de telefonie mobilă

  • BM: cine sunt tinerii manageri care vor reporni economia

    In urma cu cinci ani, BUSINESS Magazin lansa o provocare pentru
    piata media romaneasca: un catalog al tinerilor manageri si
    antreprenori. Adica cei care, desi aveau mai putin de 40 de ani,
    reusisera sa fie recunoscuti in domeniul lor de activitate. Aflat
    la a cincea editie, catalogul “100 Tineri Manageri de Top” aduna
    povestile si viziunea a inca 100 de manageri, fiecare relevant
    pentru industria din care face parte.

    Dintre cei 100 de manageri prezentati in acest an, cinci au fost
    selectati pentru premii de juriul format din trei headhunteri –
    George Butunoiu (George Butunoiu Consulting), Madalina Balan (Hart
    Human Resources Consulting) si Daniela Necefor (Total Business
    Solutions).
    Madalina Teodorescu, 36 de ani, coordonatoarea activitatii de
    vanzari si distributie de retail a Raiffeisen Bank Romania, a
    saptea banca din sistem dupa valoarea activelor, a primit premiul
    pentru categoria servicii financiare.
    Unul dintre cei mai tineri manageri prezenti in cadrul editiei din
    acest an a catalogului, Ovidiu Ghiman, 32 de ani, a castigat
    premiul pentru categoria IT&C. Ghiman este cel care defineste
    strategia Romtelecom si traseaaza liniile dezvoltarii afacerii,
    atat organic, cat si prin achizitii.
    Premiul categoriei piete industriale a fost castigat de Andrei
    Dumitrescu, 35 de ani. Actualul director de marketing si vanzari la
    divizia de adezivi a Henkel, Dumitrescu a fost unul dintre primii
    angajati ai Henkel in Romania in urma cu 12 ani.
    Cristian Popescu, 38 de ani, vicepresedinte responsabil pentru
    departamentul de resurse umane in cadrul producatorului de bere
    Ursus Breweries, a fost considerat de membrii juriului cel mai de
    succes tanar manager din categoria piete de consum in acest an, iar
    Carmen Daniela Tanasie, CEO al Omnicom Media Group Romania, a
    castigat premiul categoriei servicii.
    Spre deosebire de ceilalti ani, BUSINESS Magazin a inclus in
    catalog si 20 de tineri manageri expati, premiul acestei categorii
    fiind castigat de Ali Ergun Ergen, seful Baneasa Developments,
    dezvoltatorul proiectului Baneasa, cel mai mare de acest fel din
    Romania.
    In cadrul galei organizate impreuna cu partenerii Romtelecom si RBS
    Bank Romania, BUSINESS Magazin a mai acordat alte cinci premii
    speciale.
    Sorin Boza, directorul de investitii – proiecte de dimensiuni mari
    in cadrul Lafarge Romania a primit premiul special “Think BIG”.
    Boza a fost cel care a coordonat dezvoltarea celui mai mare siloz
    de clincher (produs intermediar la fabricarea cimentului) din
    lume.

    Mihai Cioltea, directorul de expansiune al Zara in Romania, a
    primit premiul special ” 75% din lumea intreaga”. Cioltea, fost
    membru al echipei PRO Tv, a lucrat timp de mai multi ani pe vase de
    croaziera, timp in care a vizitat, dupa cum spune chiar el, trei
    sferturi din lume. Razvan Petrescu, seful din Romania al celui mai
    mare producator de telefoane mobile din lume, Nokia, a primit
    premiul special “telefonul fara fir”, iar Cristian Ionescu, seful
    Coface pentru Romania, Slovacia si Bulgaria a castigat premiul
    “AAA+”.

    La a cincea editie a galei BUSINESS Magazin, au fost acordate si
    cinci premii aniversare, pentru tinerii manageri si antreprenori
    care au avut o evolutie interesanta in ultimii cinci ani.
    Premiile au fost acordate lui Septimiu Postelnicu, vicepresedinte
    Unicredit }iriac Bank Romania, Mihai Ghyka, CEO al Bergenbier, Vlad
    {eitan, seful diviziei de marketing a OMV Refining&Marketing,
    Catalin Olteanu, Chief Product & Technology Officer al UMT
    (companie infiintata de Olteanu si achizitionata de Microsoft) si
    Raul Ciurtin, actionar majoritar si presedinte al Albalact.

    Aflati mai multe despre cei 100 de tineri manageri inclusi in
    editia din acest an a catalogului Tineri Manageri de Top editata de
    BUSINESS Magazin, precum si despre evolutia celor 400 de manageri
    prezentati in editiile anterioare pe www.businessmagazin.ro.

  • Cei mai buni tineri manageri din Romania (GALERIE FOTO)


    In urma cu cinci ani, BUSINESS Magazin lansa o provocare pentru
    piata media romaneasca: un catalog al tinerilor manageri si
    antreprenori. Adica cei care, desi aveau mai putin de 40 de ani,
    reusisera sa fie recunoscuti in domeniul lor de activitate. Aflat
    la a cincea editie, catalogul “100 Tineri Manageri de Top” aduna
    povestile si viziunea a inca 100 de manageri, fiecare relevant
    pentru industria din care face parte.


    Dintre cei 100 de manageri prezentati in acest an, cinci au fost
    selectati pentru premii de juriul format din trei headhunteri –
    George Butunoiu (George Butunoiu Consulting), Madalina Balan (Hart
    Human Resources Consulting) si Daniela Necefor (Total Business
    Solutions).

    Madalina Teodorescu, 36 de ani, coordonatoarea activitatii de
    vanzari si distributie de retail a Raiffeisen Bank Romania, a
    saptea banca din sistem dupa valoarea activelor, a primit premiul
    pentru categoria servicii financiare.


    Unul dintre cei mai tineri manageri prezenti in cadrul editiei
    din acest an a catalogului, Ovidiu Ghiman, 32 de ani, a castigat
    premiul pentru categoria IT&C. Ghiman este cel care defineste
    strategia Romtelecom si traseaaza liniile dezvoltarii afacerii,
    atat organic, cat si prin achizitii.

    Premiul categoriei piete industriale a fost castigat de Andrei
    Dumitrescu, 35 de ani. Actualul director de marketing si vanzari la
    divizia de adezivi a Henkel, Dumitrescu a fost unul dintre primii
    angajati ai Henkel in Romania in urma cu 12 ani.
    Cristian Popescu, 38 de ani, vicepresedinte responsabil pentru
    departamentul de resurse umane in cadrul producatorului de bere
    Ursus Breweries, a fost considerat de membrii juriului cel mai de
    succes tanar manager din categoria piete de consum in acest an, iar
    Carmen Daniela Tanasie, CEO al Omnicom Media Group Romania, a
    castigat premiul categoriei servicii.

    Spre deosebire de ceilalti ani, BUSINESS Magazin a inclus in
    catalog si 20 de tineri manageri expati, premiul acestei categorii
    fiind castigat de Ali Ergun Ergen, seful Baneasa Developments,
    dezvoltatorul proiectului Baneasa, cel mai mare de acest fel din
    Romania.

    In cadrul galei organizate impreuna cu partenerii Romtelecom si
    RBS Bank Romania, BUSINESS Magazin a mai acordat alte cinci premii
    speciale. Sorin Boza, directorul de investitii – proiecte de
    dimensiuni mari in cadrul Lafarge Romania a primit premiul special
    “Think BIG”. Boza a fost cel care a coordonat dezvoltarea celui mai
    mare siloz de clincher (produs intermediar la fabricarea
    cimentului) din lume.

    Mihai Cioltea, directorul de expansiune al Zara in Romania, a
    primit premiul special ” 75% din lumea intreaga”. Cioltea, fost
    membru al echipei PRO Tv, a lucrat timp de mai multi ani pe vase de
    croaziera, timp in care a vizitat, dupa cum spune chiar el, trei
    sferturi din lume. Razvan Petrescu, seful din Romania al celui mai
    mare producator de telefoane mobile din lume, Nokia, a primit
    premiul special “telefonul fara fir”, iar Cristian Ionescu, seful
    Coface pentru Romania, Slovacia si Bulgaria a castigat premiul
    “AAA+”.

    La a cincea editie a galei BUSINESS Magazin, au fost acordate si
    cinci premii aniversare, pentru tinerii manageri si antreprenori
    care au avut o evolutie interesanta in ultimii cinci ani.
    Premiile au fost acordate lui Septimiu Postelnicu, vicepresedinte
    Unicredit }iriac Bank Romania, Mihai Ghyka, CEO al Bergenbier, Vlad
    {eitan, seful diviziei de marketing a OMV Refining&Marketing,
    Catalin Olteanu, Chief Product & Technology Officer al UMT
    (companie infiintata de Olteanu si achizitionata de Microsoft) si
    Raul Ciurtin, actionar majoritar si presedinte al Albalact.

    Aflati mai multe despre cei 100 de tineri manageri inclusi in
    editia din acest an a catalogului Tineri Manageri de Top editata de
    BUSINESS Magazin, precum si despre evolutia celor 400 de manageri
    prezentati in editiile anterioare pe www.businessmagazin.ro.

  • De ce ar pleca Vodafone din Romania?

    Grupul britanic de telecomunicatii Vodafone ar trebui sa renunte
    la operatiunile din cateva tari est-europene, printre care Romania,
    Albania, Cehia si Ungaria, pentru a putea sustine businessul din
    diviziile mai importante, precum Marea Britanie, Germania sau
    Spania. Asa suna concluzia la care au ajuns saptamana trecuta
    analistii companiei Bernstein Research, in urma unei cercetari
    asupra industriei telecom europene, citate de cotidianul britanic
    Financial Times.

    Un exit care ar fi cu siguranta pe placul actionarilor, mai ales
    in aceasta perioada economica dificila, in care operatorii de
    telecomunicatii au avut de suferit peste tot in lume, dar ar fi si
    pe placul managementului, care ar putea astfel investi in celelalte
    filiale ori pe diverse piete emergente unde penetrarea telefoniei
    mobile este inca scazuta. “Rezultatele Vodafone par de multe ori
    instabile”, spunea recent Robin Bienenstock, analist al Bernstein
    Research. “Exista multe zone unde explodeaza, dar sunt deseori
    umbrite de operatiuni din tari periferice, care merg impotriva
    curentului.”

    Luata in sine, situatia pietei telecom din Romania ar contrazice
    ideea ca a venit momentul unui exit. Veniturile din serviciile de
    telefonie mobila au depasit anul trecut 2,4 miliarde de euro, la
    care se adauga veniturile de aproximativ 500 de milioane de euro
    din telefonia fixa, 200 de milioane de euro din internet si tot
    atat din date mobile, conform unui raport recent al France Telecom,
    grupul din spatele Orange Romania. In total, aceasta inseamna mai
    putin cu 400 de milioane fata de 2008 si mai putin cu 1,5 de
    miliarde de euro fata de Elvetia, spre exemplu, unde telefonia
    mobila a reprezentat anul trecut o piata de 3,9 miliarde de euro,
    in conditiile unei populatii de trei ori mai mici decat cea a
    Romaniei.

  • 400.000 de smartphone-uri vandute in Romania in 2009

    Functionalitatile si aplicatiile create la origine special
    pentru segmentul de business s-au dovedit, in timp, utile si pentru
    alte categorii de posesori ai telefoanelor inteligente. Mai precis,
    posibilitatile de personalizare a agendei, push e-mail-ul,
    posibilitatea de a redacta documente Word, GPS-ul sau tastatura
    similara celei de calculator sunt intre cele mai cautate atribute
    ale unui astfel de telefon.



    Pana la finalul anului 2011 vanzarile de smartphone-uri le-ar
    putea depasi la scara globala pe cele de PC-uri, reprezentand cel
    mai rapid segment de crestere de pe piata de dispozitive mobile,
    potrivit companiei ce cercetare Gartner. In cel de-al doilea
    trimestru al lui 2009, vanzarile de telefoane mobile au totalizat
    286,1 milioane de unitati, inregistrand o scadere de 6,1% fata de
    aceeasi perioada din 2008.

    Citeste mai multe in
    “Noul trend: telefonul inteligent”

  • Ovidiu Ghiman, cel mai tanar strateg din telecom

    A fost o decizie care a plasat Romtelecom pe locul al patrulea
    in randul furnizorilor de servicii de cablu TV de pe piata, dupa
    RCS&RDS, UPC si DCS, patru ani dupa ce renuntase la aceasta
    linie de business pentru “a se concentra pe serviciile de voce”,
    prin vanzarea retelelor catre actualul UPC Romania.

    Citeste mai multe in
    “Cel mai tanar strateg din telecomul romanesc”

  • Noul trend: telefonul inteligent

    De doua luni, de cand si-a cumparat un telefon inteligent, pe
    computerul lui Mircea, un student din Capitala, s-a pus praful. Si
    nu are de gand sa-l mai stearga pana cand o sa-si vanda computerul
    – un desktop, fiindca acum are intr-un dispozitiv mult mai mic si
    mai performant tot ce isi doreste de la un calculator. “Nu mai
    gasesc nicio intrebuintare pentru desktop, nici macar ca sa ma
    joc”, sustine Mircea, precizand ca smartphone-ul sau, un Nokia
    N900, are deja aproape toate caracteristicile unui calculator. In
    plus, marturiseste tanarul, poate sa il ia cu el peste tot, deci
    sa-si verifice mailurile si sa intre pe net de oriunde.


    In prezent, utilizatorul de smartphone nu mai este reprezentat
    doar de omul de afaceri care avea nevoie in principal de acces
    mobil la casuta postala, asa cum se intampla prin 2004, la aparitia
    primelor modele. In ziua de azi, posesorul de smartphone este o
    persoana care in primul rand doreste si are nevoie de acces la
    internet de mare viteza oriunde s-ar afla. Apoi, folosind accesul
    la internet, utilizeaza diverse aplicatii: de la e-mail si browsing
    la chat si aplicatii office.

    “Nevoia din ce in ce mai ridicata de comunicare, atat de date,
    cat si de voce, a consumatorilor a determinat majoritatea
    furnizorilor sa lanseze telefoane de tip smartphone cu
    caracteristici premium (conectivitate, functii multimedia –
    audio-video, display, camera foto performanta)”, spune Andrei
    Oltei, manager responsabil de terminalele mobile in cadrul Vodafone
    Romania. Aceasta evolutie a fost favorizata de faptul ca tehnologia
    a devenit din ce in ce mai accesibila, numarul de sisteme de
    operare deschise a crescut, iar ofertele de servicii de internet si
    voce ale operatorilor fac ca preturile acestor terminale sa fie mai
    accesibile.

    Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei BUSINESS
    Magazin.

  • Cel mai tanar strateg din telecomul romanesc

    Daca as fi stiut ca voi fi fotografiat, m-as fi imbracat intr-o
    camasa de alta culoare”, incepe Ovidiu Ghiman, directorul de
    strategie si dezvoltare a afacerii al Romtelecom, o discutie cu
    BUSINESS Magazin. Remarca lui n-are insa prea mult de-a face cu
    faptul ca nu ar iesi bine in poza fara o pata de culoare, ci mai
    degraba cu imaginea pe care incearca sa o transmita despre
    Romtelecom, un elefant care trebuie sa danseze, dupa cum spunea nu
    de mult Yorgos Ioannidis, seful operatorului.

    In ultimul an, de cand a facut mutarea catre Romtelecom, lasand
    in spate 12 ani de activitate in cadrul competitorului RCS&RDS,
    misiunea lui Ghiman a fost cat se poate de clara: sa deseneze si sa
    adapteze strategia companiei la noul concept, gandind in acelasi
    timp produse si servicii complet noi, si sa incerce agresiv sa
    creasca acoperirea, in incercarea de a castiga cota de piata pentru
    TV si broadband. “Compania a devenit flexibila si adaptabila, unele
    lucruri pot sa fie construite de la zero asa incat sa fie completat
    setul de instrumente de care Romtelecom are nevoie pentru a concura
    cu absolut orice jucator din piata”, spune el.

    Ghiman a fost, spre exemplu, cel care s-a ocupat de perfectarea
    preluarii NewCom, operator creat prin achizitia si integrarea a
    peste 50 de companii de telecom, care detinea reteaua in peste 100
    de localitati si numara in total aproximativ 70.000 de clienti. A
    fost o decizie care a plasat Romtelecom pe locul al patrulea in
    randul furnizorilor de servicii de cablu TV de pe piata, dupa
    RCS&RDS, UPC si DCS, patru ani dupa ce renuntase la aceasta
    linie de business pentru “a se concentra pe serviciile de voce”,
    prin vanzarea retelelor catre actualul UPC Romania. Acum,
    operatorul a platit o suma de ordinul milioanelor de euro pentru a
    reintra pe aceasta piata, valoare care nu a fost confirmata si
    despre care exista un singur indiciu intr-un document al Bancii
    Transilvania, unde se vorbeste despre 6,33 milioane de dolari (4,69
    milioane de euro).

    Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei BUSINESS
    Magazin.

  • Recuperatorii de creante in telecomunicatii au tot mai mult de lucru

    “Primele sunt datoriile la intretinere. Urmeaza cele pentru
    utilitati si ratele la banci. Si de-abia apoi se intrezaresc pe
    lista si facturile de telefonie sau internet”, observa Alexandra
    Rusen, sefa departamentului de colectare al creantelor acumulate de
    persoanele fizice din cadrul Coface Romania, filiala locala a
    companiei franceze de asigurare a riscului comercial, care a
    dezvoltat in ultimii ani si un business de recuperare de creante.
    Rusen regaseste aceasta ordine a prioritatilor la cei mai multi
    dintre cei aproximativ 85.000 de clienti ai operatorilor de
    telecomunicatii care nu si-au mai platit facturile in decursul
    ultimului an, la care se mai adauga alte 15.000 de companii ajunse
    in aceeasi situatie. “Datoriile pentru servicii telecom nu erau o
    raritate nici pana acum, dar par sa fie tot mai multe in ultima
    perioada”, spune Rusen.

    Un prim semnal ca problema se adanceste este faptul ca
    operatorii de telefonie mobila nu mai reusesc sa se descurce pe
    cont propriu si incep sa externalizeze facturile nerecuperate catre
    firme specializate, mult mai repede si pentru sume mai mici decat
    pana acum. Este adevarat, intotdeauna au existat si situatii cand
    facturile au ramas neachitate, iar eforturile de recuperare a
    acelor creante n-au dat rezultat. In anii trecuti insa,
    recuperatorii intrau in ecuatie dupa cel putin un an, in timp ce
    acum, intervalul s-a redus la jumatate. Sau chiar la mai putin,
    dupa spusele Alexandrei Rusen, care primeste cazuri de la operatori
    chiar si dupa 60 de zile de intarziere a platii. “Timpul inseamna
    bani”, enunta Isabela Iacob, managing director in cadrul companiei
    de colectare Kruk. Par s-o fi inteles acum si operatorii: “Cu cat
    mai repede se ia decizia de a externaliza creantele, cu atat
    procesul de recuperare este mai scurt si mai eficient”.

    Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei BUSINESS
    Magazin.

  • Cum iti reduce negociatorul costurile de telecomunicatii

    Serviciul de Cost Control pe cine controleaza, de fapt? Pe mine
    sau pe voi?” Intrebarea adresata de un client operatorului telecom
    care ii furniza servicii a fost doar una dintre glumele ce circulau
    pe internet prin 2002, cand telefonia mobila de-abia prindea aripi
    in Romania. Opt ani mai tarziu, in nedumerirea amuzanta a
    clientului pare sa-si fi facut loc si un sambure de adevar. Apele
    tulburi in care s-a scaldat anul trecut din punct de vedere
    economic i-au impins pe multi sa se uite mai atent la cheltuielile
    cu telefonia sau internetul si sa controleze in detaliu serviciile
    operatorilor, in incercarea de a-si diminua factura si adapta mai
    bine ofertele in functie de necesitatile de consum. Miscarea e cu
    atat mai evidenta in cazul companiilor pentru care o factura lunara
    de telefonie si internet de cateva mii sau chiar zeci de mii de
    euro a devenit o adevarata bataie de cap de-a lungul ultimului an,
    cand locul notiunilor de extindere sau de investitie a fost luat in
    discutiile de afaceri de cuvinte precum optimizare si reduceri de
    costuri.

    “Pana anul trecut, putine companii erau atente la cheltuielile
    cu serviciile de telecomunicatii; rectificarea unor erori
    nesesizate, precum aplicarea cu intarziere a unui plan tarifar,
    este acum una dintre principalele surse de economisire”, sustine
    Adrian Ciobanu, un fost angajat in cadrul Vodafone, care facea in
    urma cu trei ani primii pasi intr-un business complet necunoscut
    pietei romanesti de telecomunicatii. Mai exact, cu o investitie
    initiala de 2.000 de euro, a pornit Reimens Group, o afacere bazata
    pe auditul facturilor telecom ale companiilor, analiza pe baza
    careia negociaza apoi, in numele clientilor, contractele cu
    operatorii, castigand un procent din economia anuala pe care o
    obtine.

    Pentru un client din domeniul constructiilor, tocmai
    neintroducerea timp de mai bine de un an a pachetului de servicii
    negociat a adus un minus la cheltuieli, pe de-o parte prin
    recuperarea erorii, iar pe de alta parte prin negocierea unei noi
    oferte mai potrivite noului context si comportament de consum. Un
    alt client, o companie din domeniul financiar, si-a diminuat la
    jumatate costurile cu serviciile de date mobile si cu cateva zeci
    de procente si pe cele de telefonie fixa, optand pentru anumite
    beneficii ce nu au fost incluse in negocierea initiala cu
    operatorul. O firma de servicii medicale a recuperat in urma
    auditului contravaloarea erorilor survenite prin aplicarea gresita
    a unui plan tarifar pe care Ciobanu l-a si renegociat, obtinand o
    reducere de 30% pe componenta principala a cheltuielilor de
    telecomunicatii, telefonia. “Strategia a fost alocarea minutelor
    incluse in abonament fiecarui utilizator in parte, urmand ca
    minutele nefolosite de unii dintre ei sa fie redistribuite
    angajatilor cu necesitati mai mari”, explica antreprenorul.

  • Cum arata buncarul Romtelecom (GALERIE FOTO)

    Prin fata cladirii care ascunde buncarul de date din Bucuresti
    al Romtelecom pasesc zilnic cel putin cateva sute de trecatori,
    fara nicio banuiala despre ce se intampla in spatele gardurilor
    inalte. E de ajuns insa doar sa te apropii ca sa-ti dai seama cat
    de securizat este perimetrul. Trei paznici imbracati in uniforma ne
    intampina si ne iau imediat la intrebari si, probabil, niste
    perechi de ochi ne urmaresc atent din spatele vreunui panou cu
    multe ecrane, pe care sunt difuzate in timp real imaginile filmate
    de camerele de supraveghere. Apoi, semn ca am trecut testul, poarta
    se deschide pe jumatate si suntem lasati sa intram in incinta.


    Putini trec cu regularitate acest prag, mai ales ca uriasul
    “motor” din spate functioneaza cu control la distanta, iar la
    nevoie exista personal IT specializat gata sa ajunga in cel mult
    jumatate de ora la fata locului, asa ca vizita noastra li se pare
    cel putin neobisnuita. Camere de luat vederi sunt peste tot,
    suficiente incat sa poata fi urmarita in orice moment fiecare
    miscare din orice incapere, dupa cum spune Catalin Dumitrescu,
    managerul CyberHost, cum este numit centrul de date. La sistemul de
    securitate se adauga o serie de senzori de proximitate si de
    miscare. La intrare exista o perdea de infrarosu, prin care se
    contabilizeaza numarul persoanelor care intra si ies din zona de
    securitate a cladirii, iar usile sunt inchise cu yale
    electromagnetice.

    Toate aceste masuri de siguranta sunt necesare oricarui buncar
    de date, pentru ca pe serverele aflate in interior sunt stocate,
    cel putin in doua exemplare, informatii confidentiale ale
    clientilor, de la baze de date si pana la documente interne. In
    principiu, in jur de 100 de clienti din randul bancilor, al
    operatorilor telecom sau al companiilor auto, la care se adauga
    alte cateva mii sau chiar zeci de mii de firme mici, incredinteaza
    Romtelecom date sensibile care, daca ar ajunge pe maini gresite, ar
    putea aduce prejudicii financiare consistente. Asa se explica si
    faptul ca din sirurile de dulapuri negre se disting pe alocuri
    unele incuiate
    intre gratii, iar cheia exista in doua exemplare, la client si la
    specialistul IT care se ocupa de acel client.

    “Factorul uman este cea mai mica dintre probleme, prin
    comparatie cu factori precum caderi de curent, incendii sau
    cutremure”, precizeaza George Makowski, directorul executiv
    comercial pentru segmentul clientilor de business din cadrul
    Romtelecom. CyberHost este legat la doua surse separate de curent,
    din colturi diferite ale Capitalei, primele doua incaperi ale
    cladirii fiind tocmai cele care adapostesc infrastructura de
    energie electrica. Prin absurd, daca ambele retele ar fi afectate,
    centrul de date ar functiona pe baterii, care pot mentine sistemul
    pana la 30 de minute, timp in care pornesc generatoarele de
    rezerva, functionale pe baza de combustibil chiar si cateva zile.
    “Consumul este oricum mare, motiv pentru care insistam pe
    eficientizare. Am tot citit despre tendintele de a raci centrele de
    date folosind vant polar sau de a alimenta prin forta valurilor.
    Pare o gluma, dar nu este. In Bucuresti nu putem insa folosi
    asemenea resurse naturale”, spune Dumitrescu,.